DEMOCRATIA CONSTITUTIONALA IN ROMANIA

Statul = entitate juridica distincta, stabila si permanenta, titulara de prerogative si

responsabilitati limitate prin lege

Elementele constitutive ale statului roman

I. Natiunea
II. Teritoriul
III. Autoritatea Politica Exclusiva

I. Natiunea

Un teritoriu fara populatie nu poate constitui un stat, ceea ce asigura insa distinctabilitate
si permanenta unui stat este natiunea.
Populatia Romaniei este fructuanta, eterogena, fiind alcatuita in marea majoritate din
cetateni romani, dar si cetatetni straini si apatrizi.
Natiunea este o realitate complexa, rezultat al evolutiei istorice, nefiind un fenomen
exclusiv etnic sau biologic.
Natiunea are la baza comuniatetta de origine etnica, biologica, de limba, de cultura, de
tradititi, de aspiratii si in special un trecut istoric comun si vointa de a dainui impreuna pe
acest teritoriu.
Statul Roman este un stat natiune, definit astfel prin Constitutie, unde in art. 1. se
precizeaza ca Romania este un stat national.
Sentimentul national este strain ideii de sovinism, acesta presupune ocrotirea
minoritatilor de orice fel, eliminarea oricaror discriminari, afirmarea si garantarea in
drepturi a tuturor cetatenilor, solidaritatea si coeziunea celor ce alcatuiesc poporul roman.
Populatia isi gaseste reflectarea in stiinta dreptului constitutional sub aspectul cetateniei.

Cetatenia
Def = cetatenia reprezinta acea situatie juridical, care rezulta din raporturi juridice
stabilite intre o persoana fizica si statul roman, situatie juridical caracterizata prin

1
plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproc consfintite prin Constitutie si celelalte
legi.

Constitutia Romaniei stipuleaza ca cetatenia Romaniei se dobandeste, se pastreaza sau se

pierde in conditiile stabilite prin lege organica (legea 21/1991 legea cetateniei romane)

Cetatenia romana
=institutie juridical ce nu apartine in totalitate nici dreptului constitutional si nici altui
drept
Este o institutie juridical si apartinatoare dreptului constitutional, deoarece:
 Statul roman pe temeiul suveranitatii sale stabileste statutul juridic al cetatenilor
sai
 Numai cetatenii romani pot participial la exercitarea puterii in Romania in una
dintre formele institutionalizate ale democratiei representative si ale democratiei
directe

Principiile care stau la baza reglementarii cetateniei romane

1. Egalitatea intre cetateni
2. Cetatenia romana se stabileste in principal pe baza legaturii de sange
3. Nici o discriminare nu este admisa intre parinti cu privire la stabilirea
cetateniei copilului minor pe baza legaturii de sange
4. In raport cu statul roman cetatenia nu poate fi decat una, cea romana
5. Prin casatorie se dobandeste si nu se pierde cetatenia romana
6. Dobandirea sau pierderea cetateniei romane nu are nici un efect asupra
cetateniei celuilalt sot sau asupra copilului lor minor
7. Sunt si raman cetateni romani toti cei care au dobandit si pastrat cetatenia
romana conform legislatiei anterioare (cea de dinaintea legii)
8. Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere
9. In conditiile legii, cetatenia romana a copilului poate fi stabilita si prin
acordul parintilor
10. Parlamentul Roman poate acorda prin hotarare cetatenia romana

2
Dobandirea cetateniei romane
Exista 2 moduri de dobandire: de drept, prin efectele unui act juridic.

1. Dobandirea de drept a cetateniei romane

Exista 2 modalitati de dobandire de drept:
 Copilul nascut din parinti cetateni romani, sau daca cel putin unul ditre parinti
este cetatean roman, dobandeste de drept cetatenia romana prin simplul fapt al
nasterii, indifferent de teritoriul unde are loc nasterea
 Copilul gasit pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti, dobandeste de drept
cetatenia romana prin aplicarea prezumtiei relative ca cel putin unul dintre parinti
este cetatean roman

2. Dobandirea cetateniei romane ca urmare a efectelor unui act juridic

Modalitati de dobandire:
 Prin adoptie
 Prin schimbarea cetateniei parintilor
 Prin Hotararea Parlamentului Romaniei
 La cerere

Prin adoptie
 Copilul cetatean strain sau apatrid dobandeste cetatenia romana prin adoptie daca
adoptatorii sau adoptatorul sun/este cetateni/cetatean roman
 Daca numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, adoptatorii de comun
accord pot stabili cetatenia romana adoptatului
 Daca parintii nu cad de accord, cetatenia adoptatului va fi stabilita de catre
instanta de judecata, cre va incuviinta adoptia
 Minorului care a implinit 14 ani ise va cere consimtamantul

Prin schimbarea cetateniei parintilor

 Copilul cetatean strain sau apatrid dobandeste cetatenia romana odata cu parintii
sai

3
  Daca numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana, cetatenia romana a
copilului minor se stabileste prin acordul parintilor
 Daca parintii nu cad de accord cu privire la cetatenia romana, va hotari in final
tribunalul de de domiciliul minorului
 Minorului de 14 ani i se cere consimtamantul

Prin Hotararea Parlamentului Romaniei

 Parlamentul Romaniei prin Hotarare la propunerea Guvernului si fara nici o alta
formalitate poate acorda cetatenia romana cu titlul de cetatenie de onoare unor
cetateni straini sau apatrizi pentru servicii deosebite aducs tarii si natiunii romane
 Cetatenia romana de onoare confera titularului toate drepturile si libertatile
specifice oricarui cetatean roman, cu exceptia dreptului de a alege si de a fi les
precum si de a ocupa functii publice de autoritate

La cerere
Exista 2 situatii:
a. Cetateanul strain sau apatrid poate dobandi cetatenia romana la cerere daca nu a
mai avut in trecut cetatenia romana in prezenta urmatoarelor conditii:
o S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei sau daca nu
s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in mod constant in conditiile legii
de cel putin 8 ani sau daca este casatorita cu o persoana de cetatenie
romana si convietuieste cu aceasta de cel putin 5 ani de la data casatoriei
o Demonstreaza prin comportament sau atitudine loialitatea fata de statul
roman
o Are varsta de cel putin 18 ani
o Are mijloace legale de existenta in Romania pentru un trai decent
o Are un comportament correct in societate, nefiind condamnata pentru vreo
fapta care l-ar face nedemn de a deveni cetatean roman
o Cunoaste limba romana si s\poseda minime cunostinte de cultura si
civilizatie romaneasca intr-o masura suficienta pentru a integra in viata
sociala

4
 o Cunoaste Constitutia Romaniei si Imnul National
Termenele cu 8 ani si 5 ani pot fi reduse la jumatate in urmatoarele situatii:
o Solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international
o Solicitantul este un cetatean al unui stat membru al UE
o Solicitantul are calitatea de refugiat in conditiile legii
o Solicitantul a investit in Romania cel putin 1 milion de Euro

b. Cand solicitantul a avut in trecut cetatenia romana, dar a pierdut-o din varii
motive, caz in care vorbim despre redobandirea cetateniei romane. Exista 2 situatii de
redobandire a cetateniei romane:
o Cand solicitantul cererii este apatrid, dar a pierdut cetatenia romana, poate
solicita dobandirea ei si descendentii lui pana la gradul II inclusive, cu
pastrarea domiciliului in strainatate si a cetateniei straine daca indeplineste
urmatoarele conditii:
 Demonstreaza prin comportament sau atitudine loialitatea fata
de statul roman
 Are varsta de cel putin 18 ani
 Are mijloace legale de existenta in Romania pentru un trai
decent
 Are un comportament correct in societate, nefiind condamnata
pentru vreo fapta care l-ar face nedemn de a deveni cetatean
roman

o Pot fi cetateni romani care au pierdut ceatetnia romana din motive

neimputabile lor sau fara voia lor precum si descendentii lor pana la al
III/lea grad, pot solicita redobandirea cetateniei romane cu pastrarea
domiciliului in strainatate si a cetateniei straine daca indeplinesc conditiile
urmatoare:
 Demonstreaza prin comportament sau atitudine loialitatea fata
de statul roman
 Are varsta de cel putin 18 ani

