Curs 7 Drept

constituțional
CETĂȚENIA ROMÂNĂ
I
 Cuprins

Noțiune
Sediul materiei
Definiție
Natura juridică
Drepturi care aparțin(eau) doar cetățenilor români
 Noțiunea de cetățenie

Sensuri
 Politic- cetățenia reprezintă apartenența unui individ la o colectivitate umană
organizată în stat
 Juridic – 2 sensuri
 Ca instituție juridică - ansamblul regulilor juridice ce reglementează apartenența unui
individ la un anumit stat, modurile de dobândire și de pierdere a acestei apartenențe,
precum și drepturile și obligațiile specifice celor legați prin asemenea raporturi de
apartenență
 Ca starea/condiția juridică a unei persoane, punându-se accentul pe ideea de subiect de
drept al cetățeanului, subiect de drept ce are o serie de drepturi și obligații
Definire:
 fie ca o legătură politică și juridică permanentă și specială între un individ și stat,
care se prelungește dincolo de limitele teritoriale ale statului
 fie ca element constitutiv al statului,
 fie ca raport de dominație și supunere,
 fie ca raport contractual,
 fie ca statut personal și element al capacității juridice
 Sediul materiei

Art. 5 din Constituție

Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române
 Art. 1 (1) Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la
statul roman.
Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene asupra
cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997
Premisele:
 Nu toate persoanele fizice care formează populația unui stat au calitatea de
cetățean
 Cetățenii au toate drepturile conferite prin Constituție și le incumbă toate
obligațiile (apărare și fidelitate față de țară)
 Persoanele fără cetățeanie nu se pot bucura de toate drepturile politice (doar
cetățenii exercită puterea la nivel statal)
 Excepție cetățenii europeni – dreptul de a fi aleși în autoritățile publice locale – DE CE
doar în autoritățile publice locale?
 Art. 16 alin. 4 din Constituție
 Definiție

 Cetățenia reprezintă:
 o CALITATE a persoanei fizice
 ce exprimă relațiile permanente social-economice, politice și juridice dintre
persoana fizică și stat,
 dovedind apartenența la stat și
 atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor și
îndatoririlor prevăzute de Constituție și legile țării
 Persoanele juridice sau bunurile nu au cetățenie

Stat Cetățean
 Dreptul la cetățenie - CEDO

Dreptul la cetăţenie
 nu este un drept cu caracter civil în sensul art. 6
 a se vedea în acest sens Decizia privind admisibilitatea din 6 iulie 2006, pronunţată în
Cauza Smirnov împotriva Rusiei
Refuzul arbitrar de acordare a cetăţeniei, în anumite condiţii
 intră sub protecţia Convenției deşi dreptul de a obţine cetăţenia nu este garantat
ca atare de Convenție
 a se vedea în acest sens Decizia privind admisibilitatea din 12 ianuarie 1999, pronunţată
în Cauza Karassev împotriva Finlandei
Revocarea arbitrară a cetăţeniei
 poate interfera cu dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, situaţie în care
Curtea trebuie să examineze dacă revocarea cetăţeniei a fost arbitrară şi care sunt
consecinţele acesteia asupra vieţii private şi de familie
 a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iunie 2016, pronunţată în Cauza Ramadan
împotriva Maltei, paragraful 85, sau Decizia din 7 februarie 2017, pronunţată în Cauza
K2 împotriva Marii Britanii, paragraful 49, în contextul unor activităţi în legătură cu
terorismul
 Natura juridică

Importantă este categoria de subiect al raporturilor

juridice (participanții la raporturile juridice care au
calitatea de a fi titulari ai drepturilor și obligațiilor ce
formează conținutul raportului juridic)
 Cetățenia este o parte componentă a capacității juridice
cerute subiectelor de drept constituțional
 O analizăm diferit în dreptul constituțional față de
dreptul civil:
 nu facem distincția între capacitatea de exercițiu și
capacitatea de folosință
 Dreptul constituțional operează în principal cu drepturi
care nu pot fi exercitate de altcineva decât de titularul lor –
dreptul de a fi ales, de ex.)
 Principiile cetățeniei

Principiul egalității:
 în fața legii (art. 16 alin. 1 din Constituția României),
 în drepturi și îndatoriri, fără privilegii sau discriminări (art. 4 alin. 2),
 Cu promovarea egalității de șanse între femei și bărbați (art. 16 alin. 3)
Numai cetățenii se bucură de toate drepturile și libertățile stabilite de
Constituție și de legi
 excepții, în special ca urmare a aderării la UE
Numai cetățenii au toate obligațiile stabilite de Constituție și de legi
 art. 54 și art. 55 din Constituția României – fidelitatea față de țară și apărarea țării
Cetățenia este o chestiune de stat
 Stabilirea drepturilor și îndatoririlor cetățeanilor, a modurilor de dobândire și de
pierdere a cetățeniei române – atribut exclusiv al statului
 Încheierea, declararea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei între
un cetăţean român şi un străin nu produc efecte asupra cetăţeniei soţilor
 Art. 3 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române
 Drepturi ce aparțin(eau) doar cetățenilor români

