Constitutia Romaniei din anul 1991

Constituția României este legea fundamentală a statului român.

Constituția afirmă: principiile generale de organizare a statului drepturile, libertățile și

îndatoririle fundamentale ale cetățenilor organizarea autorităților publice principiile economice
și bugetul de stat organizarea Curții Constituționale relația cu organizații supranaționale
procedura de revizuire a Constituției.

Toate celelalte legi trebuie să respecte Constituția. O curte judecătorească specială, numită
Curtea Constituțională, este „garantul suprematiei Constituției” , și se ocupă numai de
compatibilitatea legilor și altor hotărâri propuse cu Constituția.

După Revoluția din 1989, o comisie condusă de Antonie Iorgovan a redactat un proiect de
constituție în 1991. Proiectul de constituție a fost adoptat la 21 noiembrie 1991, în ședința
Adunării Constituante (formată din Senat și Camera Deputaților), sub președenția lui Alexandru
Bîrlădeanu și Marțian Dan. Constitutia din 1991 a intrat în vigoare după aprobarea ei în
referendumul național din 8 decembrie 1991.

Constituția din 1991 confirmă schimbările petrecute după decembrie 1989 așa că libertățile și
drepturile cetățenilor sunt afirmate în forma lor originală, fără modificările făcute în constituțiile
guvernării comuniste.Constituția rescinde numeroase proviziuni ale constituțiilor guvernării
comuniste, referitoare la lupta de clasă, statul totalitar și rolul conducător al partidului. Puterea
prezidențială este diminuată la o republică semiprezidențială (de exemplu, Consiliul de Stat este
desfințat și se introduce limita de două mandate). Plurarismul politic este restaurat într-un
parlament bicameral.

Modelului economic liberal, al liberei concurențe si proprietății private în economie, înlocuiește

modelul economic socialist al economiei planificate și proprietății de stat„ Economia României
este economie de piață. ”.„ Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de
titular ”

Autorității judecătorești nu i se recunoaște independența. Consiliul Superior al Magistraturii este

ales de Parlament.Judecătorii sunt numiți de președinte pe șase ani (nu sunt inamovibili). Prima
Curte Supremă de Justiție, în atribuțiile căreia intră judecarea parlamentarilor , a presedintelui ,
și membrilor guvernului , este și ea numită de parlamentari .Autoritatea judecătorească a fost
făcută independentă la revizuirea Constituției din 2003.

Imunitatea parlamentarilor are ca unic scop prevenirea intimidării acestora pentru a-i face să
voteze într-un anume fel. În constitutia din 1991 ea a fost extinsă neîndreptățit la imunitatea față
de lege, iar parlamentul își asumă atribuții judecătorești.

Prin constitutia din 1991, Romania redevine stat democratic si stat de drept (adica un stat ale
carui legi se bazeaza pe respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, un stat in care
functionarea institutiilor se face pe baza legilor, justitia este independenta, iar cetatenii sunt
protejati de excesul de autoritate al institutiilor). Trecerea de la statul autoritar comunist la statul
de drept a intampinat anumite dificultati. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007 a fost
o recunoastere la nivel european a faptului ca in tara noastra statul de drept functioneaza.

Prevederi:

(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.

(3) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale
reprezentative si prin referendum.

(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.

(5) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte

(6) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de
nationalitate, de origine etnica,de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala.

(7) Cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea
organica.

(8) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

(9) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la

pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

(10) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei

constitutionale.

(11) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la
definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala,
integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

(12) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din
tratatele la care este parte.

(13) Tratatele ratificate de parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Grafic:

Constituția României (1991)

Prevederi Generale ------> Drepturile, Libertățile și Datorii ------>

------> Structura Instituțiilor Statului ------> Parlamentul - Puterea Legislativă ------> Parlamentul
- Puterea Legislativă ------> Președintele - Puterea Executivă ------>

------>Guvernul - Executivul Central ------> Autoritățile Judiciare ------>

------>