Moduri de dobandire si pierdere a cetateniei romane

Cetatenia este o situatie juridica care rezulta din acele raporturi juridice ce intervin intre o persoana fizica si statul roman, situatie juridica caracterzata prin plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce intre persoana fizica si statul roman, drepturi si obligatii stabilite prin constitutie si celelalte legi: constitutia Romaniei stabileste ca cetatenia se dobandeste , se pastreaza sau se pierde in conditiile stabilite de legea organica; constitutia Romaniei nu este o institutie juridica apartinatoare in totatlitate dreptului constitutional, ci ea se afla la confluenta mai multori ramuri ale dreptului; cetatenia apartine si dreptul constitutional motivat pe urmatoarele 2 considerente: a) Statul roman pe temeiul suveranitati sale, stabileste statutul juridic al cetatenilor sai. b) Numai cetatenii romani au dreptul sa participe la exercitarea puterii n formele instiotutionale ale democratiei directe sau in cele ale democratiei reprezentative. Dobandirea cetateniei, se face pe baza a doua sisteme si anume: sistemul care are la baza principiul jus sanguinis (dreptul sangelui ), care se utilizeaza in Franta, Belgia, Italia, tarile scandinave etc. Un alt sistem, care are la baza principiul jus loci sau jus soli (dreptul locului, adica al teritoriului pe care s-a nascut o persoana),care se utilizeaza in SUA , Marea Britanica, America Latina atc.Explicatiile alegerii unuia sau altuia din aceste doua sisteme se gasesc in interesele concrete pe care le au natiunile sau popoarele respective. Art. 2. (1) Modurile de dobandire si de pierdere a cetateniei romane sunt cele prevazute in prezenta lege. Conform sistemului jus sanguinis, copilul devine cetateanul unui stat daca se naste din parinti care, amandoi sau numai unul, au cetatenia statului respectiv.Conform sistemului jus loci, copilul devine cetateanul unui stat daca se naste pe teritoriul statului respectiv.Cat priveste acest sistem, se considera ca ar avea serioase neajunsuri.Atuncia cand parintii nu au cetatenia statului unde s-a nascut copilul, este putin probabil ca acesta sa doreasca intr-adevar sa ramana cetatean al statului respectiv, el fiind atasat prin familia sa unui alt stat. In dreptul roman a fost adoptat sistemul care are la baza sistemul jus sanguinis Legea cetateniei romane stabileste patru moduri in care cetatenia romana poate fi dobandita , printr-un mod originar (nasterea) si alte trei derivate, care sa inlesneasca persoanele ce nu s-au nascut din parinti cetateni romani sa se integreze in societatea romaneasca, daca cer acest lucru si daca li se autoriza.Modurile de

