Constituția României

Constituția - este legea fundamentală a statului

- reglementează aspecte referitoare la:
- forma de guvernământ
- organizarea și atribuțiile puterilor în stat
- drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Constituție a României a fost elaborată în anul 1991, și revizuită în anul 2003 printr-un
referendum national

Constituția României este alcătuită din 156 de articole, organizate în 8 titluri:

Titlul I. Principii generale
Titlul II. Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Titlul III. Autoritățile publice
Titlul IV. Economia și finanțele publice
Titlul V. Curtea Constituțională
Tilul VI. Integrarea euroatlantică
Titlul VII. Revizuirea Constituției
Titlul VIII. Dispoziții finale și tranzitorii

Principii promovate de Constituția României

a) Separația puterilor în stat;
b) Pluralismul politic și dreptul de asociere al cetățenilor;
c) Egalitatea în drepturi și îndatoriri ale tuturor cetățenilor;
d) Accesul liber la justiție;
e) Prezumția de nevinovăție.

Principiile statului democratic

a) Principiul Separatiei puterilor in stat: - constă în împărțirea puterii între mai multe
autorități independente cu responsabilități diferite
- Autoritatea legislativa – elaborează legi - Parlamentul bicameral
: (Camera deputatilor si senatul)
- Autoritatea executiva – pune in aplicare legile - Președintele,
Guvernul și Administrația Publică centrală (Ministerele) și
locală : Consiliul local și Primarul +Consiliul Județean
- Autoritatea judecătorească: rolul de a înfăptui justiția în numele
legii, de a sancționa încălcarea ei și de a menține ordinea de
drept. Ministerul , Instanțe judecătorești, Consiliul superior al
magistraturii
 b) Pluralismul politic și dreptul de asociere al cetățenilor;
o Pluralismul este o caracteristică a statului democratic care are în
vedere existența mai multor forme de asociere.
o Dreptul de asociere este un drept fundamental, recunoscut fiecărui
individ care îi
permite acestuia să se organizeze alături de alte persoane în: partide
politice, sindicate , patronate
Formele de asociere:
 apar ca urmare a necesității oamenilor de a realiza ceva împreună sau de a se apăra;
 au drept scop participarea la viața politică, socială, științifică, culturală, religioasă,
sportivă a societății sau de a realiza o serie de scopuri legitime comune;
 se situează între indivizi și stat, în vedera limitării puterii guvernanților și pentru buna
funcționare a democrației;
 se bucură de egalitate de tratament din partea statului, neexistând grupuri privilegiate.