Referat comparativ

Sistemul Constituținal al Republicii Moldova

și a Marii Britanii

Într-o democraţie autentică controlul constituţional serveşte drept o garanţie fundamentală a

supremaţiei Constituţiei.
Constituția Republicii Moldova este legea supremă și principală a Republicii Moldova și a
societății statului. Republica Moldova este prezentata in Constitutie ca fiind un stat de drept,
democratic, avand ca valori supreme si garantate libera dezvoltare a personalitatii, dreptatea si
pluralismul politic. Aceasta este un stat suveran, independent, unitar si indivizibil, avand ca
forma de guvernamant republica. “ Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii
Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite
de Constitutie” .
Dupa ce Imperiul Sovietic s-a dezmembrat, Republica Moldova a fost declarata stat suveran la
data de 23 iunie 1990 si stat independent la 27 august 1991, fapt ce a dus la elaborarea unei
Constitutii. Aceasta din urma a fost adoptata la data de 29 iulie 1994 si consta in 7 titluri,
fiecare fiind impartit in sectiuni si capitole.

 Titlul I: Principii generale

 Titlul II: Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
 Titlul III: Autoritățile publice
 Titlul IV: Economia națională și finanțele publice
 Titlul V: Curtea Constituțională
 Titlul VI: Revizuirea Constituției
 Titlul VII: Dispoziții finale și tranzitorii

Primul titlu cuprinde norme referitoate la structura unitară a statului si la forma sa de

guvernamant, impartirea teritoriala a statului, sunt recunoscute si garantate dreptul persoanelor
minoritare de-as pastra, dezvolta si exprima ideile etnice. Tot aici este mentionat faptul ca
cetatenia nu poate fi retrasa celui ce a dobandit-o prin nastere.
Al doilea titlu este dedicat inviolabilitatilor precum dreptul la viata, integritate fizica,
integritate psihica, aparare, libera circulatie, libertatea individuala, etc, fiind inscrise apoi
drepturile si libertatile cetatenilor.

Regatul Unit nu are o constituție scrisă propriu-zisă. Constituția este formată din mai multe
categorii de norme juridice cuprinse în: dreptul statutar (Statute law), dreptul jurisprudențial
(Common law) și obiceiul constituțional (conventional rules). Regatul Unit al Marii Britanii și
Irlandei de Nord este o monarhie constituțională ereditară, care funcționează pe baza
principiului separației și colaborării puterilor în stat și al domniei legii adoptate de catre
Parlament. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este un stat unitar, ce cuprinde
patru provincii istorice, fiecare avand identitate proprie, dar nefiind state separate: Anglia,
Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova,
unica autoritate legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați
aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct,
secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament,
cu minim 52 de voturi.
Organul de lucru al Parlamentului - Biroul Permanent - se formează ţinînd cont de reprezentarea
proporţională a fracţiunilor în Legislativ. Din el fac parte din oficiu - Preşedintele Parlamentului
şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului Permanent se stabileşte prin hotărîre a
Parlamentului.Cele mai importante şi principiale documente se supun dezbaterilor în cadrul
fracţiunilor parlamentare, acestea constituind, practic, factorii majori de decizie politică a
Parlamentului.
Parlamentul Marii Britanii
Parlamentul Marii Britanii este compus din Camera Comunelor şi Camera Lorzilor. Camera
Comunelor are atribuţiile cele mai importante : adoptă legile, deţine în exclusivitate
competenţele financiare, are competenţa de a controla Guvernul şi de a pune în discuţie
responsabilitatea sa. Cât despre Camera Lorzilor, ea nu mai are decât un rol decorativ, disputele
sale cu Camera Comunelor privind votarea anumitor legi putând fi uşor depăşite de cea din
urmă cu un vot în cursul a două sesiuni succesive, separate de un termen de minimum un an.
Acest parlament dispune de suveranitate legislativă, actele normative pe care le adoptă
constituind singura formă de legislaţie care nu poate fi limitată în aplicarea sa de nici una din
celelalte autorităţi ale statului (în Marea Britanie neexistând încă o formă de control al
constituționalității legilor). Paradoxul constă în faptul că tocmai
această suveranitate parlamentară nu dispune de nici o garanţie constituţională, ci
numai de beneficiul cutumei şi al stabilităţii legilor adoptate chiar de parlament.