dobandire a cetateniei romane sunt:nasterea, adoptia, repatrierea si acordarea la cerere. Art.4.(1) Cetatenia romana se dobandeste prin a)nastere; b)adoptie; c) acordare al cerere. A.Dobandirea cetateniei romane prin nastere. Legea cetateniei romane, in art.5, stabileste ca este cetatean roman copilul care se naste (pe teritoriul Romaniei din parinti cetateni romani.De asemanea, este cetatean romancopilul nascut pe teritoriul statului roman, chiar daca numai unuldintre parinti este cetatean roman, iar celalalt parinte cetatean strain sau fara cetatenie sau care s-a nascut in strainatate si ambii parinti ori numai unul dintr ei are cetatenie romana.In toate aceste cazuri. Teritoriul pe care s-a nascut sau unde domiciliaza copilul sau unul ori ambii parinti nu influenteaza,in nici un fel, cetatenia copilului. B.Dobandirea cetateniei romane prin adoptie. Conform art.8 din lege, cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie, prin adoptie,daca cel putin unul dintre soti care adopta este cetatean roman sau, atunci cand adoptia se face de o singura persoana, daca acesta este cetatean roman,iar in toate cazurile adoptatul nu a indeplinit varsta de 18 ani. In cazul in care numai unul dintr adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptantului va fi hotarata, de comun acord, de catre adoptatori.Legea cetateniei romane prevede, in art.8, alin.2 o solutie noua fata de reglementarea legala anterioara, pentru cazul in care adoptatorii nu cad de acord asupra cetateniei copilului adoptat.Intr-o asemenea situatie, instanta judecatoareasca competenta sa incuviinteze adoptia va decide, tinand seama de interesele copilului.In cazul in care copilul a implinit varsta de 14 ani, in vedere incuviintarii adoptiei este necesar si consimtamantul lui, care trebuie sa fie adoptiei este necesar si consimtamantul lui,care trebuie sa fie dat in forma unei declaratii autentice,in fata notarului public. Solutiile legii cetateniei romane s-au impus datorita faptului ca adoptia urmareste integrarea deplina a acestuia in noua sa familie, adica a adoptatorului.In cazul in care adoptantul nu ar dobandi cetatenia romana, odata cu adoptia , intotdeauna ar trai cu sentimentul ca este tratat ca un strain, ceea ce i-ar crea complexe de inferioritate sau de instabilitate in noua sa familie. C.Dobandirea cetateniei romane prin repatriere Acest mod de dobandire a cetateniei romane a raspuns necesitatii de a se da o reglementare corespunzatoare a situatiilor in care persoanele, care au fost cetateni

romani au pierdut cetatenia romana ca urmare a stabilirii lor in strainatate, dar doresc sa se reintegreze in societatea romaneasca.In cazul repatrierii este vorba de persoane (fostii cetateni romani), care sunt legate de poporul roman si care, din diferite motive, au intrerupt pentru anumite perioade de timp contactul lor cu societatea romaneasca. Persoana care a pierdut cetatenia romana o redobandeste ca efect al repatrierii daca, dorind sa se integreze in societatea romaneasca, isi exprima dorinta in acest sens si au obtinut aprobarea de repatriere. Acordarea cetateniei romane in acest caz, se face fara conditia renuntarii la cetatenia straina detinuta de cel care solicita repatrierea, sau de sotul sau sotia sa, dupa caz. In situatia in care parintii care au cerut repatrierea nu cad de acord asupra cetateniei copiilor lor, tribunalul de la domiciliul copilului va decide, tinand seama de interesele acestuia.Copilui care a implinit varsta de 14 ani trebuie sa-si exprime consimtamantul, in forma unei declaratii autentice date in fata notarului public. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care se repatriaza poate cere si el dobandirea cetateniei romane, in conditiile Legii nr.21/1991. Legea nr. 21/1991, in art.34, prevede si solutioneaza doua situatii speciale si tranzitorii si anume: 1.a repatrierii fostilor cetateni romani care, inainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut cetatenia romana din diferite motve.Acestia o pot dobandi la cerere, pe baza unei declaratii autentificate date, in strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, iar in tara, in fata notarului public,chiar daca au o alta cetatenie si nu isi stabilesc domiciliul in Roamnia si 2.a repatrierii celor carora li s-a ridicat cetatenia romana, fara voia sau din motive neimputabile lor, precum si descendentilor acestora.Legea nu defineste notiunea de ridicat.Consideram ca aceasta notiune ar trebui sa fie interpretata in sensul cuprinderii in ea a tuturor situatiilor sanctionatorii aplicate celor care savarsesc fapte contrare orientarilor vechiului regim. Prin modificarea Legi nr. 21/1991 , realizata in anul 1999 in art.4 al legii nu se mai prevede repatrierea ca mod de dobandire a cetateniei romane.Cu toate acestea repatrierea este reglementata in art. 10 din legea, in partea care reglementeaza acordarea la cerere, iar motivatia, care apare ca nefericita , ar putea consta in aceea ca, atat dobandirea cetateniei la cerere cat si cea prin repatriere,se face pe baza formularii unor cereri motivate. D.dobandirea (acordarea) cetateniei romane la cerere Acest mod de dobandire a cetateniei priveste pe cetatenii straini sau apatrizii(persoanele fara cetatenie), care isi manifesta dorinta de a se integra in societatea romaneasca.

