Cetățenia romana.

În doctrina dreptului constituțional, noțiunea de cetățenia are 2 sensuri, In primul rând instituție juridică,În al 2-lea
rând, vizează condiția juridică sau statutul juridic al persoanei care are calitatea de cetățean.

Între aceste 2 sensuri există o strânsă legătură, unde primul este pe componenta obiectivă, al 2-lea este pe
componentă sa subiectivă.

Cetățenia română este expresia relațiilor născute în cadrul realității (sociale, economice, politice ) între persoanele
fizice și statul român.

Cetățenia poate fi definită că acea situație juridică specială persoane fizice ce rezultă din apartenența acelei
persoane la un anumit stat si care ii confera deplinitatea existentei si exercitiului drepturilor și obligațiilor
prevăzute de Constituția și legile statului respectiv.

În literatura de specialitate exist alte sensuri, dintre care îl amintim pe cel de raportul juridic intre o persoană și o
entitate statală, așadar, cetățenia nu poate fi caracterizată ca un raport juridic, deoarece ea se limitează la conturare
drepturilor și obligațiilor ceteteanului, ea definește poziția unei persoane într-un complex de raporturi juridice.

Legea cetățeniei românei art.1 alin. 1, cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane la Statul
Român.

Convenția Europeană asupra cetățeniei, art. 2 Cetățenia desemnează legătură juridică între o persoană și un stat și
nu indică originea etnică a persoanei.

O distincție importantă este cea dintre cetățenie și naționalitate.,

legătura dintre persoană și stat poartă denumire de nationalitate, in dreptul românesc, naționalitate se înțelege
”unitatea de rasă de limba și de religie” a celor ce trăiesc, că sub aceeași autoritate pe un anumit teritoriu.

Cetățenie definește legătura persoanei fizice cu stat, naționalitate este o caracteristică ce ține de identitatea etnic.

Natiunea ca entitatea politica (demos), are la baza statului, cuprinde totalitatea cetatenilor, ce pot avea diferite
nationalitati.

Principiile care stau l a baza reglementării cetățeniei române.

Cetățenia română este reglementată de Constituția României principii generale aplicabile materiei cetățeniei
române sunt:

 Principiul egalității cetățenilor în fața legii apare consacrat în art. 16 din Constituție.
 Cetățenii românii se bucura de protecție Statul română art. 17 din Constituție.
 Cetățenia română nu poate fi retrasă celor care au dobândit-o prin naștere art.5 alin.2 din Constituție.
 Numai cetățenii românii se bucură de toate drepturile recunoscute de constituție și legii ( art.35 din legea
cetățeniei. )
 Încheierea, declararea nulității, anulare sau desfacere căsătoriei între un cetățean român și un străin nu
produce efecte asupra cetateniei sotilor, art.3 din legea cetateniei;

Apartenența unei persoane fizice la Statul român se concretizează într-o serie de drepturi și obligații.

Drepturile care aparțin exclusivă cetățenilor românii.

 Dreptul de a alege și de a fi aleși în organele reprezentative art. 36, art. 37 din constituție și legile electorale
115/2015.
 Dreptul de a ocupa o funcție publică. Art. 16 alin.3 din Constituție, art.1 alin. 2 din legea cetățeniei.
  Dreptul de a locui pe teritoriul României și de a și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară.
Art.19 din constitutie.
 Dreptul la protecția diplomatică a statului român art. 17 din constituție.

Dobândire cetățeniei române.

Prima reglementare juridică a cetățeniei române se găsește în codul civil din 1864, unde principiu care guvernează
dobândirea cetateniei era ius sanguinis.

Prima reglementare amănunțită a instituției cetățeniei s-a realizat în prin legea cetățeniei din 1924, toate
reglementările succesive au păstrat ca principiu dreptul sângelui.

Modurile de dobandire a cetateniei

 Dobandire de drept
 Dobandire prin actul juridic individual

Modurile de donadire de drept a cetateniei

Dobândire de drept, are loc prin simpla producere unui, fapt materială juridic, persoana devine cetățean fără
intervenția vreunui organ de stat.

În dreptul comparat reglementările privind dobandire de drept a cetățeniei se subsumează la doua mari sisteme
consacrate. Primul sistem pune pe primul plan faptul nașterii denumite și al dreptului sângelui (ius sanguinis), copilul
dobandeste de drept cetatenia parintilor sai.

Al doilea sistem, are ca lemente determinant pentru dobândire de drept a cetățeniei, teritoriul statului unde se
produce faptul nasteri, denumit si ”dreptului locului” (ius loci sau ius soli ),cetățenie copilului va fi cea a statului pe
teritoriul caruia s-a nascut.