5
  Are mijloace legale de existenta in Romania pentru un trai
decent

Procedura dobandirii cetateniei romane

 Se acorda la cerere de catre Presedintele Autoritatii nationale pentru cetatenie prin
ordin.
 In termen de 6 luni de la comunicarea ordinului de la Presedintele ANC celui care i
s-a acordat cetatenia trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de Romania.
 Data dobandirii cetateniei romane este data depunerii juramantului.
 Celui care a dobandit cetatenia romana i se elibereaza un certificate de cetatenie
romana
 Dovada cetateniei romane se face cu cartea de identitate, pasaport si certificatul
pentru cetatenie

Drepturi specifice cetateanului roman

 Dreptul de a alege si de a fi ales in organelle representative la nivel central:
Parlament, presedentie
 Dreptul de a nu fi extradat sau expulzat
 Dreptul de a dobandi cetatenia romana
 Numai cetateni romani pot ocupa functii publice civile sau militare
 Dreptul la protectie diplomatica
 Dreptul la orice informatie de interes public

Pierderea cetateniei romane

Se face exclusive ca urmare a unui act juridic, ea nu se pierde de drept odata cu trecerea
timpului.

Moduri de pierdere a cetateniei:

a) Prin retragerea cetateniei
Cetatenia romana se poate retrage in urmatoarele situatii:

6
 Aflat in strainatate savarseste fapte deosebite de grave prin care vatama interesele
statului roman sau prestigiul Romaniei in lume
Aflat in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat strain cu care
Romania a rupt relatiile diplomatice sau se afla in stare de razboi
A dobandit cetatenia romana in mod fraudulos
Este cunoscuta ca avand legaturi cu organelle teroriste sau le-a sprijinit intr-un fel
roi a savarsit acte impotriva sigurantei nationale ori a ordinii de drept
Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere!!!
b) Print renuntare
Un cetatean roman avand varsta de cel putin 18 ani pentru motive justificate poate
renunta la cetatenia romana in prezenta urmatoarelor conditii:
Nu este suspect sau inculpate intr-o cauza penala sau nu are de executat o
pedeapsa penala
Nu are debite catre stat ori personae fizice sau juridice din Romania, sau daca are
le va achita ori prezinta dovezile necesare ca urmeaza sa le achite
A dobandit cetatenia straina sau prezinta garantii corespunzatoare ca o va dobandi
Reuntarea la cetatenia romana se face prin ordin al ANC, data pierderii cetateniei
romane este data eliberarii adeverintei pentru pierderea cetateniei
c) Prin adoptie
Copilul cetatean roman pierde cetatenia romana prin adoptie daca adoptatotii sau
adoptatorul sunt cetateni straini si acestia solicita in mod expres ridicarea cetateniei
romane a copilului minor. Minorul care a implinit 14 ani i se cere consimtamantul.
d) Prin incredintarea minorului
Minorul cetatean roman incredintat prin Hotarare judecatoreasca definitive parintelui
care domiciliaza in strainatate si a renuntat la cetatenia romana pierde cetatenia
romana, dar numai in conditiile in care si celalalt parinte este de accord.
e) Prin stabilirea filiatie
Copilul cetatean roman care a dobandit de drept cetatenia romana ca urmare a gasirii
lui pe teritoriul Romaniei din parinti necunoscuti pierde cetatenia romana daca i se va
stabili filiatia fata de unul sau ambii parinti cetateni straini
Indatoririle specifice cetatenilor romani

7
 Apararea tarii
Fidelitatea fata de tara

II. Teritoriul

Acea parte a globului pamantesc, care cuprinde solul, subsolul, spatiul acvatic si coloana
de aer de deasupra solului si a spatiului acvatic, asupra carora statul roman exercita o
suveranitate exclusiva si deplina.

Functiile teritoriului
a) Permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte state
b) Este simbolul si factorul de protectie a ideii nationale
c) Determina intinderea si prerogativele puterii publice, suveranitatea si
independenta acestuia

Elementele constitutive ale teritoriului

Solul – reprezinta uscatul asupra caruia statul roman are o suveranitate deplina si
exclusiva
Subsolul – stratul aflat dedesubtul solului in raport cu care statul roman exercita o
suveranitate deplina
Spatial acvatic – format din apele fluviilor, raurilor, canalelor, apelor porturilor
precum si fasia de mare adiacenta tarmurilor avand o latime de 12 mile marime
numita “mare teritoriala”
Platoul continental – reprezinta solul si subsolul marii adiacente tarmurilor, dar
dincolo de marea teritoriala pana la o adancime de cel mult 200 m
Zona contigua – fasia de mare adiacenta marii teritoriale avand o latime de 12 mile
marime in care Romania are drepturi economice exclusive
Spatiul aerian – coloana de aer de deasupra solului si spatiului acvatic pana la limita
inferioara a spatiului cosmic

Frontiere

8
Delimitarea statelor se face prin frontiere
Frontierele = linii imaginare/reale care unesc diferite puncte ale globului pamantesc
pentru a delimita teritoriului unui stat
Tipuri de frontiere
a) Orografice – cele trasate cu ajutorul formelor de relief
b) Geometrice – cele traste pin linii intre diferite puncte ale globului pamantesc
c) Astronomice – cele traste cu ajutorul meridianelor si paralelelor geografice

Organizarea administrative a Romaniei se face prin:

 Judete
 Orase
 comune

III. Autoritatea politica exclusiva/suverana

= forma superioara de organizare sociala, care impreuna cu natiunea si teritoriul concura

la identitatea statului roman
Este institutionalizata si impersonalizata, attribute care confera statului Roman
permanenta, in sensul ca orice modificare a autoritatii politice nu are influenta asupra
continuitatii permanentei statului roman.

DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE

CETATENILOR

9
Principiile care stau la baza reglementariilor drepturilor si libertatilor
fundamentale:
Cetatetenii beneficiaza de toate drepturile si libertatile prevazute de legi, dar au si
obligatiile stipulate de acestea
Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari, ceea ce inseamna ca situatiilor juridice egale le corespunde un
tratament juridic egal, iar situatiilor juridice diferite un tratament diferit
Nimeni nu este mai presus de lege, subordonarea tuturor subiectelor de drept
indifferent de calitatea lor, fata de lege in contextual in care exercitarea
drepturilor si libertatilor precum si indeplinirea obligatiilor au loc in ambianta
statului de drept
Dispozitiile constitutionale privitoare la drepturile si libertatile fundamentale ale
omului vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a
Dreprurilor Omului, cu pactele si tratatele nationale referitoare la drepturile
omului la care Romania este parte
Daca exista neconcordanta intre legislatia internationala cu privire la drepturile
omului la care Romania a aderat si legislatia interna, vor fi aplicate prioritar
reglementarilor nationale cu exceptia cazului in care legislatia interna prevede
conditii mai favorabile
Accesul liber la justitie este un drept fundamental al omului care nu poate fi ingradit
prin nici o lege si caruia ii corespunde corelativ obligatia instantelor de a se
pronunta asupra cererii formulate
Exercitarea dreptului si libertatilor poate fi restransa numai prin lege si in urmatoarele
conditii:
 pentru apararea sigurantei nationale, a ordinii de drept, a sanatatii, a morale, a
dreptului si libertatilor fundamentale pe perioada desfasurarii instructiei
penale

Restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale poate opera in prezenta

urmatoarelor conditii:

10
  sa nu fie discriminator
 are caracter temporar
 sa fie proportional cu situatia care o determina
 sa nu aiba drept consecinta punere in discutie a chiar existentei dreptului sau
libertatii restranse

Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale

A. Drepturi si libertati care ocrotesc fiinta umana ca entitate biologica

1. Dreptul la viata, la integritate fizica si psihica
2. Dreptul oricarei persoane de a dispune de ea insasi, precum si dreptul la protectia vietii
sale (intime, familiale sau private)
3. Dreptul oricarui cetatean de a-si intemeia o familie

B. Drepturi si libertati care ocrotesc persoana si viata ei sociala

1. Drepturi ale persoanei
a. Drepturi ale persoanei sub aspectul apartenentei sale la statul roman (vezi
drepturi specifice conditiei de cetatean roman)
b. Drepturi ale persoanei indifferent de calitatea sa de cetatean roman, strain sau
apatrid din punct de vedere al apartenentei sale la societate
 libertatea individuala si siguranta persoanei
 dreptul la aparare
 inviolabilitatea domiciliului
 secretul corespondentei
 libertatea constiintei
 libertatea economica
 dreptul la invatatura
 dreptul la sanatate
 accesul la cultura

11
  dreptul la un mediu sanatos
 dreptul copiilor si tinerilor la o protectie speciala
 dreptul persoanelor cu dizabilitati la o protectie sociala
 dreptul la munca
 dreptul la proprietate
 dreptul la mostenire
 dreptul la greva
 dreptul la petitionare

2. Drepturi ale colectivitatilor de persoane

a. Libertatea intrunirilor – manifestatiile, demonstratiile, procesiunil si orice astfel
de intruniri se pot desfasura in mod liber, pasnic, fara arme, in conditiile legii
b. Dreptul de asociere – cetatenii au dreptul sa se asocieze in mod liber in partied
politice patronate, sindicate sau orice alt tip de organizatii cu conditia sa nu aiba
caracter secret

Exercitarea dreptului si libertatilor fundamentale este limitata sub 2 aspecte:

 de respectarea drepturilor si libertatilor celorlalti
 de respectarea intereselor intregii colectivitatii

Clasificarea indatoririlor fundamentale

1. Apararea tarii
2. Fidelitatea fata de tara
3. Respectarea constitutiei, a suprematiei sale si a celorlalte legi
4. Contributia la bugetul statului print axe si impozite

12
 ATRIBUTELE STATULUI ROMAN

1. Romania – stat suveran si independent

Suveranitatea = acea calitate a puterii publice in virtutea careia aceasta poate decide
neingradit fara nici o imixtiune din exterior in toate treburile interne sau externe
In literatura juridica s-au formulat 2 conceptii despre suveranitate: nationala si
populara.
Receptand avamtajele celor 2 sisteme constitutionale Romania consacra in art. 1
faptul ca Romania este un stat suveran si independent. Aceasta inseamna ca:
a. Titularul suveranitatii este poporul roman
b. Suveranitatea este inalienabila, imprescriptibila si indivizibila
c. Suveranitatea este relative prin insasi legea fundament
d. Poporul roman exercita suveranitatea prin organelle sale representative si
prin referendum
e. Mandatul parlamentar este unul reprezentativ, orice mandat imperativ
fiind nul

2. Romania – stat unitar si indivizibil

Romania este un stat unitar, adica un ansamblu unic de institutii cu putere de decizie
politica si juridical (vezi caracteristicile statului unitar)
Romania este un stat indivizibil in sensul ca nu poate fi divizat nici in tot, nici in parte,
adica nu poate fi segmentat (exista o singura constitutie, un singur drept public si privat)
In Romania majoritatea populatiei are cetatenia romana, iar unitatile administrative-
teritoriale nu se pot constitui in unitati statale.
Faptul ca Romania este un stat unitar, nu inseamna ca centralizarea puterii este absoluta
corectivele uneri administrarii centrale sunt deconcentrarea si descentralizarea.

3. Romania – stat republican

Forma de guvernamant a statului Roman este REPUBLICA. (= poate fi definita ca acea
forma de guvernamant in care functia de sef al statului nu este nici ereditara, nici viagera)

13
Formele pe care le cunoaste republica sunt variate si depend in mare masura de atributiile
constitutionale ale presedintelui  republici prezidentiale, semi-prezidentiale,
parlamentare.
Regimul politic  este mixt, apropiat de cel parlamentar, dar fara a se identifica cu
acesta, in care Parlamentul joaca un rol de frunte in arhitectura politica statala.

4. Romania – stat de drept

Prin stat de drept = ca fundament al societatilor politice si civile se intelege subordonarea
statului fata de drept
Garantii prevazute de constitutia Romana pentru satisfacerea exigentelor unui stat de
drept
a. Posibilitatea revizuirii constitutiei
b. Existenta unui control de constitutionalitate a legilor realizat de Curtea
Constitutionala a Romaniei
c. Respectarea ierarhiei actelor juridice
d. Restrangerea dreptului si libertatilor fundamentale se realizeaza numai in
conditiile legii fundamentale
e. Accesul liber la justitie nu trebuie sa fie ingradit

5. Romania – stat social

Romania este un stat social, ceea ce implica interventia statului in domeniul social-
economic.
Prerogativele sociale ale statului Roman sunt prevazute atat de constitutiee cat si de lege.
Art 135. din constitutia Romaniei prevede obligatiile statului in domeniul social-
economic, fiind obligatii de mijloace si de rezultat si constau in:
a. asigurarea libertatii comertului si protectia concurentei loiale
b. protejarea intereselor nationale in domeniul social, economic si financiar
c. stimularea cercetarii stiintifice nationale
d. exploatarea resurselor naturale sa se realizeze in concordanta cu interesul
national
e. refacerea si ocrotirea mediului inconjurator mentinerea echilibrului ecologic

14
 f. crearea conditiilor pentru cresterea calitativa a vietii

6. Romania – stat pluralist

Pluralismul intr-o societate democratica, ca opus al umanismului inseamna diversitate: a
ideilor, a conceptelor, a opiniilor etc.
Pentru a ne afla un prezenta unui stat pluralist trebuie indeplinite 2 conditii:
a. toate ideile, conceptele, trebuie sa fie licite
b. sa se aplice regula majoritatii in adoptarea deciziilor
Pluralismul presupune in principal libertatea de exprimare dar aceasta nu poate avea
character absolut.
Libertatea de exprimare nu poate adduce atingere: demnitatii, onoarei, vietii private si
dreptul la propria imagine.
Sunt interzise in Romania defaimarea tarii si a natiunii, instigarea la razboiul de
agresiune, la ura etnica si razbunare.
In Romania se aplica principiul majoritatii in adoptarea deciziilor, dar nu poate avea
character absolute, majoritatea trebuie sa respecte sis a manifeste toleranta fata de
opiniile minoritatii pentru ca in sens contrar s-ar ajunge la o dictatura a majoritatii care ar
anula sensul pluralismului.

7. Romania – stat democratic

Constitutia Romaniei prevede ca Romania este un stat democratic, ceea ce inseamna ca:
a. Titularul suveranitatii este poporul roman
b. Suveranitatea se exercita prin organele representative sau referendum
c. Autoritatile publice central isi desfasoara activitatea independent in cadrul
aceluiasi sistem
d. Pluralismul in societatea romana este o conditie si o garantie a democratiei
constitutionale
e. Constitutia Romaniei consacra exhaustic drepturile si libertatile fundamentale
f. Constitutia este suprema in arhitectura normative

15
 SISTEMUL INSTITUTIONAL AL PUTERII

Clasificarea autoritatiilor publice

1. In raport cu sursa lor, autoritatiile publice pot fi:
a. Reprezentative sau direct reprezentative (Parlament, Presedinte, Consilier
local, Primar)
b. Indirect reprezentative sau derivate (Guvernul, Prefectul)

2. In raport cu functia ce ii revine fiecarei autoritati:

a. autoritatea deliberative
b. autoritatea presedentiala
c. autoritatea guvernamentala
d. autoritatea judecatoreasca
e. autoritatea de jurisdictie – constitutional
f. autoritatea constituita in Avocatul Poporului

3. In raport cu nivelul la care actioneaza, autoritatile pot fi:

a. centrale – cele de la nivel national (Parlament, Curte)
b. locale – Consiliul Local, Primarii)

TITULARUL SUVERANITATII – POPORUL ROMAN

Suveranitatea in Romania se exercita de catre Poporul Roman prin organele sale

reprezentative constituite in ruma unor alegeri libere, periodice si corecte si prin
referendum.
Prin popor in sensul prezentelor dispozitii constitutionale nu se intelege totalitatea
locuitorilor romani, cid oar acea colectivitate de persoane care au cetatenia romana si
participa in aceste conditii conform legii la exercitarea suveranitatii in Romania.