Presedintele Republicii Moldova este considerat seful statului, il reprezinta si ii

garanteaza suveranitatea, independenta nationala,unitatea si integritatea teritoriala a acestuia.
Acesta este ales de catre Parlament prin vot secret. Mandatul dureaza 4 ani. Este ales ca
presedinte candidatul care a obtinut votul a trei cincimi al numarului deputatilor alesi, in cazul
in care nu a indeplinit acest numar de voturi se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii
doi candidati care au avut cele mai multe voturi. Daca nici in al doilea tur nu se realizeaza
numarul corespunzator de voturi, au loc alegeri repetate. Daca nici in acest caz nu este ales
presedintele, cel aflat inca in functie dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor intr-un nou
Parlament. Procedura de alegere se stabileste prin lege organica.

În Marea Britanie regele este deţinătorul puterii executive, cel putin teoretic. În practică,
miniştrii ,,majestăţii sale'' exercită puterea executivă sub conducerea unui primministru care
răspunde solidar cu ei pentru toate acţiunile lor, dar nu în faţa suveranului, ci a parlamentului.
Astfel, răspunderea suveranului pentru actele miniştrilor săi nu mai subzistă. Monarhul Britanic
domnește nu doar asupra Regatului Unit, ci și asupra Commonwealth, aceasta fiind o asociație
de state reunite sub Coroana Britanică. In zilele noastre prerogativele regale sunt exprimate prin
deviza: „Monarhul domnește, dar nu guvernează”. .Ceea ce legea nu precizează însă sunt
atribuţiile de care dispune monarhul, reduse tot mai mult de-a lungul timpului. Astfel, monarhia
rămâne supusă regulii fundamentale a neutralităţii politice. Însă toate prerogativele monarhului
sunt pur nominale, nici una neputând fi exercitată fără contrasemnătura primului-ministru.
Chiar şi alegerea primului-ministru (o prerogativă importantă a şefilor de stat în alte ţări cu
regim parlamentar) nu mai este o competenţă proprie a monarhului britanic : sistemul bipartit şi
cel electoral au simplificat totul. Formal, regina mai poate :
să declare deschise şi, respectiv, încheiate sesiunile parlamentare ;
să dizolve şi să convoace parlamentul ;
să-l numească pe primul-ministru ;
să-i numească pe miniştri ;
să dispună de unele competenţe în materie judecătorească ;
să acorde titluri onorifice.

Sistemul partidelor politice

În Republica Moldova cetatenii au dreptul de a face parte liber din partide sau alte
organizatii ale statului. Partidele politice au rolul de a defini si exprima vointa politica a
cetatenilor tarii si, in conditii legale, de a participa la alegeri. Acestea sunt egale in fata legii, iar
statul le asigura respectarea drepturilor si intereselor legitime. În Republica Moldova începutul
pluripartitismului s-a manifestat prin competiţia mişcărilor naţionale. Partidul politic are organe
centrale şi organizaţii teritoriale.
Organizaţiile teritoriale ale partidelor politice se înfiinţează după principiul de organizare
administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Toate partidele au drepturi egale de participare
la alegerea Parlamentului şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

Imaginea politică britanică pune accent pe bipartidism. Timp de mai bine de o sută cincizeci
de ani două partide şi-au disputat scena politicii britanice : Whigs şi Torries, iar mai apoi
succesorii lor, liberalii şi conservatorii. Torries -reprezentanţii aristocraţiei tradiţionale, cu
interese strict funciare, şi Whigs reprezentanţii noii burghezii industriale şi comerciale. In
secolul al XIX-lea Torries şi-au luat numele de conservatori şi Whigs pe cel de liberali. De
atunci, alternanţa la putere se face între conservatori şi laburişti, fără ca celelalte partide
politice, de mai mică importanţă, dar care există în Marea Britanie, să reuşească să-i detroneze.
În Regatul Unit sunt aplicate trei sisteme juridice diferite: cel scoțian, cel englez și cel nord-
irlandez, asemănător cu cel englez, dar consacrat distinct încă din 1921. Legile adoptate de
Parlament pot fi interpretate și aplicate de orice instanțe judecătorești, din oricare entitate
componentă a Regatului Unit.