DREPT CONSTITUȚIONAL

CAPITOLUL I – STATUL

1. STATUL = reprezintă instituția politică cea mai importantă a societății cu grad

mare de organizare și structurare.
STATUL are un caracter suveran, național, independent, unitar și indivizibil

Suveranitatea = reprezintă dreptul statului de a conduce societatea în plan intern și

de a stabili raportul cu alte state în plan extern.

Scopul Statului este de a apăra interesul general a unei comunități umane, ca

rezultat al voinței cetățenilor.

2. Elementele constitutive ale statului sunt:

a) Teritoriul
b) Populația
c) Puterea suverană

3. Forma statului
Forma de guvernare a statului este REPUBLICA ROMÂNIA este stat de drept ,
democratic și social în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor
sunt garantate.

4. STATUL se organizează portivit principiilor al separațiilor puterilor în stat:

- Puterea executivă ( GUVERNUL/ ȘEFUL STATULUI)
- Puterea legislativă ( PARLAMENTUL)
- Puterea judecătorească (INSTANȚELE DE JUDECATĂ)

În România respectarea Constituției, a supremației și a legilor este obligatorie.

CAPITOLUL II - CETĂȚENIA

1. Noțiunea de cetățenie și natura juridică

Cetățenia este definită ca fiind legătura politică și juridică permanentă dintre

persoana fizică și stat, dovedind apartenența persoanei fizice la acel stat și atribuind
acestuia posibilitatea de a fi titularul drepturilor și îndatoririlor prevăzute de
Constituție și de legile statului.

Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute

de legea organică.
Cetățenia română nu poate fi retrasă acelui care a dobândit-o prin naștere

1
 2. Principii generale ale cetățeniei române
- fiecare persoană are dreptul la o cetățenie;
- cetățenia este în exclusivitate o chestiune de stat;
- numai cetățenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute de
Constituție și legile țării;
- numai cetățenii sunt ținuți a îndeplinii toate obligațiile stabilite prin Constituție
și legile țării;
- căsătoria nu produce niciun efect juridic asupra cetățeniei soților;
- cetățenia română nu poate fi retrasă celui care a dobândit-o prin naștere.

3. Dobândirea cetățeniei române

- prin naștere;
- prin repatriere;
- prin adopție;
- la cerere;
- redobândirea cetățeniei;
- cetățenie de onoare;
- cetățenia copilului găsit pe teritoriul României.

4. Pierderea cetățeniei române

Cetățenia română se pierde prin:
- retragere;
- aprobarea renunțării la cetățenie;
- în alte cazuri prevăzute de lege.

5. Cetățenia europeană
Toți cetățenii unei țări membre a UE sunt automat și cetățeni ai UE.
Cetățenia UE desemnează un raport între cetățean și UE, caracterizat prin drepturi,
îndatoriri și participare politică
Drepturile cetățenilor UE
- dreptul la liberă circulație și de ședere pe tritoriul statelor membre;
- dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European;
- dreptul de a adresa petiții Parlamentului European;
- dreptul la inițiativă legislativă.

CAPITOLUL III - DREPTURILE, LIBERTĂȚILE ȘI ÎNDATORIRILE

FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR

2
1. Noțiunea de drepturi și libertăți publice

Art. 22 din Constituția României

2. Drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt:
- dreptul la viață, integritate fizică și psihică;
- libertatea individuală, libertatea gândirii şi a opiniilor, libertatea credinţelor
religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă;
- dreptul la apărare;
- libera circulație;
- viața intimă, familia privată;
- libertatea conștiinței;
- libertatea de exprimare;
- secretul corespondenței;
- dreptul la informație, la învățătură, ocrotirea sănătății;
- accesul la cultură;
- dreptul de vot;
- dreptul de a fi ales;
- dreptul la asociere;
- dreptul de proprietate privată;
- drept la armă;
- dreptul la moștenire;
- dreptul la grevă;
- protecția persoanelor cu handicap;
- nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament
inuman ori degradant;
– pedeapsa cu moartea este interzisă.

2. Îndatoririle fundamentale ale cetățenilor sunt:

- apărarea țării,
- fidelitatea față de țară,
- cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de
îndeplinirea cu credinţa a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune
jurământul cerut de lege.  
- contribuții financiare, cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin
taxe, la cheltuielile publice.
- exercitarea drepturilor și a libertăților.
- Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi
libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile
celorlalţi.