Fata de situatia ca, prin acest mod, se urmareste integrarea in societatea romaneasca a unor cetateni straini sau a unor apatrizi, legea reglementeaza pe larg, cum este si firesc, conditiilen pe care trebuie sa le indeplineasca cei ce solicita dobandirea cetateniei romane, procedura de urmat, organul competent a aproba cererea,precum si natura actului prin care se acorda cetatenia riomana. Conditiile pentru acordarea cetateniei romane la cerere sunt: a)s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, locuieste in mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statului roman de cel putin 7 ani sau, in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman , de cel putin 5 ani; b)dovedeste prin comportarea si atitudinea sa loialitatea fata de statul si de poporul roman; c)a implinit varsta de 18 ani; d)are asigurate mijloacele legale de existenta(in tara sau in strainatate); e)este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune,care il face nedemn de a fi cetatean roman; f)cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala; g)cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei. Termenele prevazute la lit. a) pot fi reduse pana la jumatate in cazut in care solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international. Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care a implinit varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana o data cu parinti sai.In cazul in care numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana, parinti vor hotari, de comun acord, cu privire la cetatenia copiluluui.In situatia in care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul mindoruluin va decide, tinand seama de interesele acestuia.In cazul in care copilul a implinit varsta de 14 an este necesar consimtamantul acestuia, care trebuie dat in fata unui notar public. E.Cetatenia copilului gasit pe teritoriul Romaniei. O situatie ce poate fi intalnita in practica si care si-a gasit o reglementare corespunzatoare in lege este cea a copilului gasit pe teritoriul Romaniei.Cum este si firesc, copilul gasit pe teritoriul tarii noastre si ai carui parinti sunt necunoscuti trebuie sa i se stabileasca o anumita stare civila, sa i se dea un ume si prenume, sa i se elibereze un certificat de nastere etc.In acelasi timp, trebuie sa i se stabioleasca si apartenenta sa la un stat sau altul, pentru ca cetatenia ii da posibilitatea sa se bucure de drepturile si sa exercite obligatiile prevazute de constitutie si de lege.

Potrivit legii romane, copilul gasit pe teritoriul roman este cetatean roman daca nici unul din parintii nu este cunoscut.Aceasta solutie se intemeiaza tot pe principiul jus sanguinis, prezumandu-se ca cel putin unul din parinti a fost cetatean roman.Ea exprima, in acelasi timp, grija pentru a se asigura copilul gasit pe teritoriul statului nostru o situatie juridica egala cu a celorlalti cetateni.

Pierderea cetateniei romane 1.Moduri de pierdere a cetateniei romane Modurile de pierdere a cetateniei romane sunt;:retragerea, aprobarea renuntarii la cetatenia romana si alte cazuri legale. A)Retragerea cetateniei romane Retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune , atat in legilslatiile straine cat si in cea romana dinaintea anului 1948 si se aplica cetatenilor romani. Se poate retrage cetatenia romana celui care: a . aflat in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei. b . aflat in strainatate, se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi. c . a obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase. In primul rand se constate ca nu se poate retrage cetatenia romana decat persoanelor , care se afla in afara granitelor tarii.Cetateanul roman care domiciliaza pe teritoriul Romaniei i se poate retrage cetatenia decat atunci cand a obtinut-o in mod fraudulos.Trebuie sa adaugamca in nici un caz legea nu ingaduie retragerea cetateniei romane , cetateanului roman care a dobandit-o prin nastere. In al doilea rand, fiind vorba de o sanctiune, retragearea cetateniei romane se pronunta numai impotriva persoanei vinovate, aflate in una din situatiile prevazute de lege si mentionate mai inainte si nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotului sau copiilor persoanei careia i s-a retras cetatenia. Procedura retragerii cetateniei romane este aceeasi ca cea pentru acordarea acesteia, cu exceptia fazei de depunere a juramantului. Sesizarea comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei se poate face, in scris, de oricine are cunostinta de existenta vreunui motiv pentru retragerea cetateniei.Sesizarea trebuie, in mod obligatoriu, sa fie insotita de dovezile pe care se bazeaza.La randul ei comisia poate cere, din oficiu sau la cerere, date si informatii de la orice autoritate sau persoana, care are cunostinta de existenta unor situatii care atrag retragerea cetateniei.Retragerea cetateniei se face de Guvern prin hotarare la propunerea