16
Organizarea poporului poate fi privita sub 2 aspecte:
 organizarea juridical care are drept criteriu cetatenia
 organizarea politica realizata prin partied politice

Corpul electoral – def = este acea colectivitate de persoane fizice care avand cetatenia
romana si indeplinesc conditiile referitoare la capacitatea juridical si aptitudine morala
participa la exercitarea suveranitatii.

Formele de exercitare ale suveranitatii:

1. Votul si eligibilitatea
2. Referendum

1. VOTUL
=este instrumental juridic pentru investirea cu prerogative legale a unora dintre cei care
fac parte din autoritati publice central sau locale

Caracteristicile votului
a. este universala – apartine barbatilor si femeilor
b. este egala – aceeasi forta juridical este atasata fiecarei bulletin de vot
c. este secret – se exprima in deplina libertate si intimidate
d. este direct – votul se exercita in mod direct, nemijlocit, fara intermediary
e. este liber exprimat sau facultative – titularul poate sau nu sa-si exercite dreptul de
vot

Conditii pentru dobandirea si exercitarea dreptului de vot:

a. cetatenia – titularul trebuie sa aiba cetatenia romana pentru ca numai cetatenii
romani pot participa la exercitarea suveranitatii
b. varsta sau capacitatea politica sau capacitatea electorala – presupune 18 ani
impliniti la data alegerilor. Capacitatea electorala sau capacitatea politica preyinta
urmatorii atribute:
 este egala (aceeasi pentru toti)

17
  este legala (fiind stabilita de lege)
 este intangibila (de neatins)
 este inalienabila (nu se poate renunta la ea)

Eligibilitatea
Eligibilitatea sau dreptul de a fi ales se exercita in principiu in acelasi conditii ca si
dreptul de a allege, fiind nevoie de conditii suplimentare:
a. candidatul sa aiba domiciliul in tara
b. candidatului sa nu-i fie interzisa asocierea in partied politice (judecatori,
procurori, politisti, Avocatul Poporului)
c. o varsta mai ridicata (23 la Camera, 33 la Senat, 35 pentru Presedinte)

Prin revizuirea Constitutiei din 2003 s-au introdus 2 reglementari cu privire la dreptul
de a alege si dreptul de a fi ales:
a. cetatenii romani au dreptul de a allege si de a fi alesi in Parlamentul European
b. cetatenii straini membrii ai statelor UE pot paarticipa la alegeri pentru constituirea
autoritatii publice locale

2. REFERENDUM
= forma si mijloc de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului
roman
La referendum pot participa toti cetatenii romani cu drept de vot, cu exceptia alieanatilor
si debililor mentale pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate definitive
printr-o hotarare judecatoreasca la pedeapsa complementara a pierderii drepturilor
electorale pet imp limitat.
Referendumul este valabil daca la el participa cel putin 30% din numarul persoanelor
inscrise in listele electorale parlamentare.

Nu pot face obiectul referendumului urmatoarele dispozitii constitutionale, care se

refera la:
 caracterul national, unitar al statului roman

18
  integritatea teritoriala
 pluralismul politic
 independenta justitiei
 forma republican de guvernamant
 limba oficiala
 drepturile si libertatle fundamentale, precum si garantiile acestora

Referendumul nu poate fi organizat pet imp de razboi, stare de asediu sau de urgent.
La referendum se raspunde simplu prin DA au NU la intrebarea sau intrebarile de pe
buletinul de vot fara alte adaugiri, notificari, completari.

Raportat la aria geografica pe care se desfasoara referendumul, poate fi de 2 feluri:

Referendum national, Referendum local.

1. Referendum national
Referendumul national se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei si poate fi de 3 tipuri:
a. referendumul pentru revizuirea constitutiei
b. referendumul pentru demiterea functiei Presedintelui Romaniei
c. referendumul pentru problem de interes national
Pentru a. si b. sunt obligatorii atat in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea, cat si
rezultatele acestora. Pentru c. este facultative atat in ceea ce priveste organizarea si
desfasurarea, cat si rezultatele acestora.

Data si obiectul referendumului national se stabilesc prin urmatoarele acte juridice:

 prin lege in cazul referendumului pentru revizuirea Constitutiei
 prin hotararea Parlamentului Roman in cazul referendumului pentru demiterea
Presedintelui
 prin decret presidential in cazul referendumului pentru problem de interes national
Data si obiectul referendumului se adduce la cunostinta publica prin publicarea lui in
Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa, radio si televiziune.

19
Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii privind organizarea si
desfasurarea referendumului si confirma rezultatul acestuia.
Hotararea prin care Curtea Constitutionala Romana confirma rezultatul referendumului se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Legea de revizuire a Constitutiei, precum si demiterea din functie a Presedintelui Roman
intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii Curtii Constitutionale
Romane prin care se confirma rezultatul referendumului.

2. Referendum local
Referendumul local are loc la nivelul unitatilor administrative teritoriale si este de 4
feluri:
a. referendum pentru delimitarea limitarilor teritoriale intre unitatile administrative
teritoriale  este obligatoriu
b. referendum pentru problem de interes deosebit la nivelul autoritatii publice locale
 este facultativ
c. referendum pentru dizolvarea consiliilor locale sau judetene
d. referendum pentru demiterea din functie a primarului  este obligatoriu

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de comisiile locale/judeteane la

propunerea primarilor sau a consiliului judetean sau la propunerea a cel putin 1/3 din
numarul consiliilor locale, respectiv 1/3 din numarul consiliilor judetene.

Data si obiectul referendumului local se adduce la cunostinta publica cu cel putin 20 de

zile inainte de data referendumului prin orice mijloace de informare.
Referendumul local se poate desfasura numai intr-o singura zi – duminica.

DREPTUL PARLAMENTAR

Def. = dreptul parlamentar este aceea institutie juridica, apartinatoare dreptului

constitutional, ce contine totalitatea normelor juridice care au ca obiect de reglementare

20
structura, functionarea si organizarea Parlamentului, continutul, precum si procedura
parlamentara.

Sursele dreptului parlamentar sunt:

 cutumiare
 scrise (Constitutia, legi, regulamente parlamentare)

Statutul parlamentarilor:
 Mandatul parlamentar
 Protectia mandatului parlamentar

1. Mandatul parlamentar
=este acea demnitate publica rezultata in ruma alegerii de catre electorat in vederea
exercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale si care contine imputerniciri
prevazute prin Constitutie, legi si hotarari ale parlamentului.

