Curs 8 Drept

constituțional
CETĂȚENIA ROMÂNĂ
II
LA CERERE
 Acordarea la cerere

Legea prevede:
 Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cei ce solicită
cetățenia română
 Procedura de urmat
 Organul competent de a adopta cererea
 Natura actului juridic prin care se acordă cetățenia română
CONDIȚII
 Acordarea la cerere – Condițiile
Stabilitatea:
 S-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României
 Deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin
8 ani
 În cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei
Comportament:
 dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român
 nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în
trecut nu a întreprins asemenea acţiuni
 este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune
care îl face nedemn de a fi cetăţean român.
Vârsta:
 a împlinit vârsta de 18 ani
Cunoștințe:
 cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură
suficientă pentru a se integra în viaţa socială
 cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional
Mijloace legale de existență:
 are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia
privind regimul străinilor
 Acordarea la cerere – caz special

Se acordă cetățenia română, la cerere, persoanei fără

cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în
mod deosebit la protejarea şi promovarea
culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti,
dacă îndeplinește următoarele condiții:
 dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate
faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni
împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară
că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni
 a împlinit vârsta de 18 ani
 este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în
ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn
de a fi cetăţean român
 Acordarea la cerere (naturalizare)– caz special

Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără

cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod
semnificativ la promovarea imaginii României prin
performanţe deosebite în domeniul sportului, cu
posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea
acestuia în străinătate, dacă solicitantul:
 va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările
statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată
 îndeplineşte îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de
valori specific societăţii româneşti
 dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul
român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a
securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni
 a împlinit vârsta de 18 ani
 este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în
străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.
 Dobândirea de către copiii minori
Copiii minori ai solicitantului acordării cetățeniei române la cerere
dobândesc de drept cetățenia română, fără să fie necesară manifestarea
voinței acestora în acest sens.
În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită acordarea cetăţeniei
române, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia
copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care domiciliază, la data
cererii, pe teritoriul României.
 În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va
decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta
de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
Cererea va fi depusă de către părinți/părinte o dată cu cererea lor/sa de
acordare a cetățeniei române.
 Prin excepție de la regula de mai sus, pentru copilul născut după data depunerii
cererii de către părinţi sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la
data acordării cetăţeniei române acestora.
Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.
REDOBÂNDIREA
 Redobândirea

Foștilor cetățeni și rudelor acestora până la gradul II,

foști cetățeni care au pierdut cetățenia din motive
imputabile lor (art. 10 din Legea nr. 21/1991)
Foștilor cetățeni și rudelor acestora până la gradul
III, foști cetățeni care au pierdut cetățenia din
motive neimputabile lor sau cărora cetățenia
le-a fost ridicată fără voia lor (art. 11 Legea nr.
21/1991)
 Redobândirea – art. 10 din legea nr. 21/1991

Poate redobândi cetățenia un fost cetățean român care a

pierdut cetățenia română din motive imputabile, dacă:
 dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de
statul român,
 nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a
securităţii naţionale şi
 declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni
 a împlinit vârsta de 18 ani
 are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă,
în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor
 este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară
sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi
cetăţean român
 Redobândirea

NOTA BENE!
 Și descendenții foștilor cetățeni români până la gradul II inclusiv (copiii,
părinții, frații, bunicii/nepoții), precum și un apatrid fost cetățean român
și descendenții acestuia până la gradul II pot redobândi cetățenia
română cu îndeplinirea condițiilor de mai sus
Gradul de rudenie se stabilește astfel:
 în linie dreaptă, după numărul nașterilor:
 copiii și părinții sunt rude de gradul întâi
 nepoții și bunicii sunt rude de gradul al doilea
 în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude
până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă
rudă:
 frații sunt rude de gradul al doilea,
 unchiul sau mătușa și nepotul, de gradul al treilea,
 verii primari, de gradul al patrulea
 Efecte

Redobândirea cetățeniei române nu produce efecte asupra cetățeniei

soțului
 Acesta/aceasta poate depune cerere pentru obținerea cetățeniei
Redobândirea poate produce efecte în privința copiilor minori:
 Cererea privind dobândirea cetăţeniei române de către copilul care nu a
împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinţii săi ori,
după caz, părintele său solicită redobândirea cetăţeniei române
 În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române este
necesar consimţământul celuilalt părinte, precum şi al copilului care a împlinit vârsta de
14 ani (consimțământul că doresc dobândirea cetățeniei române)
 Copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau, după caz, cu unul
dintre ei
 În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române sau
după, caz, a redobândit cetăţenia română, iar părinţii nu cad de acord cu privire la
cetăţenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care domiciliază, la data cererii,
pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de
interesele acestuia
 În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia
 Redobândirea (repatrierea) – art. 11 Legea nr. 21/1991