3. Garanțiile constituționale ale drepturilor și libertăților publice ( controlul

constituționalității legilor)

3
 4. Forme ale garantării drepturilor și libertăților publice ( Instituția avocatului
Poporului - OMBUDSMAN
Această instituție funcţionează sub diferite denumiri precum:
- comisarul parlamentar,
- apărătorul poporului,
- apărătorul public,
- mediatorul public,
- avocatul poporului,
- procurorul parlamentar.

Rolul fundamental al Avocatului poporului este de a apăra drepturile şi libertăţile

cetăţeneşti, îndeosebi în raport cu autorităţile publice şi în special cu cele executive.
Avocatul poporului este numit de către Parlament, în şedinţă comună pentru o durată de 5
ani. Pe durata mandatului său, avocatul poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie
publică sau privată cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior

Avocatul poporului răspunde numai în faţa Parlamentului, având obligaţia de a prezenta

acestuia rapoarte anual sau la cererea acestuia. În aceste rapoarte, avocatul poporului
poate face şi recomandări privind legislaţia sau luarea unor măsuri pentru ocrotirea
libertăţilor publice.

CAPITOLUL – IV SIATEMUL CONSTITUȚIONAL ROMÂNESC – CONSTITUȚIILE

ROMÂNIEI

1. Constituția României 29.06.1866 formă de guvernământ – MONARHIE

2. Constituția României 29.03.1923 formă de guvernământ – MONARHIE

3. Constituția României 28.02.1938 formă de guvernământ – MONARHIE

4. Constituția României 13.04.1948 formă de guvernământ – REPUBLICA POPULARĂ

5. Constituția României 24.09.1952 formă de guvernământ – REPUBLICA POPULARĂ

6. Constituția României 21.08.1965 formă de guvernământ – REPUBLICA SOCIALISTĂ

7. Constituția României 08.12.1991 formă de guvernământ – REPUBLICĂ

8. Constituția României 2003 ADOPTATĂ PRIN REFERENDUM NAȚIONAL

1. Constituția României 29.06.1866 formă de guvernământ – MONARHIE

Dispozițiile Constituției din 1866 cuprinde 133 de articole

4
Al.I.Cuza a adoptat o serie de legi menite să realizeze reforma în țară:

- legea agrară din 1864

- legea privind instrucțiunea publică, administrativă, justiția, organizarea armatei

Este considerată ce mai liberară constituție, ea cuprinde 133 articole, cele mai importante se
referă la:

- teritoriul României
- drepturile fundamentale ale cetățenilor
- puterile statului
- armata
- dreptul de proprietate considerat sacru și neviolabil
- toate puterile emană de la națiune
- puterea legiuitoare se exercită colectiv de către rege și reprezentanța națională
- format de 2 camere :
- senat
- adunarea deputaților

Adunarea deputaților era aleasă pe sistemul colegiilor de avere

Senatul era împărțit în 2 categorii, tot după avere, ptr a fi ales în senat se cereau condiții:

- vârsta de 40 de ani
- venit de orice natură în val. de 800 de galbeni

Puterea executivă aparținea domnitorului

Constituți stabilea regulile monarhiei ereditare și numai a unei monarhii străine

1866-1881 Carol I a domnit ca domnitor

Astfel Constituția a fost suferit o serie de modificări:

- în 1879 dispoziții referitoare la drepturile politice

- în 1884 domeniu presă, sistem electoral, pământuri rurale
- în 1917 garantarea drepturilor de proprietate și cele de vot
- în 1918 ca urmare a desăvârșirii statului național unitar român

Regele Carol I a fost declarat Rege al României ptr că a câștigat Războiul de independență
împotriva Imperiului Otoman de la 1877/1878

2. Constituția României 29.03.1923 formă de guvernământ – MONARHIE

Este sistematizată pe mai multe titluri dintre care cele mai importante:

- Teritoriul României

5
 - Drepturile românilor
- Puterile statului
- Puterea armatei
- Revizuirea constituției

Puterea executivă emană de la națiune

Puterea legislativă se exercită colectiv de rege și reprezentanța națională

Puterea executivă aparține regelui și o exercită prin Guvern

Reprezentanța națională este formată dinb 2 camere (adunarea deputaților și senatul) alese prin
vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu

Senatul cuprindea și senatori de drept, iar ptr. a fi ales senator se cerea vârsta de 40 de ani

Constituția este considerată mai democratică, deoarece ea acorda drepturi și libertăți mai largi:

- înlocuirea votului cenzitar cu un sistem electoral democratic

Cu toate acestea a fost considerată o constituție rigidă.