Dreptul de vot și dreptul de a fi ales

Dreptul de a domicilia pe teritoriul RO
Dreptul de a fi proprietar de terenuri în RO
Dreptul de a exercita orice funcție publică sau de
demnitate publică
Dreptul de a nu fi extrădat sau expulzat din RO
Dreptul la protecție diplomatică
 Dreptul de vot și dreptul de a fi ales

Articolul 36 și art. 37 din Constituția României

 Excepții: art. 16 alin. 4 și art. 38
 Art. 5 alin. (9) din Legea nr. 33/2007 – alegeri pentru Parlamentul
European:
 Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din 
Tratatul de instituire a Comunității Europene, cu modificările și completările
ulterioare, care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de
vot și de a fi aleși ca membri din România în Parlamentul European, în aceleași
condiții ca și cetățenii români, sub rezerva îndeplinirii cerințelor prezentei legi.
 Art. 5 Legea nr. 115/2015 – alegeri pentru autoritățile locale
 (1) Cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au
dreptul de a alege și de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români, cu
îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
 (2) Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleși în funcția de consilier
local și consilier județean, primar sau președinte al consiliului județean.
Dreptul de a domicilia pe teritoriul României

... Și de a se deplasa nestingherit pe acest teritoriu

Și străinii și apatrizii au acest drept, dar îl pot
exercita doar în condițiile legii (condiționat)
 OUG nr. 192/2002 privind regimul străinilor în România
 Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul prin care sunt
reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul
României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile
acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în
conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele
internaționale la care este parte.
 Libera circulația pentru cetățenii europeni (cetățenii statelor
membre ale UE)
 Dreptul de proprietate în România

Art. 44 alin. 2 din Constituția României (revizuită în 2003)

 Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de
titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată
asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la
Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte,
pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi
prin moştenire legală
Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi,
precum și de către persoanele juridice străine
 Cetățeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau
în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația
unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în
aceleași condiții cu cele prevăzute de lege pentru cetățenii români și pentru
persoanele juridice române.
Dreptul de a exercita orice funcție publică sau de demnitate publică

Pentru anumite funcții și demnități, legea cere

expres ca persoana să dețină calitate de cetățean
român (de ex, pentru funcția de judecător sau pentru
demnitatea de parlamentar)
Este acceptată și dubla cetățenie pentru ocuparea
unor funcții publice sau demnități/chiar și cetățeania
unui stat membru al UE (pentru aleșii locali)
 Dreptul de a nu fi extrădat sau expulzat din România

Art. 19 Constituția României

(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1) , cetăţenii români pot
fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este
parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate
 De exemplu, între statele membre ale UE, în baza unui mandat european de arestare,
numai pe bază de reciprocitate și cu respectarea prevederilor legale în materie - Legea
nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală – vezi și
Decizia cadru 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002
privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele member
 Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară
competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către
un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau
executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei
convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.
 Dreptul la protecție diplomatică

Obligația de a proteja cetățenii atunci când aceștia se

află în afara granițelor și au nevoie de ajutor împotriva
încălcării drepturilor lor
Art. 1 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române
 Art. 7 din Constituția României
 Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor
ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea
identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea
legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.
 Art. 10 din Constituția României
 România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în
acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe
celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.
 Moduri de dobândire a cetățeniei

Moduri originare
 Jus sangvinis – copilul devine cetățeanul unui stat dacă se naște
din cel puțin un părinte care are cetățenia statului respectiv
 Jus loci – o persoană dobândește cetățenia statului pe teritorul
căruia s-a născut
Moduri derivate
 La cerere
 Redobândirea
 Prin adopție

 Cetățenia copilului găsit pe teritoriul RO – jus sangvinis

 Dobândirea prin naștere –jus sangvinis

copilul s-a născut pe teritoriul României și ambii părinți sunt

cetățeni români;
copilul s-a născut pe teritoriul României și doar unul dintre părinți
este cetățean român;
copilul s-a născut în străinătate și ambii părinți sunt cetățeni
români;
copilul s-a născut în străinătate și doar unul dintre părinți este
cetățean român.
dacă doar tatăl copilului este cetățean român - problema stabilirii
paternității în cazul unui copil născut în afara căsătoriei - după
stabilirea paternității față de tată va fi recunoscută, în mod
retroactiv de la data nașterii, calitatea de cetățean român a copilului.
 Cetățenia copilului găsit pe teritoriul RO

se aplică, prin asimilare, principiul jus sangvinis

prezumție relativă conform căreia cel puțin unul
dintre părinții copilului găsit pe teritoriul României
are cetățenie română.
acel copil va avea cetățenia română până când se va
dovedi filiația chiar și față de cel puțin unul dintre
părinți, iar acesta nu are cetățenia română, celălalt
părinte rămânând necunoscut.