1. Care este scopul principiului separarii puterilor in stat?

2. Definiti dreptul constitutional si enumerati izvoarele acestuia

Dreptul contitutional este ramura de drept formata din normele juridice care
reglementeaza relatiile fundamentale ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitarii puterii de stat
Izvoarele dreptului constitutional au fost ierarhizate de catre Hans
Kelsen( piramida lui Kelsen)
-Constitutia si legile de modificare/revizuire a Constitutiei(legi
constitutionale)
-Legea ca act juridic adoptat de Parlament( lege organica/lege ordinara)
-Regulamentele parlamentare
-Ordonantele guvernelor si ordonantele de urgenta
-Tratatele internationale, care au fost ratificate de Parlament si care fac parte
din dreptul intern.
3. Cutuma este izvor de drept constitutional
Prin cutuma se intelege o regula de comportare urmata de curcuri mai largi sau
mai restranse din societate, in virtutea deprinderii, fara sa fie impusa prin
constrangere. Cutuma dobandeste caracter juridic, regulile sale devin norme
juridice numai atunci cand i se acorda ocrotire juridica de catre stat.
Cutuma a fost considerata ca fiind izvor de drept sub regimul constitutiilor din
1866,1923,1938.
Sub regimul constitutiilor din 1948, 1952, 1965 cutuma era considerata izvor de
drept doar in mod exceptional, numai in anumite ramuri de drept si doar in
cazul in care legea prevedea expres acest lucru.
Constitutia actuala a Romaniei recunoaste cutuma ca izvor de drept,
valorificand rolul si importanta sa aparte in reglementarea relatiilor sociale.ARt
41(protectia proprietatii private)-obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului, asigurarea bunei vecinatati precum si respectarea celorlate
sarcini care potrivid legii sau obiceiului, revin proprietarului, astfel , putem
conchide ca obiceiul sau cutuma in dreptul nostru este admis ca izvor de drept,
numai in mod exceptional, si anume numai atunci cand legea o spune in mod
expres.
 4. Care sunt subiectele raporturilor juridice de drept constitutional?
Oamenii luati individual sau grupati in colectivitati
Sunt persoane fizice sau juridice care participa la raporturile de drept
constitutional si care beneficiaza de toate drepturile prevazute de normele
dreptului constitutional si au toate obligatiile prevazute de acestea.
Dintre subiectele colective enumeram:
-Poporul, cu ocazia Referendumului
-Statul( in raporturile dintre statul federal si statele federale
-Autoritatile/Institutiile publice ale Statului
-Persoanele juridice de drept public
-Persoane fizice( cetatenii) cu ocazia alegerilor
-Strainii si apatrizii cu ocazia obtinerii cetateniei sau azilului politic

5. Enuntati definitia juridica data constitutiei in doctrina de

spcialitate;enumerati caracteristicile Constitutiei
Constitutia reprezinta un ansamblu de reguli juridice investite cu o forta
suprema si adoptata dupa o procedura speciala, reguli care stabilesc autoritatile
esentiale ale Statului si functionarea lor precum si drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale ale cetatenilor.
-Constitutia este o lege, ea cuprinde normele juridice care reglementeaza
relatiile sociale.
-Contine norme juridice investite cu forta juridica suprema, reglementeaza cele
mai importatnte relatii sociale intr-un stat.
-Este adoptata, modificata, abrogata intr-o procedura speciala.
-Stabileste organele esentiale ale statului si modul lor de functionare
-Consacra/stabileste drepturile, liberatile si obligatiile fundamentale ale
cetatenilor
-Este mult mai stabila in timp decat celelate legi.
 6. Enumerati diferitele forme de Constitutie si aratati deosebirea dintre
Constitutia Concedata si Constitutia Statut(adoptata prin plebiscit)
1.Carta Concedata-este cea mai rudimentara forma de constitutie scrisa care a
aparut in monarhiile absolute, monarhul din proprie initiativa elabora constitutia
pe care o acorda poporului( constitutia Rusiei din 1906).
2.Constitutia statut- care este o forma nedemocratica de constitutie ce se
aeamana cu Carta Concedata. Este acordatat de catre seful statului, doar ca este
supusa ratificarii poporului prin plebiscit (Constitutia din 1938)
3.Constitutia pact-forma democratica de Constitutie. Pactul este reprezentat de
un contract incheiat intre seful statului si popor prin intermediul
Parlamenului( Magna Carta Libertatum 1215)
4.Constutia Conventie- reprezinta un contract incheiat intre toti membrii
societatii, intruniti intr-o adunare constitutionala numita “conventie”( Contitutia
americana 1787)
5.Constitutia Referendara- este cel mai nou mod de adoptare a Constitutiilor in
statele lumii. Textul legii fundamentale este adoptat de catre adunarea/puterea
constitutionala si este apoi aprobata de popor prin referendum
6.Constitutia parlamentara- este opera Parlamentului, aceast tip de Constitutie a
fost caracteristic trilor din Europa Centrala si Estica din perioada 1940-1980.

