Eu într-o lume diversă

Brainstorming

- pornind de sintagma „o lume diversă”

tradiții și obiceiuri
dezvoltare
economică
culturi diferite

rase umane

forme de relief

religii diferite

specific culinar

sisteme de valori

limbi
diferite
regimuri politice ADN
Diversitate - caracterul sau însușirea a ceea ce este divers; varietate, felurime.

- Diversitatea este caracterul sau însușirea cuiva ce prezintă anumite aspecte

diferite de restul persoanelor. Aceasta face lumea mai frumoasă, mai fascinantă.

- Faptul că ești cetățean al României sau al oricărei alte țări din UE îți
conferă automat statutul de cetățean al Uniunii Europene (UE).

- În contextul migrației internaționale, când diversitatea este regăsită din ce

în ce mai des, păstrarea identității culturale reprezintă o preocupare importantă.

- Sentimentul de apartenență culturală trebuie să fie într-o perfectă relație de

armonie cu incluziunea socială.

- Marginalizarea și izolarea socială sunt fenomene care nu trebuie să existe

într-o societate modernă.

- lumea modernă a sec. XXI presupune egalitatea oamenilor în drepturi și

libertăți fără a exista nici un fel de discriminare bazată pe naționalitate, etnie sau
religie.

- Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante, deschise, de

acceptare şi înţelegere firească a raportului ,,eu-celălalt” şi a noţiunii de străin,
recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a
relaţiilor de egalitate între oameni şi nu prin aplicarea polarităţii superior-inferior.

- Lumea în care trăim se construiește pe deviza ,,unitate în diversitate”.

Comunități etnice din România

În România trăiesc alături de

comunitatea românească
diferite comunități etnice, cu
tradiții culturale, lingvistice și
religioase specifice.

Regiunile cu cea mai mare

diversitate etnică din România
sunt Transilvania, Banatul, Bucovin
a și Dobrogea.
Maghiarii
Maghiarii sau ungurii sunt un popor rǎspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii
maghiare.

Personalităţi

- Poetul Károly Ács (1829—1894) a fost primul maghiar traducător literar al poeziei populare

românești. Acesta a tradus poezii populare românești pe care le publică apoi în anii 1856-1871 în diverse
ziare și reviste, perioadă în care întreține legături cu conducătorii spirituali ai românilor pentru o
apropriere româno-ungară. Articolul A román népköltészet  (Poezia populară română) publicat în
cotidianul Magyar sajtó  (Presa maghiară) în 1857 a rămas mult timp unica sursă de informare pentru
maghiari cu privire la poezia populară română. 

- Scriitorul Ferenc Koós (1828-1905) scrie prima recenzie în limba maghiară a romanului lui Nicolae
Filimon, „Ciocoii vechi și noi”. Koós a fost profesor la Sighet, apoi inspector școlar la Bistrița și Brașov. În
1894, Ferenc Koós, inspector școlar în pensie și consilier regesc, publică la Brașov împreună cu
profesorul de gimnaziu Vasile Goldiș primul ABCdar  „din care elevii școlilor poporale române să poată
învăța vorbirea limbii maghiare”.

Bucătăria ungurească

Printre ciorbele ungureşti, care au cucerit inimile gurmanzilor din întreaga lume, cele care merită o
recomandare specială sunt: bográcsgulyás - ciorba gulaş şi halászlé – ciorba de peşte. Ciorba gulaş poate
fi pregătită atat, ca gulyásleves – în casă, cât şi, ca bográcsgulyás – pe vatră într-un castronaş special
suspendat deasupra focului. Numele acestui fel de  mâncare popular provine din cuvântul
unguresc bogrács, care înseamnă „castronaş pentru mâncăruri  deasupra vetrei”.
Dansul

Dansul era modalitatea prin care se exprima vârsta și statutul social.  Serile de dans organizate în
casele de dansuri erau locul unde se legau noi prietenii și pe vremea aceea era modalitatea cea mai
bună pentru tineri de a-și alege partenerii de viață. În sat exista trei case de dansuri, una pentru fiecare
stradă, iar tinerii nu aveau voie să frecventeze casele de dansuri de pe alte străzi în afară de cea de pe
strada lor, regulă care se aplica și în cazul căsătoriilor .