Caracteristicile mandatului parlamentar:

 este reprezentativ (nu pot fi revocati din functie de catre cel care le-au ales, pentru
ca din punct de vedere juridic nu mai raspund nici fata de partidul pe lista caruia
au candidat si nici fata de alegatorii)
 este mandat de drept constitutional fiind rezultatul vointei collective a corpului
electoral
 este general – parlamentarul reprezinta interesele intregii natiuni si nu doar a unei
colectivitati
 este independent – in sensul ca parlamentarul nu mai este tinut de angajamentele
luate in Campania electorala
 este limitat mandatul la 4 ani

Inceperea  parlamentarii intra in exercitiul mandatului dupa validarea mandatului

parlamentar si depunerea juramantului de credinta fata de Romania
Sfarsitul  mandatul parlamentar inceteaza in 2 forme:

21
  printr-o forma colectiva (la terminarea celor 4 ani, precum si prin dizolvarea
Parlamentului inainte de incheierea mandatului)
 printr-o forma individuala (deces, demisie de drept ca effect a incompabilitatii si
pierderii dreptului electoral)
Prelungirea  mandatul parlamentar poate fi prelungit:
 de drept in caz de mobilizare generala sau partial
 razboi
 stare de asediu sau urgent
 pana la intrunirea legala a noului Parlament, timp in care nu poate fi revizuita
Constitutia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

2. Protectia mandatului parlamentar

Masurile de protectie ale mandatului parlamentar sunt:
 incompatibilitatile
 imunitatile
 intermitatile
 regimul disciplinar propriu

Incompabilitati
= acele reguli prioritice, care interzic parlamentului ca pe durata exercitarii mandatului sa
aiba o alta functie ori ocupatie publica sau private incompatibila cu mandatul.
Prin exceptie un parlamentar poate fi in acelasi timp si membru al Guvernului.
Efectul incompatibilitatii il constituie incetarea mandatului parlamentar care se poate
realize prin demisie sau de drept ca effect al ivirii starii de incompatibilitate.
Exemple de incompatibilitate:
 nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator,
 parlamentar si Presedintele Romaniei
 primar, consilier local si consilier judetean

Imuniatatile

22
Potrivit cu obiectul lor pot fi de 2 tipuri:
a. Iresponsabilitate juridica = conform Constitutiei Romane, deputatii si senatorii nu
raspund din punct de vedere juridic pentru voturile si opiniile lor politice
exprimate in exercitarea mandatului
b. Inviolabilitatea – are drept scop protectia parlamentarului impotriva urmaririi
judiciare nefondate vexatorii ale Parlamentului. Nu acopera nici judecata civila si
nici cea administrativa. Vizeaza doar actele sau faptele savarsite in afara
mandatului parlamentar.

Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru acte sau fapte
altele decat voturile sau opiniile lor politice exprimate in exercitarea mandatului, in
schimb nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care
fac parte si numai dupa audierea lor.
Urmarirea penala se realizeaza de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie.
Competenta de judecata a parlamentarului apartine Inaltei Curte de Casatie si Justitie
In caz de infract in flagrant, parlamentarii pot fi retinute si supusi perchezitiei. Ministerul
Justitiei fiind obligat sa informeze de indata Presedintele Camerei din care face parte
parlamentarul.
In cazul in care Camera considera ca nu exista motiv de retinere, va revoca de indata
aceasta masura.

Hotararea Camerei Parlamentului de incuviintare a ridicarii imunitatii parlamentariilor

prezinta urmatoarele caracteristici:
 hotararea Camerei nu califica fapta
 hotararea nu oblige instant sa aplice o anumita pedeapsa
 hotararea nu transforma prezumtia de nevinovatie intr-una de vinovatie

Indemnitatile (indemnizatii)
- constau in:
 indemnizatie lunara

23
  diurnal pe timpul sedintelor, in plen sau comisii
 gratuitate pe mijloacele de transport
 rambursarea cheltuielilor telefonice si postale, eventual cele de cazare, toate doar
ca urmare a exercitarii mandatului parlamentar

Regimul disciplinar propriu

Sanctiunile disciplinare aplicate parlamentarilor:
a. atentionarea
b. chemarea la ordine
c. retragerea cuvantului
d. eliminarea din sala de sedinta
e. avertismentul scris

STRUCTURA, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI

1. Structura Parlamentului Romaniei

Parlamentul Romaniei este constituit din Camera Deputatilor is Senat.
Camera Deputatilor este mai numeroasa, iar varsta minima pentru a fi ales deputat este 23
de ani,iar ca senator 33 de ani.
De regula cele 2 camere ale Parlamentului Romaniei isi desfasoara sedintele separate, dar
exista situatii expres prevazuta de lege cand se intrunesc in sedinta comuna.

2. Organizarea Parlamentului Romaniei

Camerele Parlamentului Romaniei sunt legal constituite dupa validarea a cel putin 2/3 din
numarul mandatelor de parlamentari care alcatuiesc.
Organele:
a. Presedintele Camerei
 este ales prin vot secret dintre candidatii propuse de grupele parlamentare
 este si presedintele Biroului Permanent
 este ales pe intreaga perioada a legislatiei

24
  indeplineste atributiile ce ii sunt conferite de Constitutie, legi si hotarari ale
Parlementului

b. Vicepresedintii Camerelor
 sunt 4 la Senat, 4 la Camera Deputatiilor
 ei indeplinesc in lipsa Presedintelui Camerei intr-o ordine prestabilita atributiile
acestuia, precum si orice alte insarcinari ale Biroului Permanent al Camerei

c. Secretarii Camerelor
 4 la Senat, 4 la Camera Deputatiilor
 Atributii ale secretarilor Camerei:
o vegheaza la redactarea proceselor verbale de sedinta pe care le autentifica
prin semnaturile lor
o prezinta propunerile, amendamentele sau orice ale comunicari adresate
Camerei din care fac parte
o efectueaza apelul nominal
o noteaza rezultatul votarii

d. Chestorii
 4 la Camera Deputatiilor, 2 la Senat
 ei se ocupa de problemele financiare ale Camerei

e. Biroul Permanent al Camerei

 este un organ de stat, un organ intern al fiecarei Camere, ale carei atributii sunt
stabilite de Constitutie, legi si hotarari ale Parlamentului
 este un organ colectiv, format din Presedintele Camerei, Vicepresedintii,
secretarii, si chestorii
 membrii Biroului Permanent cu exceptia Presedintelui Camerei se aleg la
inceputul fiecarei sesiuni parlamentare

25
  principal atributie a Biroului Permanent al Camerei este organizarea muncii
parlamentului si crearea conditiilor material in vederea unei bune desfasurari a
activitatii Parlamentului

Structuri ale sedintelor comune

In vederea desfasurarii sedintelor commune ale celor 2 Camere, Birourile Permanente se
intrunesc pentru a stabili ordinea de zi, data si locul sedintelor commune.
Sedintele commune sunt conduse alternative de catre Presedintele Camerelor asistati fiind
de 2 secretari, cate unul din partea fiecarui Camere.
Exemple de situatii in care cele 2 Camere se intrunesc in sedinte commune:
 primirea mesajului Presedintelui Romaniei
 votarea bugetului de stat si a bugetului asigurarii sociale
 stabilirea statutului deputatilor si senatorilor
 votarea in plen a Guvernului Romaniei
 numirea Avocatului Poporului
 numirea la propunerea Presedintelui Romaniei a directorilor Serviciilor de
Informatie si controlul serviciilor acestora
 declararea mobilizarii totale sau partiale ale fortelor armate
 declararea starii de razboi
 suspendarea ostilitatilor militare

Comisiile parlamentare
= organe de stat, organe interne ale fiecarei camere avand rolul de a pregati dezbaterile
Se alcatuiesc conform configuratei politice de la fiecare camera. Pot fi permanente sau
temporare.