ministrului justitiei, propunerea bazata pe reportului comisiei.Ea produce efecte doar fata de cel ce a formulat cererea si pe data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a hotararii Guvernului de retragere. B) Renuntarea la cetatenia romana Renuntarea la cetatenia romana care se dobandeste evident de retragerea cetateniei romane, este un mos amiabil de rezolvare a unor probleme ce tin de statutuljuridic al persoanei.Renuntarea la cetatenia romana a fost reglementata, ca mod de pierdere ca cetateniei, deoarece se pot ivi situatii in care o persoana, cetanean roman, doreste sa se stabileasca in strainatate si sa obtina cetatenia statului unde se stabileste.Legea prevede ca se poate aproba renuntarea la cetatenia romana numai cetateanului roman, care a implinit varsta de 18 ani.Totodata, Legea nr. 21/1991 dispune ca, se poate aproba renuntarea la cetatenia romana celui care: a . nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala. b . nu este urmarit pentru debite catre stat, persoane fizice sau juridice din tara sau avand astfel de debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor. Cererea de renuntare la cetatenia romana se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica si se rezolva potrivit procedurii prevazute de lege pentru acordarea cetateniei romane, cu exceptia fazei de depunere a juramantului de credinta. Renuntarea cetateniei romane se aproba prin hotarare de catre Guvernul Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, propunerea facuta pe baza raportului comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane. Cererea de renuntare la cetateniei romana, fiind o cerere personala, nu produce efecte decat fata de cel ce o face, nu si principiile cetatenie romane. Cu toate acestea, dovedind grija pentru integritatea familiei, legea romana prevede ca in cazul in care ambii parinti (sau unul, daca numai aceasta este cunoscut sau in viata) obtin aprobarea renuntarii la cetateniei romana, iar copilul minor se afla impreuna cu ei in strainatate ori paraseste impreuna cu ei tara, copilul pierde cetatenia roman odata cu parintii sai, daca acestia au pierdut cetatenia romana la data diferite, pe ultima dintre aceasta.De asemene, copilul minor care , prntru a domicilia in strainatate, paraseste tara dupa ce ambii parintii au pierdut cetatenia romana, pierde cetatenia romana pe data plecarii sale din tara.In toate situatiile de mai sus, copilul care a implinit varsta de 14 ani i se cerea consimtamantul care trebuie sa fie dat in forma unei declaratii autentice, in fata notarului public.