Legea cetățeniei române a adoptat sistemul dreptului sângelui, dar pot fi deosebite alte moduri de dobândire de
dreapta cetățeniei romane: nastere si adoptia, dar un caz special este unui copilul gasit pe teritoriul romaniei.

Dobândire cetățenie română prin naștere.

Art.5 Din legea cetățeniei reglementează în alin.1 dobândirii cetățeniei de către copiii nascuti pe teritoriul romaniei
din parinții, cetățenii românii. În alin.2 lege reglementeaza doua situati speciale:

 Copilul s-a născut ă pe teritoriul României, unul dintre părinții este cetățean român.
 Copilul s-a născut în străinătate, unul sau ambii părinți au cetățenia română.

Rezultă din aceasta reglementare aplicarea sistemului sângelui de către lege română.

Dobândire cetățeniei române prin adopție.

Potrivit art.6 din legea 21/1991, cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie,
care nu au împlinit vârsta de 18 de ani, adoptat de cetateni romani, ca o consecinta de drept a incheieri actului
adoptiei. Instituția adopției urmărește încadrarea cât mai deplină a adoptatului în familia adopatorilor, dacă
adoptatul este major, este necesar și consimțământul acestuia.

Situații în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărât de
comun acord adoptatorii sau de instanța judecătorească competentă, în cazul în care copilul a implinit 14 de ani,
este necesară și consimțământ acestuia.
În situația în care adopția este declarată nulă sau este anulat, minorul este considerată că nu a avut niciodată
cetățenia român, Dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate. Anularea
sau declararea nulității adopției va avea efecte retroactive numai în situația în care copilul rupe orice legătură fizica
cu statul roman.

Legea cetățenia face o distinctia față de situația în care adopția este desfăcută, actul desfacerii va avea efecte ex
nunc (pentru viitor), astfel încât copilul care nu a împlinit vârsta de 18 de ani, pierde cetățenia română pe data
desfaceri adoptiei.

Dobândire cetățeniei române de către copilul găsit pe teritoriul României, nascut din părinții necunoscuții.

Legea cetățeniei prevede în art.5 alin.3 că este cetățean român, copilul găsit pe teritoriul României, până la proba
contrarie dacă niciunul dintre părinții nu este cunoscut. Aceasta reprezintă o excepție de la aplicare principiului Ius
sanguinis, prin condiția teritorialității Ius soli, ea crează de fapt o prezumție relativă cu privire la cetățenie părinților
copilului găsit in aplicarea principiului ius sanguinis rezulta din interpretarea sistematica a dispozitiilor Legii
cetateniei.

În situația stabilirii filiației copilului găsit până la împlinire vârst de 18 de ani, dacă ambii părinții sunt de cetățenie
straina pierde cetatenia romana la data stabilire filiatiei si in cazul in care filiatia s-a stabilit fata de un parinte
cetatran strain.

Modurile de dobândire a cetățeniei române prin actul juridic.

Modurile de dobândire a cetățeniei române prin actul juridic sunt repatrierea și acordarea la cerere.

Doua situații juridice distincte, dar ambele reglementate sub aceeași umbrelă.

Dobândire cetățeniei române, prin acordare la cerere.

Aceasta poartă denumire de încetățenire și este procesul prin care cetățenie română este acordată la cerere unui
cetățean străin sau unei persoane fără cetățeniei, care își exprimă voință de a dobândi cetățenia română, trebuie
indeplinite urmatoarele condicti prevazute din art.8 legea 21/1991:

 Să se fi născut sau domicilieze la data cererii pe teritoriul României sau să locuiască în condițiile legii pe
teritoriul statul roman de cel putin 8 ani, sau la 5 ani, în cazul căsătorie și conviețuieste cu un cetățean
român.
 Să dovedească loialitate față de statul român.
 Să fi împlinit vârsta de 18 ani.
 Să aibă asigurate mijloacele legale de existență decentă.
 Să fie cunoscut cu o bună comportare și să nu fi fost condamnat.
 Să cunoască limba română și să posede noțiuni elementare de cultură și civilizație românească.
 Să cunoască prevederile Constituției României și imnul național.

Termenele de 8 ani și respectiv 5 ani poate fi redusă până la jumătate în următoarele situații:

 Solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional.

 Solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene.
 Solicitantul a dobândit statutul de refugiat.
 Solicitantul a investit în România, sume care depășesc o milioane de euro.