7. Prezentati trasaturile esentiale ale Constitutiilor socialiste

8. Prezentati cele 2 acceptiuni ale notiunii de cetatenie si aratati
raporturile in care se afla aceasta institutie cu notiunea de
nationalitate.
1.Institutie juridica, adica totalitatea normelor, a regulilor de drept ce au ca
obiect dobandirea, pastrarea si pierderea cetateniei.
2.Conditie juridica-reprezentand situatia rezultata din raporturile juridice
stabilite intre o persoana fizica si stat.
Nu exista sinonimie intre cetatenie si nationalitate
Nationalitatea este atributul unei persoane in sensul ca orice persoana apartine
unui grup ce se delimiteaza de altele prin unitate de limba, cultura, religie, etnie,
etc.
Cetatenia este conditie juridica.Notiunea de catatenie a fost reglementata pentru
prima oara in Legislatia romana in Codul Civil de la 1864, Potrivit acestuia,
dobandirea cetateniei era guvernata de princiupiul “ius sangvinis”. Cetatenia era
data de raportul de sange/rudenie, acesta se dobandea prin nastere. Articolul 5,
al.2 din Constitutie prevede expres ca cetatenia romana nu poate fi retrasa celui
care a dobandit-o prin nastere. Legea 28/1924 care consacra acelasi principiu,
adauga printre modurile de dobandire a cetateniei si casatoria.Aceasta a fost
urmata de legea 33/1939 care excludea dubla cetatenie, niciun roman nu putea
sa fie cetatean al altui stat.Actuala lege cadru a cetateniei este legea 21/1991.
Legea defineste cetatenia romana ca fiind legatura si apartenenta unei persoane
fizice la statul roman, Tot la nivel de principiu, legea defineste ca incheierea,
declararea nulitatii sau desfacerea casatoriei intre un cetatean roman si un
cetatean strain nu produce efecte asupra cetateniei sotilor.

9. Enumerati modurile de dobandire a cetateniei; enumerati conditiile

acordarii cetateniei romane la cerere.
1.Nastere: Copii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani
sunt cetateni romani. De asemenea, sunt cetateni romani cei care:
 S-au nascut pe teritoriul Romaniei, chiar daca numai unul dintre cei 2
parinti este cetatean roman.
 S-au nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre acestia
are cetatenie romana.
 Este cetatean roman copilul gasit pe teritoriul statului roman, pana la
proba contrarie daca niciunul dintre parinti nu este cunoscut.
2.Adoptie: Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain
sau fara cetatenie, prin adoptie daca adoptorii sunt cetateni romani.In cazul
in care numai unul dintre adoptori este cetatean roman, cetatenia minorului
adoptat va fi stabilita de comun acord de catre parinti,iar in cazul in care nu
se realizeaza acest acord va fi stabilita de catre instanta de judecata tinandu-
se seama de interesele minorului.
In situatia in care adoptia vizeaza o persoana majora, este necesar
consimtamantul acesteia.
In situatia anularii sau declararii nule a adoptiei copilului care nu a implinit
varsta de 18 ani, se considera ca acesta nu a fost niciodata cetatean roman
daca domiciliaza in strainatate sau paraseste teritoriul tarii pentru a locui in
strainatate.
3.La cerere: Pentru a dobandi cetatenia romana, cetateanul strain sau
apatridul, sau cel ce a dobandit cetatenia romana, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
 S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei sau, desi
nu s-a nascut pe teritoriul tarii, domiciliaza de cel putin 8 ani sau in cazul
in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman de cel putin 5
ani.
 Dovedeste, prin comportament si atitudine, loialitate fata de statul roman,
nu intreprinde si nu a intreprins actiuni impotriva ordinii de drept si
securitatii nationale.
 A implinit varsta de 18 ani.
 Face dovada scrisa ca are asigurate mijloacele legale pentru o existenta
decenta determinata potrivit legii ce reglementeaza regimul juridic al
strainilor.
 Este cunoscut ca avand o buna comportare, nefiind condamnat in tara sau
strainatate, pentru savarsirea unor infractiuni care il fac nedemn sa fie
cetatean roman.
 Cunoaste limba romana si are cunostinte generale despre cultura si
civilizatia romaneasca care sa ii permita integrarea sociala
 Cunoaste Constitutia si Imnul national.