Ca si in cazul retragerii cetateniei romane, renuntarea la cetateniei romana produce efecte pe data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a hotararii Guvernului de aprobare a renuntarii. Cererea de renuntare la cetatenia romana se taxeaza potrivit legii. c . Alte cazuri de pierdere a cetateniei romane In afara modurilor de pierdere a cetateniei romane explicate mai inainte, legea romana mai prevede unele situatii in care cetatenia se pierde, situatii care privesc insa numai copiii minori, copii care de regula urmeaza conditia juridica a parintilor ( firesti sau adoptatori) Aceste situatii sunt: 1.Adoptia unui copil minor, cetatean roman , de catre cetateni straini.Astfel legea prevede ca in cazul in care un copil minor cetatean roman este adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana daca adoptatorul solicita acesta in mod expres si daca adoptatul este considerat, potrivit ligii straine, ca a dobandit cetatenia straina.Daca adoptia a fost declarata nula sau anulata, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana, chiar daca pana la anularea say declararea ca anulata a avut o alta cetatenie decat cea romana,Daca in prima situatie copilul este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana, vom observa ca in cazul in care desfacerii adoptiei copilului minior care nu a implinit varsta de 18 ani redobandeste cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei.Aceasta ultima situatie nu este expres prevazuta de lege, dar se fundamenteaza pe principiile dreptului comun. Stabilirea copilului gasit pe teritoriul Romaniei duce, de asemenea, la pierderea cetateniei romane a acestuia, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 29 din Legea nr 21/1991.In acest caz cetatenia romana se pierde pe data stabilirii filiatiei copilului. Anularea, declararea nulitatii sau desfasurarea adoptiei unui minor strain de catre cetateni romani.Anularea sau declararea nulitatii adoptiei in cazul in care copilul nu a implinit 18 ani si domiciliaza in strainanate sau paraseste tara pentr a domicilia in strainatate, duc la consecinta ca minorul este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman.Situatia se prezinta in acelasi mod si in cazul desfacerii adoptiei, singura deosebire fiin ca de acesta data copilul pierde cetatenia romana pe data cand adoptia a fost desfacuta.Spre deosebire de pierderea cetateniei copilul strain si dobandirea din mod expres rezolvarea situatiei in cazul desfasurarii adoptiei. Legea nr. 21/1991 prevede ca pentru toate aceste situatii de pierdere a cetateniei romane, in alte cazuri decat cele de retragerea sau de renuntare la cetatenia romana, se aplica procedura reglementate de legea cetateniei romane pentru retragerea sau renuntarea la cetatenia romana.

Dovada cetateniei romane Art. 21. (1) Dovada cetateniei romane se face cu buletinul de identitate sau, dupa caz, cu cartea de identitate, pasaportul ori cu certificatul prevazut la Art. 20 alin. (2). Dovada cetateniei romane se face prin buletinul de identitate (cartea de identitate) , pasaport sau certificat constatator legal eliberat.Cat priveste copii pana la varsta de 14 ani, ei dovedesc cetatenia cu certificatul de nastere insotit de buletinul de identitate (cartea de identitate) sau pasaportul oricarui dintre parinti sau, in cazul in care copilul este inscris in buletinul de identitate (cartea de idenitiate) sau pasaportul unuia dintre parinti, numai cu acest buletin (carte) sau pasaport.Copii pana la varsta de 14 ani, mai pot dovedi cetatenia romana si cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populatiei daca nu se poate face dovada in conditiile amintite mai sus. Cat priveste dovada cetateniei copiilor pana la 14 ani gasiti pe teritoriul Romaniei , ea se face prin certificatul de nastere, deoarace parintii in aceasta situatie sunt necunoscuti. In strainatate, dovada cetateniei romane se face prin actul valabil de trecere a frontierei emis de autoritatile romane.Cat priveste cetatenii romani aflati peste hotare, lor lo se pot elibera, la nevoie, de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare romane- in conditiile stabilite de Ministerul de Interne- dovezi de cetatenie.

Procedura de dobandire a cetateniei romane Art. 11. (1) Aprobarea cererilor de acordare ori de redobandire a cetateniei romane se face prin hotarare a Guvernului care apreciaza, in acest sens, asupra Procedura de dobandire a cetateniei romane este reglementate de capitolul III din propunerilor ministerului justitiei.(2) Hotararea Guvernului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I..Legea nr 21/1991 si se aplica in cazurile de acordare a cetateniei romane la cerere sau prin repatriere. Procedura se declanseaza la cererea persoanei care solicita cetatenia romana, cererea se face persoanal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica.Cererea va trebui sa fie insotita de actele care dovedesc indeplinirea conditiilor legale si este supusa unei taxe legale timbru. Aceasta procedura urmeaza trei faze , toate cu caracter administrativ. A . Faza de examinare a cerereii