Comisiile permanente
Isi desfasoara activitatea pe parcursul intregii legislature
Prezenta parlamentului este obligatorie
Numarul, denumirea si componenta fiecarei comisii se stabilesc de catre fiecare
camera

26
 Hotararile se iau cu majoritate simpla

Comisiile temporare
 Isi desfasoara activitatea pana cand camerele stabilesc incetarea activitatii lor
 Pot fi de mediere, de ancheta, speciale extraordinare

Functionarea Parlamentului
1. Legislatura – durata mandatului colectiv al celor doua camere si implicit al
Parlamentului fiind de 4 ani
2. Sesiunile Parlamentare – forma organizatorica de lucru a Parlamentului pe
durata unui an calendaristic

Sesiunile pot fi:

a) Ordinare – Camera Deputatilor si Senatul se intalnesc in 2 sedinte ordinare pe an,
prima incepe in luna ianuarie si nu poate depasi sfarsitul lumii iunie, iar cea de-a
doua incepe in septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
Convocarea se face de presedintele camerelor.
b) Extraordinare – se convoaca de catre Presedintele Romaniei, Biroul Permanent al
Camerei sau cel putin 1/3 din numarul deputatilor sau senatorilor pentru
indeplinirea unei sarcini neobisnuite sau in cazul aparitiei unui eveniment
neprevazut
c) De plin drept – se convoaca in urmatoarele situatii:
 Cand Presedintele Romaniei ia masura respingerii unei agresiuni
armate
 In cazul mobilizarii generale sau partiale
 Cand se instituie starea de asediu sau de urgenta
 Cand Guvernul adopta ordonante de urgenta, iar Parlamentul nu se afla
in sesiune parlamentara

27
Ordinea de zi
= programul dupa care se desfasoara lucrarile la camere
Poate cuprinde:
 Proiecte de legi
 Propuneri legislative
 Intrebari
 Interpelari
 Orice alte probleme la propunerea Guvernului, Biroului Permanent sau
Parlamentari
Pentru a putea fi dezbatuta, ordinea de zi trebuie votata cu majoritate simpla.
Poate fi modificata la propunere Guvernului, Biroului Permanent al Camerei sau al unui
grup parlamentar.

Sedinta si dezbaterile
Sedintele se desfasoara pe parcursul a 4 zile pe saptamana si sunt:
Ordinare – cele dinainte stabilite prin regulament
Extraordinare – cele care se desfasoara in alte zile
Sedintele sunt conduse de presedinte sau vicepresedinte, asistat de 2 secretari. Sedintele
sunt publice si se desfasoara in prezenta cvorumului de sedinta. Dezbaterile in cadrul
Parlamentului constau in discutarea problemelor inscrise pe ordinea de zi dupa o
procedura prestabilita.

Votul in cadrul Parlamentului

Universal, egal, direct si de regula public. Votul nu este si liber exprimat, deoarece
parlamentarii au obligatia sa fie prezenti la lucrarile camerelor sis a voteze. Validitatea
este dublu conditionata de:
 Intrunirea cvorumului de sedinta
 Intrunire majoritatii cerute de lege sau regulament pentru adoptarea unei decizii,
respective majoritatea simpla, absoluta, calificata

28
Procedura legislative obisnuita, comuna sau ordinara
Are drept scop adoptarea unei legi ordinare sau organice dupa caz.
Cuprinde 2 faze:
A. Preliminara, cu etapele:
1. Initiativa legislativa – poate apartine Guvernului, Parlamentului, cetatenilor cu drept
de vot si cu totul izolat Presedintelui Romaniei (in cadrul revizuirii constitutionale)
Cele mai multe initiative provin de la Guvern in scopul realizarii programului de
guvernare si se numesc proiecte de legi.
Initiativa Parlamententului apare mai rar, acestia avand la indemana un instrument mult
mai eficace de a se implica, anume amendamentul.
Initiativa legislative a Parlamentului se materializaeaza prin propuneri legislative.
Initiativa cetatenilor apare foarte rar si presupune intrunirea a cel putin 100.000 cetateni
cu drept de vot, proveniti din cel putin 1/3 din judetele tarii sau Municipiului Bucuresti,
iar in fiecare judet trebuie stranse cel putin 5000 de semnaturi in sprijinul acestei
initiative.
Cetatenii cu drept de vot nu au drept de initiative legislative in urmatoarele domenii:
 Probleme cu character fiscal
 Probleme cu caracter international
 Amnistia
 gratierea

2. Sesizarea Camerelor Parlamentului

Se face prin depunerea proiectului de lege in functie de natura reglementarii la Camera
Deputatilor sau Senat ca prima camera sesizata.

3. Avizarea proiectului de lege

Se face de catre Consiliul Legislativ ca organ de specialitate al Parlamentului.
Avizarea de catre Consiliul Legislativ este obligatorie, dar recepatrea este facultative 
avizul are character consultativ.

29
4. Dezbaterea proiectului de lege in Comisiile Parlamentare
Biroul Permanent al Camerei trimite proiectul de lege Comisiei Parlamentului
Permanente, care urmeaza sa intocmeasca un raport aspura proiectului.
Raportul Comisiei Parlamentului sesizate in fond contine propuneri motivate pentru:
 adoptarea proiectului de lege in forma initiala
 adoptarea cu modificai/completari
 respingerea
Parlamentarii pot depune amendamente la Comisia Parlamentului sesizata in fond.
Amendamentul = modificarea de forma sau de fond a unui text legislative supus
deliberarii, fiind un act procedural ce poate apartine numai participantilor la procesul
legislative.

B. Faza a doua, cu etapele:

1. Prezentarea proiectului de lege de catre initiator

2. Prezentarea raportului Comisiei Parlamnentului sesizate in fond

3. Dezbaterea generala si pe articole a proiectului de lege - cadrul dezbaterii generale

iau cuvantul parlamentarii, cate unul din partea fiecarui grup parlamentar. zbaterea pe
articole incepe cu amendamentele.
Ordinea de dezbatere a amendamentelor:
 in primul rand se dezbat amendamente care tind sa suprime texte legislative
 in al doilea rand se dezbat amendamente ce isi propun sa modifice si/sau
completeze textul legislative

4. Votarea – se realizeaza distinct pentru fiecare amendament, dupa care se trece la

votarea pe articole a proiectului de lege si in final, votarea legii in ansamblul ei, cu
majoritate simpla sau absoluta, dupa caz.

5. Naveta legislativa– dupa ce un proiect de lege a fost votat in prima camera sesizata, el
se trimite spre a fi votat in cea de-a doua camera, numita camera decizionala

30
6. Promulgarea legii – se face de catre Presedintele Romaniei in termen de 20 de zile de
la primirea ei in forma adoptata de Parlament. Termenul de 20 de zile pentru promulgare
este un termen de decadere, deoarece implinirea lui produce urmatoarele efecte juridice:
 Presedintele nu mai poate promulga legea
 Presedintele nu mai poate sesiza Curtea Constitutionala
 Presedintele nu mai poate cere Parlamentului reexaminarea legii

7. Publicarea si intrarea in vigoare a legii – se publica in Monitorul Oficial si intra in

vigoare la 3 zile de la publicare sau la o data ulterioara prevazuta in corpul ei.

Procedura legislative speciala de revizuire a Constitutiei Romaniei

Legile constitutionale - legi de revizuire a Constitutiei si se adopta dupa:
1. Initiativa legislativa: apartine:
 Presedintelui Romaniei la propunerea Guvernului
 cel putin 1/3 din numarul deputatilor/senatorilor
 cel putin 50.000 cetateni cu drept de vot provenite din judetele tarii, iar in
fiecare din aceste judete sau Municipiul Bucuresti trebuie stranse 20.000 de
semnaturi
2. Adoptarea proiectului de revizuire in Parlament: fiecare Camera Parlamentara
adopta legea de revizuire cu o majoritate calificata de cel putin 2/3 din numarul
membrilor din fiecare camera
3. Revizuirea se definitiveaza prin organizarea unui referendum in termen de 30 de zile
de la data adoptarii legii in Parlament.

Nu pot face obiectul revizuirii Constitutiei Romaniei urmatoarele materii:

 Caracterul national, unitara si independent al Statului Roman
 Integritatea teritoriului
 Forma republicana de guvernamant
 Limba oficiala
 Pluralismul politic

31
  Independenta justitiei
 Drepturile si libertatile fundamentale

Constitutia Romaniei nu poate fi revizuita in urmatoarele situatii:

 pet imp de razboi
 pe timpul starii de asediu/urgent
 pe perioada prelungiii mandatelor parlamentare

Legile de revizuire a Constitutiei NU se promulga de catre Presedintele Romaniei, si intra

in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii Curtii Constitutionale prin
care se confirma rezultatele referendumului.

