Clasa a VII-a

Fișă de lucru -”Lacul” de Mihai Eminescu

1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”.

2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană.

3) Cum apare lirica erotică eminesciană?

Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii.
Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu.

4) Care este semnificația titlului acestei poezii?

Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. Toate celelalte elemente care
compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile, barca, luna, vântul, nuferii) converg către lacul din
mijlocul codrului.

5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu?

În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu, apa este un element al vieții, al profunzimii trăirilor interioare ale poetului.
Prezența apei prin farmecul și misterul ei, favorizează reveria, determinându-l pe poet să viseze la o dragoste
ideală, la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului.

6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu?

Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. Însă totul rămâne la stadiu de
dorință, de posibilitate, pentru că visul de iubire nu se realizează.

7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la
speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL.

8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional?

Compozițional, poezia poate fi structurată pe două planuri, unul real, exterior care cuprinde descrierea naturii și altul
ideal, interior al visului de împlinire a iubirii absolute.
9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți?

Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul, codrul, nuferii,
trestiile, luna vântul.

10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură?

Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul, codrul, luna.

11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această
întrebare.

Decorul natural este unul nocturn. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii.

12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă, de visare.

Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea
și inefabilul întâlnirii imaginare.

13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei.

„blânda lună”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”.

Natura este personificată, elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul

personificărilor (lacul „tresărind”, „cutremură”, apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”, „lin
foșnească”, „unduioasa apă”).

Prin personificare, natura preia sentimentele și stările eului liric, Ea este dinamică, strălucește și vibrează o dată cu
poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final.

14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora.

„Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă)

„Tresărind în cercuri albe” (prima strofă)

„Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă)

Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie, limpezime, claritate,
seninătate, lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară, cât și cea
interioară.

De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică, pentru că lacul se
însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”.

Astfel, natura, lacul ca element al ei, preia din zbuciumul sufletesc al poetului, din emoția lui în așteptarea ființei
iubite și vibrează la unison cu aceasta.

În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor, decorul nu mai este luxuriant, este mai puțin dinamic, lacul nu mai tresare
la prezența și la sentimentele poetului. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și
consistența cromatică a celei din prima strofă, ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului.
15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. Care sunt acestea și cum sunt distribuite?

Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea și
inefabilul întâlnirii imaginare.

Conjunctivele exprimă o acțiune dorită, dar nerealizată: „să cadă”, „să plutim”, „să sărim”,

„să scap”.

Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare, revenind la realitate,

verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: „încarcă”, „cutremură”, „nu vine”, „suspin”,

„sufăr”.

16) Explicați rolul conjunctivului prezent, alegând dintre următoarele variante :

a) sugerează o acțiune viitoare posibilă;

b) sugerează o acțiune dorită, dar nerealizată;

c) sugerează o acțiune ireală.

17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri

umane.

a) Personificări:

„Lacul codrilor albastru

Tresărind în cercuri albe

El cutremură o barcă”

„Să sărim în luntrea mică

Îngânați de glas de ape”.

b) Epitete: „lacul albastru”, „nuferi galbeni”, „cercuri albe”, „să-mi

cadă lin”, „blândei lune”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”.

18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. Care sunt acestea?

Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării, al reveriei și al reîntoarcerii la
realitate.

19) Iubita nu apare în mod direct în cadru, ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului.

Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret.

Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă, ci către o
iubire ideală, pe care o dorește împlinită tot la modul ideal, în decorul de basm al codrului și al lacului. Astfel, iubita
apare ca o proiecție imaginară în visul poetului.

20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale, unele exprimate, altele incluse sau doar sugerate: eu, ea, el și
noi. Identificați cine este „el” din prima strofă, cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra.

În prima strofă, verbele sunt la persoana a treia singular, „el” fiind lacul. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul
(eul liric) și iubita, idealul feminin către care tinde acesta.

Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”.

Dacă „el”, „eu”, „ea”, apar ca persoane gramaticale, „noi” nu este exprimat, ci doar inclus, sugerat, căci împlinirea
iubirii este dorită, dar nerealizată.

21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi
îndrăgostiți.

„Ea din trestii să răsară

Și să-mi cadă lin pe piept.”

„Să sărim în luntrea mică”.

„Și să scap din mână cârma

Și lopețile să-mi scape”.

„Să plutim cuprinși de farmec”.

Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. „Ea”, cea izvorâtă din amintire și ruptă
parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de
natură și de farmecul ei, abandonați extazului, îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii, în timp ce
foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis.

22) În ciuda simplității aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte. Explicați de unde provine această
impresie.

Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor.

a) aliterații: „să sărim”, „să-mi scape”, „lângă lacul”;

b) asonanțe:

„Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă.”

„Îngânați de glas de ape”

„lacul cel albastru / Încărcat”.

Acestor procedee li se adaugă, pentru a spori armonia versurilor, rima(rimează numai versurile al doilea și al
patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată), ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe, apropiate de
versificația creației populare
23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită, atmosfera generală pe care o degajă versurile este una
de seninătate, de calmă resemnare. Cum explicați acest fapt?

Armonia versurilor, realizată prin asonanțe, aliterații și elemente de versificație, contribuie la sugerarea unei
atmosfere generale de calmă resemnare, pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită.

Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele
ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei.

24) Cărei specii literare, credeți, că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul.

Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”, „parc-aștept”, „să
răsară”, „să cadă”, „suspin”, „sufăr”.

Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive, natura eminesciană fiind în
armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. Natura este personificată, participând emoțional la trăirile profunde
ale îndrăgostitului.

Deoarece este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își
manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale, poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel.

Tema pentru acasă

Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu este un
text liric. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original!