In aceasta faza cererea este exaaminata de o comisie pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei, care functioaneaza pe langa Ministerul Justitiei si careia trebuie sa i se adreseze cererea. Comisia este compusa din 5 magistrati de la Tribunaklul municipiului Bucuresti, desemnati pe o perioada de 4 ani de presedintele acestui tribunal. Cererea este publicata , in mod obligatoriu, in extras, in Monitorul Oficial al Romaniei, pe cheltuiala petitionarului; solicitarea de relatii de la orice autoritati si citarea oricarei persoane, care ar putea da relatii sau informatii folositoare. Persoanele fizice sau persoanele juridice, altele decat autoritatile publice, au dreptul de a face intampinari , daca cu prvire la cererea de obtinere a cetateniei romane detin data sau informatii necesare. In urma examinarii cerereii comisia va intocmi un raport , care va cuprinde, in mod obligatoriu , alaturi de lte mentiuni neobligatorii, mentiunea deca cererea intruneste sau nu conditiile legale pentru acordarea cetateniei romane.Raportul se inainteaza ministerului justitiei. B . Faza de acordare a cetateniei Primind eaportul comisiei si pe baza sa, ministerul justitiei va intocmi un proiect de hotarare a Guvernului pentru acordarea cetateniei romane, la cerere sau prin repatriere, daca sunt indeplinite conditiile legale in aceste sens, sau comunica petitionarului ca cererea sa nu indeplineste aceste conditii, in cazul contrar.In primul csaz, daca Guvernul aproba prin hotarare, se acorda cetatenia romana petitionarului. C. Faza juramantului de credinta fata de Romanie . Legea face deosebire intre acordarea cetateniei prin hotarare a Guvernului, care are ca efect necesitatea depunerii juramantului de credinta si cea de :dobandire a cetateniei care coincide cu depunerea juramantului de credinta si care are ca efect obtinerea cetateniei romane, pe data depunerii juramantului.Aceasta este si motivul pentru care consideram ca procedura depunerii juramantului face parte din procedura de acordare a cetateniei.Un argument in plus ar putea fi in locul asezarii dispozitiilor legale privind juramantul de credinta in Capitolul III procedura acordarii cetateniei, concluzia fiind trasa in urma unei interpretari sistematice. Prin continutul sau juramantul de credinta este o afirmare solemna a dorintei persoanei respectiva de a fi devodata patriei si poporului roman, de a apara drepturile si interesele nationale si de a respecta Constitutia si legile Romaniei. Juramantul de credinta trebuie depus in termen de 6 luni de la data comunicarii acordarii cetateniei romane persoanelor, care domiciliaza in tara, in fata ministrului justitiei sau a secretarului de stat delegat anume in acest scop.

In cazul acordarii cetateniei romane unei persoane , cu pastrarea domiciliului in strainatate, acesta va depune juramantul de credinta in fata sefului misiunii diplomatice sau a oficiului consular al Romaniei din tara in care acesta domiciliazza, fara ca legea sa prevada un termen in acest scop. Dupa depunerea juramantului de credinta ministrul justitiei ori seful misiunii diplomatice sau oficiul consular al Romaniei vor elibera persoanei careia i s-a acordat cetatenia romana certificatul constatator aal indeplinirii procedurii procedurii de depunere a juramantului de credinta si al dobandirii cetateniei romane de la data depunerii juramantului. Juramantul de credinta are ca efect juridic faptul ca se dobandeste cetatenia romana depunerii sale.

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de tiine Juridice i Administrative BUCURESTI

Dobandirea si pierderea cetateniei romane

Student:Raducea Ana-Maria iuliana Grupa:15

2011

Bibliografie:

1) Dr. Gheorghe Iancu, Drept constitutional si instituti politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002. 2) Luminita Dragne, Drept Constitutional, editura Universul Juridic, Bucuresti 2010 3) Cristian Ionescu, Tratat de drept constitutional contemporan.Editura Ch beck, Bucuresti 2008. 4) Luminita Dragne,