FUNCTIILE PARLAMENTULUI

1. Functia de reprezentare – deriva din chiar dispozitiile constitutionale, proclamand

Parlamentul ca fiind organul reprezentativ supreme al poporului

2. Functia de recrutare a unor functionari publici sau a altor persoane investite cu

prerogative publice – exemplu: Camera Deputatilor si Senatul numesc in sedinta
comuna Avocatul Poporului, investesc membrii Guvernului, aleg fiecare cate 3 judecatori
la Curtea Constitutionala etc.

3. Functia de directionare a politicii externe – Parlamentul ratifica unele tratate

internaionale si isi constituie o comisie speciala de politica externa

4. Functia judiciara – Camera Deputatilor sau Senatul pot solicita urmarirea penala a
membrilor Guvernului, pot incuviinta ridicarea imunitatii parlamentarilor, a deputatiilor,
senatorilor. Parlamentul in sedinta comuna poate pune sub acuzare pe Presedintele
Romaniei pentru infractiuni savarsit in exercitiul functiei lor.

32
5. Functia de informare – presupune un continuu si eficient flux international. Procedee:
a. Informarea la initiativa cetatenilor: petitiile. Dreptul de petitionare este un drept
fundamental al omului ce consta in posibilitatea cetatenilor de a formula petitii
catre autoritatile sau institutile central sau locale, dar numai in numele
semnatarilor.
Caracteristicile dreptului de petitionare:
 drept fundamental, scutit de orice taxa
 petitiile pot fi formulate individual sau colectiv
 petitiile trebuie semnate
 petitiile trebuie sa imbrace forma scrisa sau trimise prin e-mail
 prin petitie se intelege reclamatie, propunere
 organizatiile legal constitututive pe teritoriul Romaniei pot formula
petitii dar numai in numele colectivitatilor pe care le reprezinta
 autoritatile publice central sau locale au obligatia sa dea un raspuns
petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea petitiei
b. Informarea la initiativa parlamentarilor – exista 2 procedee de informare:
solicitarea de informatii si intrebarile.
Solicitarea de informatii = Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice
au obligatia sa prezinte toate informatiile si documentele cerute de Camera
Deputatilor, Senat sau Comisiile Parlamentare prin intermediul presedintilor
acetora
Intrebarile = procedeul ethnic parlamentar, prin care un membru al Parlamentului
solicita informatii sau explicatii asupra unui fapt determinat din partea unui
membru al Guvernului sau a altor conducatori ai administrarii publice
Caracteristicile intrebarii:
 act procedural individual
 vizeaza un fapt determinat si se adreseaza unui anume membru al
Guvernului indicat prin intrebare
 nu produce sanctiuni juridice

33
  implica obligatia de raspuns a celui chestionat si dreptul la replica fata
de raspunsul primit
 pot fi scrise, orale, simple sau urmate de dezbateri
 daca vizeaza politica generala a Guvernului, ea se adreseaza direct
primului-ministru
c. Informarea la initiativa Camerelor si a organelor sale interne – are urmatoarele
forme: solicitarea de informatii, declaratiile guvernamentale, informarea
Parlamentului prin comisiile sale, informarea Parlamentului de catre Curtea de
Conturi a Romaniei
d. Informarea la initiativa Guvernului

6. Functia de control si sanctiunile controlului

A. Proceduri si mijloace de control carora nu li se asociaza sanctiuni:
a. Incunostiintarea neintarziata a Parlamentului este obligatia Presedintelui atunci
cand ia masura respingerii unei agresiuni armate
b. Consultarea prealabila a Parlamentului Romaniei de catre Presedinte are loc in 2
situatii:
 cand Presedintele decide sa dizolve Parlamentul
 cand Presedintele decide organizarea unui referendum national cu privire
la problem de interes national
c. Aprobarea – forma de incuviintare a unui act sau actiuni din partea Parlamentului
validandu-se astfel acel act sau actiune. Poate fi:
 prealabila – cand se ia masura mobilizarii generale sau partiale
 ulterioara – cand se ia masura starii de asediu sau de urgent
 atat prealabila cat si ulterioara – cand Guvernul adopta ordonante simple
pe baza unei legi special de abilitate
B. Proceduri si mijloace de control carora li se asociaza sanctiuni:
a. Investirea Guvernului – etape:
 Presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministru

34
  Primul-ministru desemnat trebuie sa obtina in termen de 10 zile votul de
incredere al Parlamentului pentru lista membrilor guvernamentale si a
programului de guvernare
 Parlamentul in sedinta comuna cu cotul majoritatii absolute investeste
Guvernul
 Numirea prin decret de catre Presedintele Romaniei a Guvernului
 Depunerea juramantului de catre membrii Guvernului individual in fata
Presedintelui Romaniei, data de la care ministrii intra in exercitiul functiei
ministeriale
b. Interpelarea – este formal tot o intrebare, care se adreseaza Guvernului pentru a da
explicatii asupra politicii trecute a Guvernului sau asupra modului in care
Guvernul intelege sa gestioneze o problema actuala sau viitoare. Se deosebeste de
intrebare prin:
 interpelarea imbraca totdeauna forma scrisa
 poate provoca o dezbatere a politicii Guvernului ce poate pune in cauza
raspunderea ca politica
 Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla, prin care
sa isi exprime punctual de vedere cu privire la obiectul ce a facut obiectul
interpelarii
c. Motiunea de cenzura – procedura constitutional prin care Camera Deputatilor sau
Senatul in sedinta comuna pun in cauza raspunderea politica a Guvernului printr-
un blam la adresa acestuia si a activitatii sale
Caracteristici:
 initiativa motiunii este colectiva, cel putin ¼ din numarul
deputatilor/senatorilor
 la data depunerii la Parlament ea se comunica Guvernului si poate fi
dezbatuta numai dupa trecerea a 3 zile de la prezentarea ei in sedinta
comuna a celor 2 camere
 se adopta in sedinta comuna a Parlamentului cu votul majoritatii
absolute

35
  daca motiunea este votata, Guvernului ii inceteaza fortat mandatul,
fiind demis
 daca motiunea nu este votata, Guvernul ramane in functie, iar
parlamentarii care au semnat (initiat) pentru motiunea respinsa nu mai
pot semna pentru o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune
parlamentara cu exceptia cazului in care Guvernul isi asuma
responsabilitate politica
d. Raspunderea politica a Guvernului la initiativa sa:
 procedura se numeste angajarea raspunderii politice a Guvernului
 este procedura constitutional prin care Guvernul pune Parlamentul in
situatia de a opta pentru propria opinie sau demitere
 Guvernul isi poate angaja raspunderea politic ape un proiect de lege,
pe un program sau declarativa de politica generala
 daca in termen de 3 zile de la angajarea raspunderii politice nu se
depune o motiune de cenzura, ori se depune, dar este respinsa,
Guvernul ramane in functie, iar proiectul de lege, programul se
considera adoptata
 daca se depune o motiune si ea este votata, Guvenul este demis, iar
proiectul de lege/declaratia/programul se considera respinsa

7. Functia deliberativa
In cadrul functiei deliberative Parlamentul adopta 2 tipuri de acte:
A. Acte juridice – sunt legi, hotarari si motiuni
1. Legea = actul juridic normativ adoptat de catre organul legiuitor dupa o procedura
anume, stabilita in acest scop, prin care in cadrul componentei sale normative aceasta
adopta reguli generale impersonale si de aplicatie repetata a caror incalcare atrage
forta de constrangere a statului. Constrangerea poate fi de 4 tipuri: penala, civila,
administrativa, disciplinara
Tipuri de legi:
 Constitutionale = adoptate de catre Parlament cu o majoritate de voturi numita
majoritate calificata care poate fi in functie de situatie de cel putin 2 treimi, 3

36
 patrimi, 4 cincimi din numarul total al parlamentarilor. Au cea mai mare forta
juridica ceea ce inseamna ca pot suspenda, modifica, abroga orice tip de lege sau
act juridic inferior legilor.
 Legile organice = au forta juridica inferioara legilor constitutionale, dar
superioara legilor ordinare sau actelor juridice ale legilor. Se adopta in Parlament
cu o majoritate a voturilor, numita majoritate absoluta, adica cel putin jumatate +
1 din nr. parlamentarilor
 Legile ordinare = au cea mai mica forta juridica in categoria legilor, dar au forta
juridica superioara in raport cu orice alte acte juridice inferioare legii. Se adopta
in Parlament cu o majoritate numita simpla, adica cel putin jumatate + 1 din nr
parlamentarilor prezenti, in prezenta cvorumului de sedinta
Cvorumul de sedinta = nr minim de parlamentari care trebuie sa fie prezenti la
lucrarile organului deliberativ, pentru ca acesta sa poata decide in mod valabil.
Reprezinta de regula cel putin jumatate + 1 din nr parlamentarilor.