10.Enumerati modurile de pierdere a cetateniei

Cetatenia romana se pierde prin:
1.Retragerea cetateniei romane:
 Aflata in strainatate, persoana savarseste fapte deosebit de grave prin care
vatama interesul statului sau lezeaza prestigiul Romaniei.
 Aflata in strainatate, persoana se inroleaza in fortele armate ale altui stat
cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau este in razboi.
 Daca a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos
 Daca persoana este cunoscuta ca avand legaturi concrete cu grupari
teroriste de oriunde din lume.
 Cetatenia romana dobandita prin nastere nu poate fi retrasa niciunei
persoane, pentru niciun motiv, inclusiv cele patru enumerate mai sus
 Retragerea cetateniei romane fata de o persoana nu produce efecte asupra
cetateniei sotului sau copiilor persoanei careia i-a fost retrasa cetatenia
 2.Aprobarea renuntarii la cetatenia romana
3.In orice alte cazuri prevazute de lege

11.Prezentati succint procedura acordarii cetateniei romane

Acordarea cetateniei romane se face prin Ordin(act administrativ) aprobat de
catre Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, la propunerea
Comisiei pentru Cetatenie.
Cererea pentru acordare sau dupa caz redobandirea cetateniei romane se
formuleaza in limba romana, se adreseaza Comisiei pentru Cetatenie si se
depune, de regula, personal.
Cererea va fi insotita de acte care dovedesc implinirea conditiilor prevazute de
lege petru autorul cererii
Cererea poate fi depusa de asemenea si la misiunile diplomatice ale Romaniei in
alte state( ambasate, consulate)
Comisia nu face aprecieri asupra oportunitatii acordarii cetateniei ci doar
verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si hotaraste in functie de
acestea.
Daca documentatia este incompleta, comisia poate solicita completarea
documentatiei intr-un termen de 6 luni de zile.Daca solicitantul nu respecta
termenul fixat, cererea va fi respinsa ca fiind nesustinuta
In cazul in care cererea de acordare sau redobandire intruneste conditiile legale,
solicitantul va fi chemat personal la interviu.Daca, dimpotriva, conditiile legale
nu sumt indeplinite, Comisia propune Presedintelui ANC respingerea cererii de
acordare sau redobandire, caz in care solicitantul poate formula o noua cerere
dupa cel putin 6 luni.
Daca solicitantul este admis la interviu , Comisia va intocmi un raport detaliat si
il va inainta presedintelui ANC, impreuna cu cererea de acordare sau
redobandire a cetateniei pentru ca acesta sa emita Ordinul de Acordare a
cetateniei romane.Cetatenia romana se dobandeste de la data depunerii
juramantului de credinta , intr-un termen de maxim 3 luni de la momentul
emiterii Ordinului de Acordare. Dupa depunerea juramantului , Comisia
elibereaza Certificatul de Cetatenie, in doua exemplare, unul ramanand la
autoritate.
 12.Dovada cetateniei romane
Dovada cetateniei romane se face cu cartea de identitate, pasaport sau
certificatul eliberat de ANC
Pentru minorul pana la 14 ani, cetatenia se dobandeste cu Certificatul de
Nastere, insotit de cartea de identitate sau pasaportul unuia dintre parinti.
13.Enuntati definitia juridica a drepturilor si libertatilor fundamentale
Prin notiunea de “drepturi fundamentale” sunt desemnate acele drepturi
subiective care, fiind esentiale pentru existenta fizica si psihica a indivizilor,
pentru dezvoltarea materiala si intelectuala a acestora, precum si pentru
asigurarea participarii lor active la conducerea statului. Sunt consacrate de
Constitutie si garantate de aceasta si de celelalte legi ale statului.
14.Clasificarea drepturilor fundamentale
 Dupa criteriul sferei de manifestare:
-drepturi publice
-drepturi private
-drepturi politice
 Dupa criteriul importantei
-drepturi primare
-drepturi secundare
 Dupa titularul dreptului
-drepturi individuale
-drepturi colective
 Dupa criteriul implicarii statului in protejarea si garantarea drepturilor
-drepturi pozitive( statul trebuie sa se implice activ )
-drepturi negative(statul trebuie doar sa se abtina de la a face ceva de natura
sa aduca atingere dreptului )
 Dupa momentul aparitiei
-drepturi de prima generatie( drepturile naturale ale omului )
-drepturi din a doua generatie(dezvoltate pe masura evolutiei societatii)
-drepturi din cea de-a treia generatie ( este nevoie de solidaritatea tuturor
indivizilor unei societati)

15.Prezentati trasaturile drepturilor fundamentale

 Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective,ele fiind posibilitati pe
care le are o persoana de a avea o anumita conduita si de a cere o
conduita corespunzatoare celorlalti, conduita impusa de lege.
 Sunt drepturi esentiale pentru viata omului
 Sunt stabilite in acte juridice specifice(Constitutii, Declaratoo de drepturi)
 Neinscrierea unui drept in constitutie inseamna ca aceasta nu este
considerat fundamental

16.Prezentati continutul dreptului de proprietate privat

17.Ce presupune in acceptiunea legii fundamentale libertatea
individuala?(Art 23)
18.Drepturile garantii in reglementarea legii fundamentale
19.Despre avocatul poporului
20.Enuntati categoriile de legi
21.Prezentati titularii dreptului la initiativa legislativa si aratati
conditiile de exercitate a acesteia
22.Aratati care este in acceptiunea legii fundamentale rolul
presedintelui si care sunt atributiile acestuia
23.Actele presedintelui (Enumerare si prezentare)
24.Rolul si structura Guvernului.
25.Actele Guvernului