O situația particulară este cetățenie română, acordată persoanei care a contribuit în mod deosebit la protejarea și
promovarea culturii, civilizatiei si spiritualitatii romanesti, daca indeplineste urmatoarele condictii:
  Să dovedească loialitate față de statul român.
 Să fi împlinit vârsta de 18 ani.
 Să fie cunoscut cu o bună comportare și să nu fi fost condamnat.

O a doua situație specială este cetățenia acordată persoane străin care poate contribui în mod semnificativ la
promovarea imaginii României, prin performanțe deosebite în domeniul sportului, dacă sunt întrunite următoarele
condiții:

 Să se angajeze să reprezintă România în loturile naționale.

 Să îndeplinească cele 3 condiții de mai sus și să isi exprimă atașamentul față de România.

Dobândire cetățeniei române ca efect al schimbării cetățeniei părinților.

Copilul născut din părinți de cetățenii străini sau fără cetățenie, care nu au împlinit vârsta de 18 de ani și care
domiciliază la data cererii pe teritoriul Romaniei, dobandeste cetatenia la cererea parintilor sai. Aceasta cerere va fi
depus în cazul părinții solicită acordarea cetățeniei române de comun acord, în situația în care părinții nu cad de
acord Tribunalul de la domiciliul minorului va decide. Implinit varsta de 14ani, este necesar consimțământul acestuia.

Dobândire cetățeniei române prin repatriere.

In cazul acesta, dobândirea cetățeniei este condiționată de indeplinirea de către persoana interesată a condiției de a
mai fi avut în trecut ă cetatenia romana si de faptul material al repatrierii.

Este posibilă dobândirea cetățeniei, și cu menținere domiciliul în străinătate, însă este necesară îndeplinire unu
condiții suplimentare.

O situație particulară privește persoanele care au fost cetățenii români, la cerere, pot redobândi sau li se poate
acorda cetățenia romana, cu posibilitatea pastrarea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de
art. 8 alin.1 lit b) c) si e).

Procedura acordării cetățeniei, autoritatea națională pentru cetățenie ei.

Aceasta a fost creată în anul 2010 prin Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul OUG 5/2010, care a definit-o ca
instituție publică de interes național cu o personalitate juridică aflate în subordinea ministerul justiției.

Functile principale ANC sunt:

 Îndeplinește prevederile legale cu privire la acordare, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei

române.
 Desfășoară activitatea de consiliere cu privire la probleme în materie de cetățenie.
 Propune ministerului Justiției și participă la elaborarea proiectelor de acte normative care vizează domeniul
său de activitate.

Atributii:

 Ține evidența cererilor de acordare redobândire, renunțare și retragerea cetățeniei române.

 Asigură condițiile necesare pentru desfășurarea activității Comisiei;
 Asigură secretariatul Comisiei pentru cetățeniei.
 Păstrează și Organizează arhivă Comisie pentru cetățenie.
 Întocmește proiectele de ordine ale președintelui autorității privind acordare, redobândire, retragere și
renunțare la cetățenia romana, precum de respingere;
 Redactează certificatele de cetățenie și îndeplinește procedura de rectificare a acestora.
  Asigură solemnitatea depunerii jurământului de credință față de România și păstrează evidența persoanelor
care au depus jurământul de credinta;
 Colaborează cu autorități ale administrației publice centrale și cu instituții internaționale cu atribuții în
domeniul cetățenie;
 Comunică autorităților administrației publice centrale datele referitoare la persoanele care au dobândit
redobândit sau a pierdut cetatenia, potrivit legii;

Conducerea ANC este asigurată de un președinte și de 2 vicepreședinți care sunt numiți și eliberați din funcție prin
decizie a prim-ministrului, au un mandat cu durata de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.

Cererea de cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățeniei.

Comisia pentru cetățeniei este o entitate fără personalitatea juridică, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute
de lege Pentru acordare redobândirea, retragerea sau renunțare la cetățenie română. Membrii și președinte
Comisiei se numesc că prin ordin al ministrului justiție pentru un mandat de 2 ani.

Lucrările comisie nu sunt publice. Îndeplinire sau neîndeplinire condițiilor prevăzute de lege, se constată printr-un
raport motivat ă care se adopt de Comisie cu votul majoritatii celor prezenti. In caz de paritate votul presedintei sai
al înlocuitorului acestuia este decisiv.

Președintele Autorității naționale pentru cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege emite ordinul
care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. Ordinul de respingere a cererii
poate fi atacată în termen de 15 zile de la data comunicării.

În cazul persoanelor prevăzute, la art. 8 a acordarea cetățenia română se face prin hotărâre a guvernului, inițiată de
Ministerului tineretului și Sportului. În aceste cazuri, cererea se depune la tineretului și Sportului. tineretului și
Sportului va înainta Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității naționale pentru cetățenie.

