FIȘĂ ACTIVITĂȚI BCAP Bazele constitutionale ale administratiei publice

1. Argumentați cu texte constituționale atributul social al statului român. Exemplu: Art. 34 (2):
Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
ARTICOLUL 41
Munca şi protecţia socială a muncii
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea
salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe
ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau
speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
ARTICOLUL 49
Protecţia copiilor şi a tinerilor
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea
drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu
handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
ARTICOLUL 50
Protecţia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici
naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea
participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi
îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

ARTICOLUL 32
Dreptul la învăţătură
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor
şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
ARTICOLUL 47
Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să
asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în
unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau
private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.

2. Este România un stat de drept? Argumentați.

Constituția României prevede în articlolul 1, alineatul 3, că România este stat de drept,

democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera
dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în
spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie
1989, şi sunt garantate.

Articolul 16 din constituție prevede că:

(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

3. Citiți și analizați următoarele articole din Constituția României (Alegeți minim 2

articole!):

Art. 15 (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile.

Este vorba despre principiul neretroactivităţii legii civile care constă în faptul că legea civilă se
aplică numai situaţiilor juridice care iau naştere după intrarea acesteia în vigoare, și se aplică
doar pentru viitor, nu şi pentru trecut. Fiind un principiu constituțional, este obligatoriu pentru
toate ramurile de drept, mai puțin excepțiile specificate în constituție.

Acest principiu este prevăzut și în articolul 6 din Codul civil, (1) Legea civilă este aplicabilă cât
timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.

4. Analizați și rezolvați următorele spețe legate de cetățenie:

 Doi cetățeni români, Ioana C. și Dorin C. se află într-o croazieră în Costa Rica, pe un vas
de croazieră sub pavilion italian. În timpul călătoriei, Ioana, însărcinată fiind, dă naștere
unui bebeluș. Ce cetățenie va avea copilul nou-născut?
Copilul nou-născut va avea:
1. cetățenie română, dobândită prin naștere (jus sangvinis) și cetățenia statului Costa Rica
(ius soli).
Conform Constituției Românie, art. 5 (1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează
sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică și Legii cetăţeniei române nr. 21 /
1991, art. 4 Cetăţenia română se dobândeşte prin:
a) naștere;...; Art. 5. ...Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:
a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar daca numai unul dintre părinți este
cetățean român;
b) s-au nascut în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetăţenia
română.
2. cetățenie română, dobândită prin naștere (jus sangvinis) și cetățenie italiană, dacă vasul
ar fi fost în ape internaționale.
 În localitatea Ciorogârla este găsit abandonat minorul A.B., în vârstă de o săptămână.
Menționați ce cetățenie îi vor atribui autoritățile române. Argumentați răspunsul.
Conform Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991, art. 5. ...Copilul găsit pe teritoriul
statului român este cetățean roman, dacă nici unul dintre părinți nu este cunoscut.
 Cetățeanul român D.P., aflat în Italia, săvârșește fapte deosebit de grave prin care lezează
prestigiul statului român. Statul român îi poate retrage cetățenia lui D.P.?
Sunt posibile două situații:
1. Da, statul român îi poate retrage cetățenia lui D.P. în cazul în care acesta a dobândit
cetățenia prin alte mijloace decât prin naștere (infiere, repatriere, acordarea la cerere),
conform Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991, art. 25. Cetăţenia română se poate
retrage persoanei care:

a) aflată în străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele
statului român sau lezează prestigiul României;....
 2. Nu, statul român nu îi poate retrage cetățenia lui D.P. în cazul în care acesta a dobândit
cetățenia prin naștere, se prevede în Legea 21/1991 art. 25, (2) Cetățenia română nu
poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.
 Lui M.O., cetățean român, mama minorului T.O., i se aprobă cererea privind renunțarea
la cetățenia română deoarece a obținut cetățenia germană. După dobândirea cetăețeniei
germane, M.O. părăsește România împreună cu soțul și fiul minor pentru a se stabili în
Germania. Menționați ce efecte produce renunțarea la cetățenia română asupra soțului și
fiului minor?
Conform Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991, art. 28. Pierderea cetățeniei române prin
aprobarea renunțării nu produce niciun efect asupra cetățeniei soțului sau copiilor
minori.
Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinți obțin aprobarea renunțării la cetățenia
română, iar copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăsește împreuna
cu ei țara, minorul pierde cetățenia română o dată cu părinții săi, iar dacă aceștia au
pierdut cetățenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor
care, pentru a domicilia in străinătate, părăsește țara după ce ambii părinți au pierdut
cetățenia română, pierde cetățenia română pe data plecării sale din țară.
Dispozițiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul în care
numai unul dintre părinți este cunoscut sau în viață.
In situațiile prevăzute la alin. 2 și 3, copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere
consimțământul.