Poate fi redobândită cetățenia în cazul foștilor cetățeni români

care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor
sau cărora cetăţenia le-a fost ridicată fără voia lor
În acest caz cetățenia se redobândește (foști cetățeni români) sau
se acordă (descendenți până la gradul III) la cerere dacă sunt
îndeplinite următoarele condiții:
 Dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul
român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a
securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni
 A împlinit vârsta de 18 ani
 Este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în
străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român
Și în acest caz există opțiunea stabilirii domiciliului în România
sau menținerea sa în străinătate
PRIN ADOPȚIE
 Dobândirea prin adopție

Este o procedură judiciară de obținere a cetățeniei

 Dobândirea cetățeniei române în acest caz se face ca urmare a
hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției
 Legea specială în materie nr. 273/2004 privind procedura
adopției și reglementarea generală din Codul Civil (art. 451-482)
Situații:
 adoptatul este major sau minor
 adopția se realizează de un adoptator sau mai mulți
 ambii adoptatori sau doar unul sunt cetățeni români
 Adopția unui minor realizată de două persoane

Adopția realizată de două persoane:

 Cetățenia română se dobândește de copilul cetățean străin sau
fără cetățenie, dacă ambii adoptatori sunt cetățeni români
 Dacă numai unul dintre adoptatori este cetăţean român,
cetăţenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de
către adoptatori
 În situaţia în care adoptatorii nu cad de acord cu privire la cetățenia
minorului adoptat, instanţa judecătorească competentă să
încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei minorului, ţinând
seama de interesele acestuia.
 În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar
consimţământul acestuia (este necesar consimțământul și pentru
adoptatul major)
 Regula este că adopția se face întotdeauna în interesul adoptatului
 Adopția unui minor realizată de o singură persoană

Adopția se realizează de o singură persoană:

 Dacă adopţia se realizează de către un singur cetăţean român,
minorul dobândeşte cetăţenia adoptatorului
 În cazul în care adopţia se face de către soţul cetăţean român
al părintelui firesc sau adoptiv, cetăţean străin, ori de
către persoana de cetăţenie română care se află într-o
relaţie stabilă şi convieţuieşte cu acest părinte în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura
adopţiei, cetăţenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de
către adoptator şi părintele cetăţean străin
 În situaţia în care aceştia nu cad de acord, instanţa judecătorească
competentă să încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei
minorului, ţinând seama de interesele acestuia
 Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimţământul
 Consimțământul

Este necesar consimțământul minorului de peste 14

ani când:
 adopția se face de adoptatori de cetățenii diferite
Nu este necesar consimțământul minorului de peste
14 ani când:
 adopția se face de adoptatori cetățeni români sau de un singur
adoptator cetățean român
 Adopția unui major

Cetăţenia română se dobândeşte de către cetăţeanul

străin sau fără cetăţenie major prin adopţie, dacă
adoptatorii sunt cetăţeni români, numai cu
consimţământul adoptatului
PROCEDURA DE URMAT
 Procedura de acordare a cetățeniei
Procedură administrativă ce presupune mai multe etape:
 depunerea cererii,
 soluționarea cererii de Comisia pentru cetățenie,
 Raport pentru programarea la interviu
 Raport pentru respingerea cererii
 interviul,
 Admis - raport pentru acordarea cetățeniei române
 Respins – raport pentru respingerea cererii
 emiterea ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie,
 Ordin pentru acordarea cetățeniei/redobândire
 Ordin pentru respingerea cererii
 depunerea jurământului.
 În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei române
sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de
acordare a cetăţeniei române
 Efecte

Cetățenia română se acordă la data emiterii ordinului

Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.
 Excepția – în cazul de dobândire pentru sportivi - HG
Cetăţenia română se dobândește la data depunerii
jurământului de credinţă față de România.
Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă
în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia
dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest
sens
 Efecte
După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul
de cetăţenie română,
Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut
cetăţenia română, a jurământului de credinţă, în termenul
legal, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de
redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.
Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de
redobândire a cetăţeniei române faţă de persoanele care nu au
depus jurământul în condiţiile legii se face de către
preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la
sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii, sau,
după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului
consular.
 Efecte
Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului
este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea
succesorilor săi legali, depusă în termen de 1 an de la data
decesului, la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire
a cetăţeniei române
Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă
de România din cauza unui handicap permanent sau a unei
boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii
ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie de acordare sau, după caz, de redobândire a
cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale
depuse în termen de 1 an de la data luării la cunoștință a
termenului de depunere a jurământului
NATURA JURIDICĂ A ACTULUI
DE ACORDARE A CETĂȚENIEI
 Ordinul

Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie emite

într-un termen ce nu va depăși 3 zile ordinul de acordare
sau de redobândire a cetățeniei române
Ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei
române se comunică solicitantului, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile
de la data emiterii ordinului
În cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege,
președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin
ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei
 Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române
poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios
administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi
atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel
București
 Moduri de pierdere a cetățeniei

Mod voluntar – renunțarea

Moduri condiționate
 retragerea
 adopția
 încetarea adopției
 stabilirea filiației față de părinți
 Renunțarea
Se poate aproba renunţarea la cetăţenia română dacă
sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
 Persoana a împlinit vârsta de 18 ani
 nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are
de executat o pedeapsă penală.
 nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau
juridice din ţară sau, având astfel de debite, le achită ori
prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor.
 a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă
cetăţenie.
 Efecte
Pierderea cetăţeniei nu produce niciun efect asupra cetăţeniei
soţului sau copiilor minori.
 În cazul minorilor, în cazul în care ambii părinţi sau doar dacă unul din părinți
este cunoscut sau este în viață, obţin aprobarea renunţării la cetăţenia română,
iar copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu
ei ţara, minorul pierde cetăţenia română odată cu părinţii săi, iar dacă aceştia au
pierdut cetăţenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date.
Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ţara
după ce ambii părinţi au pierdut cetăţenia română pierde cetăţenia
română pe data plecării sale din ţară.
Copilul minor, încredinţat prin hotărâre judecătorească părintelui
care are domiciliul în străinătate şi care renunţă la cetăţenie, pierde
cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost
încredinţat şi la care locuieşte, cu condiţia obţinerii acordului
celuilalt părinte, cetăţean român.
În toate cazurile, minorului care a împlinit 14 ani i se cere
consimțământul.
 Retragerea
Intervine ca o sancțiune în 4 cazuri pentru persoana
cetățean român care:
a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave
prin care vatămă interesele statului român sau lezează
prestigiul României.
b) aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale
unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau
cu care este în stare de război.
c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase.
d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste
sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte
care pun în pericol siguranţa naţională
 Efecte

cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a

dobândit-o prin naştere - este tot o aplicare a principiului
jus sangvinis.
retragerea cetăţeniei române nu produce efecte asupra
cetăţeniei soţului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras
cetăţenia.
Janko Rottmann, CJUE – atunci când un stat privează o
persoană de cetățenia sa în considerarea comportamentului
fraudulos al acesteia, stabilit în mod legal, o astfel de privare
nu poate fi considerată un act arbitrar.
Dreptul UE nu se opune unei astfel de retrageri, cu condiția
ca retragerea să respecte principiul proporționalității
 Încetarea adopției
prin declararea nulității sau anulării adopției
 declararea nulității (pentru cauze de nulitate absolută)
respectiv anularea adopției (pentru cauze de nulitate relativă)
produce efecte pentru trecut
 copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu
a fost niciodată cetăţean român, dacă domiciliază în străinătate
sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate.
prin desfacerea adopției
 copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetăţenia
română pe data desfacerii adopţiei, dacă acesta domiciliază în
străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în
străinătate.
 desfacerea adopției produce efecte pentru viitor în ceea ce
privește cetățenia română.
 Pierderea cetățeniei române prin adopția de către un cetățean străin

copilul minor, cetăţean român, adoptat de un cetăţean

străin, pierde cetăţenia română, dacă, la cererea
adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândeşte
cetăţenia acestora în condiţiile prevăzute de legea străină.
Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere
consimţământul.
data pierderii cetăţeniei române este data dobândirii de
către minor a cetăţeniei adoptatorului.
în cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul
care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a
pierdut niciodată cetăţenia română.
 Stabilirea filiației copilului găsit