Cetățenia se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință în termen de 6 luni de la data
comunicării ordinului presedintelui ANC sau de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii guvernului de acordare a
cetățeniei române. După depunerea juramântului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română.

Pierderea cetățeniei române.

Modurile de pierdere a cetățenie poate fi clasificată în 2 categorie principale:

 Pierdere de drept a cetățeniei române.

 Pierdere a cetățeniei română prin act juridic.

Moduri de pierdere de drept a cetățeniei române.

Dacă dobândirea este modul cel mai frecvent, în pierdere de drept, are un caracter de excepție.

Pierderea cetateniei romane prin adoptia de catre un ceteteam strain.

Copilul minor adopat de un cetetean strain pierd cetetenia romana, daca dobandeste cetetenia adopatorilor, in cazul
in care a indeplinit varsta de 14 ani, este nevoie consintamanat acestuia.

Pierderea cetățeniei române prin stabilirea filiației copilului găsit.

Acest mod reprezint răsturnarea prezumției Relative Instituite de lege privind cetățenia copilului gasit pe teritoriul
Romaniei si în cazul în care filiația copilului a fost stabilită până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.
 Pierderea cetățeniei române de către minor în cazul schimbării cetățeniei părinților.

Art.28 din legea cetățeniei stabilește că minorul pierde cetățenia ca urmare a renunțării părinților la această
cetățenie, dacă se află împreună cu ei în străinătate sau părăsește țara pentru a se stabili în străinătate. Dacă copilul
fostei încredințată prin hotărâre judecătorească unuia dintre părinți și acestea a renunțat la cetățenia română si are
domiciliul in strainatate, minorul va pierde cetatenia pe aceeasi data cu parintele caruia i-a fost incredintat, copilul
care a implinit varsta de 14 ani i se cere consimtamantul.

Modului de pierderea cetățeniei române prin actul juridic.

Retragerea cetățeniei române.

Art. 25 din Legea cetățeniei are loc cu titlu de sancțiune.

Cetățenia se poate retrage persoanei care.:

 Aflată în străinătate săvârșește fapte deosebit de grave, prin care vatama interesele statului român sau
lezează prestigiul romaniei;
 Aflat în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România ruptă relațiile diplomatice
sau cu care este in stare de razboi;
 A obținut cetățenia română în mod fraudulos.
 Este cunoscută ca având legături cu grupuri teroriste.

Retragerea cetățeniei fiind o sancțiune are caracter strict personal.

Potrivit Art.31 din legea cetățenii, orice autoritate sau persoană care are cunoștință de existenței unui motiv pentru
retragerea cetățeniei poate sesiza in scris Comisia ANC. Președintele Comisiei stabilește termenul la care se va
dezbate sesizare, dispunând totodată:

 Solicitarea punctului de vedere al autorităților competente.

 Invitarea persoanei care a formulat sesizare.
 Citarea persoanei în cauză.

Citarea persoanei are loc cu cel puțin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizarii. În cazul în care
constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor legale, Comisia va propune aprobarea sau respingerea sesizarii.
Președintele emite ordinul de retragere, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei, care se
comunică persoanei în cauză, precum și persoanei care a făcut sesizare prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire si poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii. Pierdere cetățeniei are loc la data emiterii
ordinului președintelui ANC.

Renunțarea la cetățenia română.

Cetateniea nu se poate renunța decât cu aprobarea autorității competente. Se poate aproba renunțarea persoanei
care îndeplinește urmatoarele condictii:

 Ai împlinit, vârsta de 18 ani.

 Nu este învinuit sau inculpată într-o cauză penală, ori nu are de executat o pedeapsă penală.
 Nu este urmărită pentru debite către stat
 A dobândit ori a solicitat ă și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie.

Pierderea cetățeniei nu produce efecte asupra cetățeniei, soțului sau copiilor minorii.
Cerere de renunțare la cetățenia se depune la Secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile
consulare ale României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința. Președintele ANC dispune prin
ordin, aprobare sau respingere cererii de renunțare la cetățenie, pe bază raportului Comsiei, poate fi atacat, in
termen de 15 zile de la data comunicarii.

Dovada cetățeniei române.

Dovada cetățeniei se face cu cartea de identitate sau cu buletinul de identitate, cu pașaportul, cu titlul de călătorie,
ori cu certificatul constatator emis după depunerea jurământului, în cazul acordare cetățeniei la cerere sau cu
dovezile de cetățenie eliberate la cerere de misiunile diplomatice sau oficile consulare.

