Viața politică a României în perioada

interbelică
Etape:
1. 1918 – 1938 – etapa democratică
2. 1938-1940 – etapa regimului
autoriatr a lui Carol al II-lea.
 Caracteristicile vieții politiceîn
perioada 1918-1938
1. Adoptarea unei vaste legislații electorale și
economice:
-16 noiembrie 1918 Legea electorală care stabilea
regimul electoral în România: anularea votului
cenzitar, introducerea votului universal pentru toți
bărbații majori, excluderea de la vot a femeilor,
magistraților și reprezentanții armatei.
- 1926 – Legea cu privire la centralizarea rezultatelor
alegerilor, repartiția mndatelor și proclamarea
aleșilor
Caracteristici:
2. Adoptarea legislației economice:
a).Reforma financiară:
 -1920 – unificarea monetară prin retragerea din circulație a
coroanelor, rublelor și leilor emiși de ocupanții germani;
 - 1921 – reforma financiară – introducerea unui sistem unic
de impozite la nivelul întregului teritoriu, în funcție de
venituri.
b). Reforma agrară:
-1918, decembrie- adoptarea decretelor cu privire la
exproprierea marilor proprietăți rurale din vechiul Regat;
-1919- adoptarea decretelor –legi care înfăptuiau reforma
agrară în Basarabia , Transilvania și Bucovina;
1921, iulie – adoptarea Legii agrare prin care se expropriau
66% din suprafața arabilă deținută de moșieri.
Caracteristici:
c). Reforma teritorial adminsitrativă, unificarea
adminisitrativă :
-1925, 14 iunie – Legea cu privire la organizarea
administrativă, care a stabilit norme unitare de
organizare teritorială și a exclus provizoratul din
administrație.
Principalele unități administrative erau:
Comune
Județ Plăși urbane
Comune
rurale sate
prefect pretori
primari primari
Caracteristici:
d) Reforma justiției:
-1925, 25 iunie, Legea pentru organizarea
judecătorească.
-stabilea organele puterii judecătorești (judecăteriile,
tribunalele, curțile de apel;
-Instanța supremă: Înalta Curte de Casație;
-Judecătorii erau inamovibili.
e). Reforma învățământului, 1924 – Legea privind
învățământul primar (învățământul primar era unitar,
gratuit și obligatoriu; durata învățământului obligatoriu
era de 7 ani);
1928- Legea privind învățământul secundar.
 Constituția din 1923
Principii:
 Principiul suveranității naționale:
 Regatul României era declarat stat național unitar și
inidvizibil, teritoril său fiin inalienabil (art. 1 și 2);
 Puterea în statul român aparține națiunii (art.33).
 Principiul egalității cetățenilor indiferent de rasă, religie.
 Principiul separării puterilor în stat:
Executivă Legislativă Judecătorească

Rege Parlament Curtea de casație și

Guvern răspundere: Adunarea deputaților Justiție
 politică – față de Cu drept de control Judecă constituționalitatea
Parlament; asupra puterii executive legilor
Penală – față de CSJ,
civilă
Principiul separării puterilor în Comnstituția din 1923
Conform Constituției din 1923 regimul politic consacrat era un regim
democratic, iar principalele atribuții ale factorilor de decizie erau:
Puterea executivă Puterea legislativă Puterea
judecătorească
Regele și Guvernul Regele și Parlamentul Curtea de Csație și
-conduc activitățile curente ale -drept de legiferare; Justiție
statului Parlamentul – ales prin -instituția supremă de
Regele: vot universal; judecată;
-numește șeful guvernului; -minoritățile sunt -Se pronunță cu privire
-are dreptul de a elabora reprezentate de drept în la constituționalitatea
regulamente pentru aplicarea Parlament; legilor;
legilor; Regele : --judecătorii sunt
-este șeful armatei; -are drept de inițiativă inamovibili (nu pot fi
--are dreptul de a bate moneda; legislativă. mutați, înlocuiți sau
-conferă decorații și grade Pentru intrarea în vigoare destituiți din funcție)
militare; a legilior este nevoie de
-are drept de amnistie. acordul ambelor instituții.
Drepturi și libertăți democratice
Constituția din 1923 înscria o serie de
drepturi și libertăți democratice:
Egalitatea tuturor în fața legii;
Desființarea privilegiilor de clasă;
Libertatea muincii;
Libertatea conștiinței și a învățământului;
Libertatea presei;
Garanta libertăți individuale.