3. Constituția României 28.02.1938 formă de guvernământ – MONARHIE

Dispozițiile Constituției din 1938 cuprinde 100 de articole sistematizate în 8 titluri,

referitoare la teritoriul României, drepturile și îndatoririle cetățenilor, puterile statului, armata
și revizuirea constituției.

- consacră dictatura regală și exprimă tendința de restrângere a drepturilor și libertăților

democratice
- interzicea propăvăduirea, schimbarea formei de guvernământ,
- împărțirea sau distribuirea averii altora
- scutirea de impozite
- interzicea lupta de clasă
- apăra propietarea

Puterea executivă aparține regelui, acesta răspunde ptr. actele emise, revenirea miniștrilor care
erau obligați să contrasemneze actele de stat ale regelui.

Regele era considerat capul statului, acesta exercita puterea legislativă prin reprezentanță
națională:

- are inițiativă legislativă

- inițiativa revizuirii Constituției
- promulgă legile
- emite decrete în orice domeniu

6
În locul votului universal se introduce sistemul colegiilor pe profesiuni. Vârsta era de 30 de ani
ptr. cei care aveau dreptul de a alege sau de a fi ales ptr Adunarea Deputaților

Senatul era format din 3 categorii de senatori:

- senatori numiți de rege

- senatori de drept
- senatori aleși

4. Constituția României 13.04.1948 formă de guvernământ – Republica Populară

Dispozițiile Constituției din 1948 cuprinde 105 articole sistematizate în 10 titluri, printre cele
mai importante:

- Drepturi și îndatoriri fundamentale ale cetățenilor

- Drepturi și îndatoriri fundamentale ale Organelor administrației de stat
- Drepturi și îndatoriri fundamentale ale Consiliului de Miniștrii, ministere , organe
judecătorești
- Stabilirea stemei, sigilul, drapelul țării,
- Revizuirea constituției

Întreaga putere emană de la popor

- este creeat cadrul juridic al viitoarelor naționalizării (mijloacele de producție, băncile,

societățile de asigurare)
- propietatea particular a persoanelor fizice sau juridice poate devein proprietate de stat,
adică bun al poporului
- pământul aparține celor ce îl muncesc
- statul protejează proprietatea țărănească, încurajează și sprijină cooperația sătească
- principiul egalității în drepturi a tuturor cetățenilor, fără deosebire de sex
naționalitate, rasă, religie, grad de cultură.

Ținând cont de existența proprietății particulare Constituția din 1948 o recunoaște,

o garantează, acordând protecție specială proprietății agonisite prin muncă și economie.

5. Constituția României 24.09.1952 formă de guvernământ – Republica Populară

Dispozițiile Constituției din 1952 cuprinde 115 articole sistematizată în 10 titluri care face
referire la:

- Orânduirea socială de stat

- Organele administrative de stat
- Organele locale ale puterii de stat
- Instanțele de judecată
7
 - Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor
- Sistem electoral
- Stema, drapelul țării,
- Procedura de modificare a Constituției

Constituția cuprinde reglementări privind puterea de stat, economia națională

Aparatul de stat este constituit pe principiul Centralismului

Organele de stat consacră sistemulstatal la baza căruia stăteau Marea Adunare Națională

6. Constituția României 21.08.1965 formă de guvernământ – REPUBLICA SOCIALISTĂ

Dispozițiile Constituției din 1965 cuprinde 121 articole sistematizate în 9 titluri care face
referire la:

- forma de guvernământ a țării era Republica Socialistă România

- drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor
- drepturile și îndatoririle fundamentale ale organelor administrative de stat, locale,
judecătorești
- însemnele României
- menține principiul partidului unic ca partid de guvernământ
- structurează organelle de stat în 4 mari categorii:
Organele puterii de stat ( Marea Adunare Națională)
Consiliul de Stat
Președintele Republicii
Consiliile Populare, organele administrative de stat ( consiliul de
miniștri, ministere, organe locale, judecătorești)

Extinderea propietății de stat și cooperatiste, desființarea proprietății private, accentuarea

conducerii.

Existența unui singur partid politic – partidul communist, care deținea monopolul puterii în
stat și societate.