Legile sunt supreme in arhitectura normativa a Statului Roman. Pot modifica, abroga
sau suspenda orice alt act juridic, inclusiv o lege de aceeasi natura.
Parlamentul are omnipotenta de a reglementa prin lege orice domeniu al vietii sociale,
economice si politice.
Legile se pot prezenta sub 2 forme:
 Legi fluviu – care reglementeaza in amanunt un domeniu al vietii sociale,
economice
 Legi cadru – care reglementeaza doar cadrul general al reglementarii, urmand ca
celelalte dispozitii de amanunt sa fie adoptate de acte juridice inferioare legii
2. Hotararile Camerelor si ale Parlamentului – hotararile camerelor se deosebesc de
legi sub un intreg aspect:
 hotararile au forta juridica inferioara legilor
 hotararile se adopta fie pentru aplicarea legilor, fie pentru detalierea lor
 hotararile se deosebesc de legi sub aspectul procedurilor de adoptare
Sub aspectul procedurilor de adoptare distinctiile dintre hotarari si legi sunt urmatoarele:
 hotararile se adopta si de o singura camera parlamentara

37
  hotararile se adopta de regula cu majoritate simpla
 regulile privitoare la initiativa legislativa nu se aplica si hotararilor
 hotararile nu fac obiectul dezbaterilor in comisiile parlamentare
 hotararile nu se publica in Monitorul Oficial al Romaniei
 hotararile se promulga de catre Presedintele Romaniei
3. Motiunile
Sunt o varietate a hotararilor camerelor prin care .... legislativ isi exprima opinia sau
vointa cu privire la functionarea sa sau referitor la o problema determinata
Motiunile se voteaza de catre camere sau Parlament, si pot fi de 2 tipuri:
 Motiuni simple
 Motiuni de cenzura
Principala deosebire dintre motiunile simple si cele de cenzura este aceea ca in urma
votarii unei motiuni de cenzura, Guvernul este demis in timp cu votarea unei motiunii
simple este doar de natura de a atrage atentia Guvernului sau uneia dintre membrii sai
cu privire la o problema determinata.
Distinctia dintre motiuni si legi se face sub aceeasi aspecte delimitatoare ca intre
hotarari ale parlamentului si legi

Raportul dintre legi si Hotarari ale Guvernului

 Hotararile de Guvern se adopta in vederea organizarii executarii legilor
 Hotararile de Guvern sunt acte juridice secundare in lege
 domeniul Hotararilor de Guvern este intotdeauna dependent de domeniul legilor
 singura derogare de la principiul conform careia Parlamentul Romaniei este
singura autoritate legiutoare consta in delegarea legislativa
Delegarea legislativa = imputernicirea pe timp limitat a unei alte autoritati decat
cea legiuitoare sa exercite prerogativele legislative. Delegarea legislativa
presupune adoptarea de catre Parlament a unei legi speciale, a Guvernului de a
adopta ordonante in materii care nu fac obiectul legii organice
Legea speciala de abilitare este o lege ordinara, care prevede in mod expres
domeniile in care data pana la care se poate emite ordonante. Ordonantele trimise

38
 in baza unei legi de abilitare se numesc ordonante simple sau obisnuite si au forta
juridica a unei legi ordinare. De regula ordonantele simple se supun aprobarii
Parlamentului. In situatii extraordinare a caror elementare nu poate fi amanata,
Guvernul in lipsa unei legi de abilitarepoate adopta ordonante de urgenta.
Ordonantele de urgenta se supun obligatoriu aprobarii Parlamentului prin lege
ordinara sau organica, in functie de natura juridica a ordonantei de urgenta.
Ordonantele simple sau de urgenta nu se promulga de catre Presedintele
Romaniei. Ordonantele simple sau de urgenta pot face obiectul controlului de
constitutionalitate din partea Curtii Constitutionale a Romaniei.

B. Acte cu caracter exclusiv politic

Acestea se caracterizeaza prin faptul ca nu produc nici un efect juridic si au cel mult o
semnificatie sau rezultat exclusive politic. Ex: rezolutii, mesaje ale Parlamentului, etc.

Curtea constitutionala

Este garantul suprematiei Constitutiei Romaniei, si este formata din 9 judecatori, 3 numiti
de Presedintele Romaniei, 3 alesi de Camera Deputatiilor, 3 alesi de catre Senat.
Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba o pregatire juridical superioara, o inalta
competent profesioanala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in
invatamantul superior juridic.
Mandatul judecatorilor este un mandate pe timp limitat de 9 ani, care nu poate fi prelungit
sau innoit. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independent pe durata exercitarii
mandatului. Mandatul judecatorilor la care este incompatibil cu orice alta functie ori
activitate publica sau private cu exceptia celui din invatamantul superior juridic.

Atributiile Curtii Constitutionale

1. Curtea Constitutionala Romana se pronunta asupra constitualitatii legilor inainte
de promulgarea acestora, la sesizarea
 Presedintelui Romaniei

39
  a unuia dintre presedintii celor doua Camere
 Guvernului
 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
 a Avocatul Poporului
 a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori
2. Curtea Constitutionala Romana se pronunta asupra constitualitatii tratatelor si
acordurilor internationale la sesizarea uneia dintre presedintii celor 2 camere sau a
cel putin 50 de deputati/25 de senatori.
3. Curtea Constitutionala Romana se pronunta asupra constitualitatii hotararilor
parlamentare la sesizarea uneia dintre presedintii celor 2 camere, un grup
parlamentar sau a cel putin 50 de deputati/25 de senatori.
4. Curtea Constitutionala Romana hotareste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor
judecatoresti sau de arbitraj comercial. Avocatul Poporului poate ridica in mod
direct exceptiile de neconstitutionalitate in fata Curtii Constitutionale Romane.
5. Solutioneaza conflictele juridice de natura constitutional intre autoritatii publice la
sesizarea Presedintelui Romaniei, unuia dintre presedintii celor 2 camere,
primului ministru sau Presedintelui Consiliului Superior al Magistratului.
6. Se pronunta din oficiu asupra institutiilor de revizuire a Constitutiei Romane.
7. Verifica indeplinirea conditiilor privind abrogarea Presedintelui Romaniei si
confirma rezultatul alegerilor.
8. Constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul juridic de Presedintele
Romaniei si transmite cele constatate Guvernului si Parlamentului (Interimat =
situatia persoanei care exercita in mod provizoriu o functie in locul titularului;
perioada de timp in care cineva exercita aceasta functie).
9. Vegheaza la respectarea producerii privind organizarea si desfasurarea
referendumului si confirma rezultatele acestuia.
10. Da un aviz consultative asupra propunerii de suspendare din functie a
Presedintelui Romaniei.
11. Verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiative legislative
cetatenesti.

40
 12. Se pronunta asupra constitutionalitatii unui partid politic.

Curtea Constitutionala in exercitarea atributiilor care revin adopta decizii. Deciziile Curtii
Constitutionale sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept din momentul publicarii
in Monitorul Oficial al Romaniei si produc efecte juridice numai pentru viitor.

41