Tema 2: Conceptele științei politice aplicate în Republica Moldova

Știința politică și conceptele sale reprezintă un ansamblu foarte larg de noțiuni, interpetări
dar și aplicabilitate diferită în fiecare stat în parte, din cauza miltitudinilor de diferențe
culturale, politice, economice, dar și în funcție de mai multe aspecte precum nivelul de
democrație, libertatea civică, statul de drept, etc. Republica Moldova, situată între Ucraina și
România, își capătă independența în anul 1991, an în care conceptele științei politice
analizate mai jos vor reprezenta fundamentul creării unui stat independent și integru până în
ziua de astăzi.

Puterea, definită de (Karl & Friedrich, 1848) ca fiind, in sens propriu, „puterea organizată a
unei clase sociale pentru a oprima o alta clasă”, se manifestă în Republica Moldova sub
regulile unui stat democrat și liber. Analizând forma acesteia, putem vorbi despre o putere ca
model legal-rațional. Aceasta se datorează prezenței unor lideri politici, precum Maia Sandu -
Președinta Republicii Moldova, care a fost aleasă prin procedee electorale legale, dar și din
perspectiva rațioanlă, fiind apreciate abilitățile și competențele acesteia de a răspunde
problemelor țării.
Pe lângă instituțiile statului în care se concentrează puterea, un rol foarte important îl dețin și
organizațiile non-guvernamentale, precum PromoLex care supraveghează democrația și
drepturile omului, organizație datorită căreia Republica Moldova a avut de pierdut zeci de
milioane de euro la CEDO.

Dacă este să analizăm caracteristicile statului, atunci vorbim despre Republica Moldova la
moment ca un stat:
- Suveran: liber în a lua decizii privind parcursul acesteia.
- Autonom: independență privind deciziile din interiorul acesteia, fără infuența altor
state sau comunități.
- Legitim: statul are Legislație și Constituție în baza căruia se identifică drept stat cu
propriile reguli.
Toate aceste trei aspecte relatate mai sus însă nu le putem cataloga drept total libere, deoarece
Republica Moldova face parte din mai multe comunități internaționale, precum ONU, fiind
supus unor anumitor reglementări. Astfel, statul reprezintă nemijlocit interesul cetățenilor,
unde aceștia, prin vot liber și universal își aleg conducătorii (partidele în parlament,
președintele, primarii) care ulterior le reprezintă interesele în raport cu statul. De recent, un
interes major al cetățenilor de mai bine de un deceniu a fost realizat, mai exact semnarea
cererii de aderare la Uniunea Europeană și acceptarea acesteia ca Candidat al UE.

Din punct de vedere etnic, moldova reprezintă un stat multinațional. Potrivit ultimului
rencesământ din anul 2004, principala comunitate este cea a băștinașilor, mai exact 71,49%
din populație, care conform legii se pot declara fie „moldoveni” (69,62%), fie „români”
(1,87%). Celelalte comunităţi etnice sunt minoritare şi constituie 28,51% din totalul
populaţiei, potrivit aceluiaşi recensământ din 2004. Regiunile cu cea mai mare diversitate
etnică din Republica Moldova sunt cele de la nord (populate de ucraineni, ruşi şi romi),
raioanele din sud-est (găgăuzi şi bulgari) şi din partea de est a ţării (ruşi, ucraineni etc)
(Comendant & Caraman, 2017).
În Republica Moldova, ca și în restul statelor democratice, puterea este divizată în cea
legislativă, executivă și judecătorească:
Ramura Funcții

Executiv Șeful statului – Maia Sandu

Seful guvernului/prim-ministru – Natalia Gavriliță
Legislativ Parlamentul, unicameral
Șeful parlamentului – Igor Grosu
Judecătoresc Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Curțile de
Apel și Judecătoriile

Șeful statului, în prezent Maia Sandu, aleasă în 2020, candidată din partea PAS (Partidului
Acțiune și Solidaritate) deține funcție de reprezentare la nivel internațional al statului
moldovenesc. Aceasta are de asemenea funcție de garant al suveranității , independenței
naționale, unitate și integritate teritorială a țării (Constituția Republicii Moldova, 1994).
Atribuții:
- Convocarea Parlamentului;
- Dreptul la inițiativă legislativă;
- Promulgarea legilor;
- Dizolvarea Parlamentului;
- Numirea Guvernului;
- Atribuții în domeniul politicii externe;
- Atribuții în domeniul apărării;
- Numirea judecătorilor
- Acordarea de grațiere, decorații, ranguri etc.

Șeful Guvernului, mai numit și Prim-ministru, Natalia Gavriliță, exercită următoarele

atribuții:
- Reprezintă Guvernul în raporturile cu Parlamentul și Președintele Republicii
Moldova;
- Reprezintă Guvernul în țară și peste hotare;
- Convoacă și conduce ședințele Guvernului;
- Semnează actele aprobate de Guvern;
- Monitorizează activitatea membrilor Guvernului;
- Contrasemnează decretele emise de Președintele Republicii Moldova, în cazul în care
Constituția prevede obligativitatea contrasemnării acestora; etc.
Din perspectiva aranjamentului executiv-legislativ, Republica Moldova se confruntă cu o
problemă. Conform Constituției, Republica Moldova este un stat parlamentar. Cu toate
acestea, din 2016, în Republica Moldova se alege Președintele prin votul direct al poporului,
ceea ce îl face un stat semi-prezidențial.
Atunci când analizăm Republica Moldova din perspectiva gradului de centralizare a puterii,
vorbim despre un stat unitar, pe teritoriul acesteia fiind organizată o singură formațiune
statală. Există doar un singur rând de autorități publice centrale, centrate în capitala Chișinău.
Teritorul țării este divizat în UAT (unități administrativ-teritoriale) sub formă de raioane,
orașe și sate, iar autoritățile publice ale acestor unități fiin subordonate unifrm autorității
publice centrale. Constituţia Republicii Moldova, în art.1, alin.1, prevede: „Republica
Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Birocrația, definită ca un sistem de organizare încadrat în teoria statului de drept,
funcționează în Republica Moldova sub definiția unui sistem ierarhic. Acest lucru însă, în
lipsa unei digitalizări și unui ansamblu de eficientizări a aparatului biroctatic, pune bețe în
roate statului moldovenesc. Aceasta o demonstrază nivelul scăzut de afaceri, mai ales
înființate de tineri (img.1)

Comparând cu Estonia, o țară similară Republici Moldova ca teritoriu și de asemenea fostă

țară URSS, unde birocrația și serviciile publice sunt în cea mai mare parte digitalizată, vedem
un mare decalaj al Moldovei (img.2):
 În concluzie, în urma analizei conceptelor științei politice aplicate pe teritoriul Republicii
Moldova și formei de manifestare a acestora, putem evidenția clar prezența unui stat
democrat care acționează conform principiilor și valorilor Uniunii Europene, mai ales datorită
eforturilor ultimilor ani depuși de aceasta pentru atingerea scopului de a deveni țară membră
UE. Cu toate acestea, Republica Moldova mai are mult de lucrat la digitalizarea serviciilor
publice dar și nemijlocit economia și bunăstarea statului.

Bibliogafie
Comendant, T. & Caraman, I., 2017. Relațiile interetnice in contextul sociocultural din Republica
Moldova. Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică, Volume 2, pp. 159-167.

Constituția Republicii Moldova (1994).

Karl, M. & Friedrich, E., 1848. Manifestul Partidului Comunis. Londra: s.n.