7. Constituția României 08.12.1991 formă de guvernământ – REPUBLICA SOCIALISTĂ

Constituția conține 152 articole, grupate în 7 titluri se referă la:
- forma republican de guvernământ
- separația puterilor în stat
- pluralismul politic
- structura bicameral a Parlamentului
- democrația și libertatea
- asigurarea demnității umane

8
 Parlamentul ales în România la 20.05.1990 a avut misiunea de a elabora Constituția României

8. Constituția României 2003 formă de guvernământ REPUBLICA

Această constituție este alcătuită din 156 articole și este sintetizată în titluiri care cuprinde:

- Principii generale, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, autoritățile

publice, finanțele publice,
- Suveranitatea națională aparține poporului român prin org. reprezentative constituite
prin alegeri libere, periodice, concrete și prin referendum
- Teritoriul României este inalienabil, organizat în comune, orașe și județe
- Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde cf. legii
- Pluralismul
- Simbolurile naționaleale României sunt drapelul, stema țării, ziua națională, imnul
național, capitala țării

CAPITOLUL V ORGANISME DE SUVERANITATE NAȚIONALĂ

1. Parlamentul României (considerații generale privind funcția Parlamentului)
Parlamentul = organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate
legiuitoare a țării

Parlamentul este alcătuit din Camera deputaților și Senat

2. Funcția legislativă = reprezintă nucleul întregii activități parlamentare, este amplu

fundamentată în prevederile Constituției ca și cel al Regulamentelor Parlamentare
( al Camerei Deputaților, a Senatului, al Camerelor Comune)

3. Funcția de informare = se realizează prin argumentarea deciziilor politice dar și a

legilor, prin drepturi de petiționare, parlamentarii cunoscând doleanțele cetățenilor.

4. Funcția de control parlamentar = se manifestă printr-o serie întreagă de activități:

- acordarea și retragerea încrederii Guvernului

- suspendarea din funcție a Președintelui României
- punerea sub acuzare a Președintelui României
- angajarea răspunderii Guvernului din propria inițiativă pentru o lege

5. Funcția de desemnare prin investire

= alegerea CSM ( Consiliul Superior al Magistraturii)
= numirea unor membrii ai Curții Constituționale
= numirea directorului SRI (Serviciul Român de Informații) și
SIE (Serviciu Informații Externe)

9
 = numirea Avocatului Poporului

6. Actele Parlamentului. Categorii de acte

Acte cu caracter juridic = legi Acte cu caracter politic = declarații
= hotărâri = mesaje
= moțiuni = apeluri
= regulamente = rezoluții

Acte juridice cu caracter normativ = Legile

- constituționale
- organice
- ordinare

Acte juridice cu caracter individual = hotărâri

= moțiuni

7. Conceptul de Lege și categorii de legi

Legea reprezintă actul adoptat de Parlament, promulgat de Președinte și publicat în

Monitorul Oficial
Categorii de legi:
a) lege constituțională care reprezintă actul votat de ambele camere, aprobat prin
Referendum și publicat în baza Deciziei Curții Constituționale de constatare a
rezultatului Referendumului în Monitorul Oficial
b) legi organice
c) legi ordinare
Potrivit art. 73, din Constituție, legea constituțională este cea care revizuiește
Constituția, iar legea organică este cea care reglementează un număr limitat de
aspecte importante privind statul. Printre domeniile rezervate legii organice se
numără sistemul electoral, funcționarea partidelor politice, organizarea
referendumului, starea de asediu și starea de urgență, legislația privind
raporturile de muncă, statutul minorităților.

Domeniile care nu sunt rezervate legilor organice aparțin legilor ordinare.

Majoritatea legilor din România se adoptă în domeniul legilor ordinare deoarece
legea organică este rezervată unor domenii exclusive și cu o importanță majoră.

8. Conceptul de hotărâre. Categorii de hotărâre.

Hotărârea = reprezintă actul uneia dintre Camerele Parlamentului (Camera Deputaților

(Senat) sau a Camerelor reunite în ședință comună)

10
 Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

Hotărârea are efecte juridice dar cu caracter intern și extern (hotărâri de ridicare a
imunității parlamentare)

Hotărârea este executorie din momentul adoptării ei.

9. Conceptul de moțiune. Categorii de moțiune

Moțiunea = reprezintă actul uneia dintre Camerele Parlamentului sau a Camerelor

reunite în ședință comună prin care își exprimă atitudinea lor într-o anumită problemă

Moțiunea poate avea efecte juridice

Moțiuni – simple
– de cenzură (efecte juridice dar și politice)

Moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității depuutaților și senatorilor în

ședință comună a Camerelor ( Camera Deputaților și Senatul) pot retrage
încrederea Guvernului.

10. Actele politice ale Parlamentului României

Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii

membrilor.