Cetățenie de onoare.

Art.36 Din legea cetățeniei reglementează acordare cetățenie de onoare unoe cetățenii, străinii pentru servicii
deosebite, aduse țării si natiunii romane. Acordarea se face la propunerea Guvernului de către Parlamentul
României.

Convenția Europeana asupra cetățeniei.

Semnată la Strasbourg, la 6 noiembrie 1997. A intrat in vigoare la 1 martie 2000, iar România a devenită parte a
acestei convenții la 20 ianuarie 2005, prin ratificare. Față de România este aplicabilă de la data de 1 mai 2005.

Convenția stabilește principii și reguli aplicabile statelor părții în domeniul dobândirii și pierderii cetățeniei. Deși
pornește de la premisa că este de competența fiecărui stat ă să determine prin propria legislație.

Principiile care trebuie să guverneze reglementarea cetățeniei de către statele părții sunt următoarele:

 Fiecare persoană are dreptul la o cetățenie.

 Apatridia trebuie să fie evitată.
 Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa.
 Nici căsătoria, nici desfacerea căsătoriei, nici schimbare cetățeniei unuia din soții nu pot avea efecte de plin
drept asupra cetățeniei celuilalt soț.
 Principiul nediscriminării.

Convenția mai cuprinde regului privind acordarea de drept a cetățeniei, obligația statelor de a permite renunțare,
acordare de redobandire cetateniei, de a solutiona cererile intr-un termen rezonabil, acordarea dreptului la recurs.

O parte importantă a convenție se referă la pluralitatea de cetățenii:

 Copiilor care au dobândit automat la naștere, cetățenii diferite să-și păstreze aceste cetățenii.
 Cetățenilor săi de a avea o altă cetățenie când această cetățenie este dobândită prin căsătorie.

În dreptul internațional public, Convenția face referire și la un caz specific, în cazul pluralității de cetățenie:
îndeplinirea obligatiilor militare.

Persoana este ținută să îndeplinească obligațiile sale militare decât față de unul singur dintre aceste state părți.
Acorduri intre statele determin modalitățile de aplicare, în lipsa următoarele dispoziții sunt aplicabile:

 Persoanele vor fi supuse obligațiilor militare ale statului, parte pe teritoriul caruia ei domiciliază obișnuit.
Până la vârsta de 19 ani de a se pune obligațiilor militare sub forma angajarii voluntare.
  Persoanele care domiciliază în mod obișnuit pe teritoriul unui stat-parte ai cărui cetățeni nu sunt sau al unui
stat necontractant, vor avea Facultatea de a alege dintre statele Părții în care doresc să-și îndeplinească
obligațiile lor militare.
 Persoanele care și au satisfăcut obligațiile lor militar, fața de un stat-parte.
 Persoanele care anterior intrarii in vigoare a acestei convenții au satisfăcută Intr-unul din Statele părții.
Obligațiile militare prevăzute de legislația acestuia, vor fi considerate ca și ea o satisfăcut aceste obligații în
statul-parte.
 Dacă persoanele și au îndeplinit serviciul militar activ intr-unul din statele părții, și transfer domiciliul lor
obișnuit pe teritoriul altui stat-parte nu vor putea fi supuși obligațiilor militare de rezerv.
 Aplicarea dispozițiilor convenției nu afectează cetățenia persoanelor.
 În caz de mobilizare intr-unul din statele părții, obligațiile decurgând din dispozițiile Convenției nu sunt
aplicabile în ceea ce priveste acest stat-parte;

Cetățean europeană.

Art. 20 TFUE Prevede instituirea unei cetățenii a Uniunii Europene, prin cererea acestei instituții, s-a firmată unei
identități europene. Unui popor ( demos) european. (ingolf pernice).

În privința conținutului instituției cetățeniei europene, acesta este similară cu cel din dreptul național.

Cetățenia europeană nu crează o legatură între o persoană fizică și un stat, ci, mai degrabă un statul al cetățenilor
statelor membre. Cetățenia Uniunii completează cetățenia național pe care nu înlocuiește. Dovada cetățeniei
europene, se face cu actul care dovedește cetățenia națională. Drepturile cuprinse în statutul de cetățean european
sunt:

 drepturile libera Circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Uniunii.

 Dreptul de a alege și de a fi ales în alegerile locale și în alegerile pentru Parlamentul European.
 Dreptul de a beneficia de protecție diplomatică și consulară acordată de statele membre propriilor cetățenii.
 Dreptul de petiționare în fața Parlamentului European și in fața Ombudsmanului European.