Copilul găsit pierde cetăţenia română, dacă până la

împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiaţia faţă de
ambii părinţi, iar aceştia sunt cetăţeni străini.
Dacă unul dintre părinții copilului găsit este apatrid
el nu va pierde cetățenia română, chiar dacă
dobândește cetățenia străină a celuilalt părinte.
Dacă ambii părinți sunt cetățeni străini, copilul găsit
va pierde cetățenia română, chiar dacă nu a dobândit
cetățenia niciunuia dintre ei.
Data pierderii cetăţeniei române este data stabilirii
filiaţiei copilului.
 Dovada cetățeniei
Majori:
 CI/BI
 Paşaportul
 titlul de călătorie fără menţiunea "identitate incertă",
 certificatul de cetățenie
 documentele eliberate, la cerere, în caz de nevoie, de către misiunile
diplomatice sau oficiile consulare.
Minor sub 14 ani:
 paşaportul,
 titlul de călătorie fără menţiunea "identitate incertă",
 certificatul de cetățenie în cazurile în care li se eliberează separat un astfel
de certificat
 certificatul său de naştere românesc, însoţit de actul de identitate,
certificatul de cetăţenie sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, emise de
autorităţile române
 documentele eliberate, la cerere, în caz de nevoie, de către misiunile
diplomatice sau oficiile consulare.
 Procedura renunțare

Depunerea cererii
Soluționarea cererii de către Comisia pentru cetățenie
Emiterea ordinului Președintelui Autorității Naționale
pentru Cetățenie
Eliberarea adeverinței de renunțare la cetățenia română
Pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data
eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română.
Dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinţă
eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu
domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu
domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în baza ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
 Procedura retragere

Solicitarea retragerii cetățeniei, însoțită de documentele

doveditoare
Soluționarea sesizării de retragere a cetățeniei de către
Comisia pentru cetățenie printr-un raport
Emiterea ordinului de retragere/respingere a sesizării de
retragere a cetățeniei de către Președintele Autorității
Naționale pentru Cetățenie
Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data
emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cetăţenie de aprobare a retragerii cetăţeniei române.
Contestarea ordinului în termen de 15 zile de la comunicare la
TMB sau la tribunalul de domiciliu- secția contencios
administrativ
 Decizia nr. 362/2019

procedura de retragere a cetăţeniei române are două faze:

una administrativă, desfăşurată în faţa Comisiei din
cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, şi una
judiciară, desfăşurată în faţa secţiei de contencios
administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti, ca singur
grad de jurisdicţie.
Acţiunea având ca obiect anularea ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de retragere a
cetăţeniei române este o acţiune de contencios
administrativ, în cadrul căreia legiuitorul a prevăzut că
hotărârea instanţei este "definitivă şi irevocabilă".
 Efecte

Pierderea cetățeniei române determină și pierderea

cetățeniei UE
Retragerea cetăţeniei române nu produce efecte
asupra cetăţeniei soţului sau copiilor persoanei
căreia i s-a retras cetăţenia.
ca urmare a retragerii cetăţeniei române, în cazul în
care persoana căreia i s-a retras cetăţenia română nu
mai are şi altă cetăţenie, aceasta devine apatrid, iar,
în cazul în care are şi altă cetăţenie, acesta devine
cetăţean străin.
 Cetățenia de onoare

poate fi acordată unor cetățeni străini sau apatrizi care au

adus servicii deosebite ţării şi naţiunii române.
se acordă numai prin lege de către Parlamentul
României, la propunerea Guvernului, fără să fie necesară
parcurgerea vreunei alte formalități.
Cetățenii de onoare se bucură de toate drepturile civile și
politice recunoscute cetățenilor români, cu excepția
dreptului de a alege și de a fi ales și de a ocupa o funcție
publică.
Parlamentul României nu a adoptat nicio lege prin care
să fie conferită calitatea de cetățean de onoare
 ANC

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie este o

instituţie publică de interes naţional, finanțată
integral de la bugetul de stat, cu personalitate
juridică, aflată în subordinea Ministerului Justiţiei,
ce funcționează potrivit OUG nr. 5/2010 pentru
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale pentru Cetăţenie
 Cetățenia europeană

cu art. 9 din TUE şi art. 20 din TFUE - este cetăţean

al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat
membru.
Cetăţenia este definită în conformitate cu legile
naţionale ale statului respectiv.
Cetăţenia Uniunii Europene, care completează
cetăţenia naţională, dar nu o înlocuieşte, se compune
dintr-un ansamblu de drepturi şi de îndatoriri care
se adaugă drepturilor şi îndatoririlor legate de
cetăţenia unui stat membru.
 Resurse disponibile

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene- Cauza C-

135/08, Janko Rottmann,
CEDO - Hotărârea din 21 iunie 2016, pronunţată în
Cauza Ramadan împotriva Maltei sau Decizia din 7
februarie 2017, pronunţată în Cauza K2 împotriva
Marii Britanii
Curtea Constituțională (DCC nr. 362/2019)