Parlamentul adoptă legi – (acte juridice)

a) Constituționale
b) Organice
c) Ordinare

Legi organice = organizare, funcționarea partidelor politice

organizarea și desfășurarea referendumurilor
organizarea Guvernului
Statutul Funcționarilor Publici
Contencios Administrativ

Legi ordinare = legi ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității din fiecare
cameră.
La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă Parlamentul poate adopta proiecte
de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență.

11
 Acte politice = declarații, mesaje, apeluri, rezoluții

11. Președintele României. Alegerea Președintelui

Art. 80 Constituția României

Președintele = reprezintă statul roman și este garantul independenței naționale, al
unității și al integrității teritoriale a țării.
Președintele este mediator între puterile statului, între stat și societate

Art. 81 Constituția României

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat.

12. Durata mandatului prezidențial

Art. 83 Constituția României = durata mandatului este de 5 ani și se exercită de la

data depunerii jurământului. Acesta își exercită mandatul până la depunerea
jurământului de Președinte nou ales.

13. Incompatibilitatea funcției prezidențiale

Art. 84 Constituția României = Președintele României în timpul mandatului nu

poate fi membru a unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau
privată.

14. Regimul imunităților prezidențiale

Articolul 84 al Constituţiei României.

- preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului,
- imunitatea prezidențială este supusă acelorași reglementări ca şi cea parlamentară
art 72 Constituție,
- preşedintele poate fi urmărit şi trimis în judecată penală pentru fapte care nu au
legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului,
- nu poate fi percheziţionat, reţinut sau arestat fără încuviinţarea Parlamentului,
după ascultarea sa.
- urmărirea şi trimiterea preşedintelui în judecată penală se poate face numai de
către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de
judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

15. Răspunderea politică și penală a Președintelui României

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin două treimi
din numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotarî punerea sub acuzare a
Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare
12
 poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele
ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele
este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de
condamnare. (Articolul 96 - Constituţia României)

16. Atribuțiile Președintelui României

Atribuții legislative

 promulgarea legilor;
 semnarea legilor în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;
 dreptul de veto - poate propune întoarcerea unei legi în parlament pentru verificare, o
singură dată;
 posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea
legilor sau în legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.

Atribuții privind organizarea și funcționarea puterilor publice

 prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale

națiunii;
 consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită;
 participarea la unele ședințe ale Guvernului;
 organizarea referendumului în probleme de interes național, după consultarea prealabilă a
Parlamentului.

Atribuții cu privire la numirea sau revocarea altor autorități publice

 dizolvarea Parlamentului, în condițiile în care acesta a refuzat de două ori investitura

Guvernului;
 desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru;
 numirea Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului;
 revocarea sau numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a
postului, la propunerea primului ministru;
 numirea a trei judecători la Curtea Constituțională;
 numirea în funcție a magistraților;
 numiri în anumite funcții publice;
 acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral etc.

Atribuții în domeniul apărării și ordinii publice

 declararea, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau

generale a forțelor armate;

13
  instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, parțiale sau totale;
 Președintele este șeful armatei.

Atribuții de domeniul politicii externe

 încheierea tratatelor negociate de Guvern și supunerea spre ratificare Parlamentului;

 acreditarea și rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentanților diplomatici ai
României;
 aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice;
 acreditarea în România a reprezentanților diplomatici ai altor state.
 organizarea ambasadelor romanesti in strainatate
 reprezintă România în Consiliul European

17. Actele Președintelui

Art. 100 Constituția României - În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României
emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României.
Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în
numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României,
aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice,
mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate
îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în
ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal,
de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se
contrasemnezază de Prim-ministru.

CAPITOLUL VI – LOCUL ȘI ROLUL CURȚII CONSTITUȚIONALE ÎN SISTEMUL

ORGANELOR PUTERII DE STAT

1. Competențele Curții Constituționale

(1) Curtea Constituțională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din

Constituție, republicată, sau de legea sa organică.

(2) Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate

A. Decizii, în cazurile în care:

a) se pronunță asupra constituționalității legilor,

b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale,

c) se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului,

d) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele,

14
e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice,
la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a
primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid

politic.

B. Hotărâri, în cazurile în care:

a) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și

confirmă rezultatele sufragiului;
b) constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de
Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;
c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea
referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
d) verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către
cetățeni.
C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui
României.
(2) Deciziile și hotărârile se pronunță în numele legii.
(3) Deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și
au putere numai pentru viitor.

2. Actele Curții Constituționale

Actele Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională emite trei feluri de acte:
decizii, hotărâri şi avize.

15