Democrația ca ideal

Chelemen Alexandru Darian

Democrația înseamnă guvernarea de către popor, în care puterea supremă este

învestită în popor și exercitată direct de acesta (democrație directă) sau de către reprezentanții
săi aleși în cadrul unui sistem electoral liber (democrație reprezentativă).
Principiile fundamentale ale democrației:
 Suveranitatea poporului
 Guvernare bazată pe consimțământul celor guvernați
 Regula majorității
 Drepturile minorităților
 Garantarea drepturilor fundamentale ale omului
 Alegeri libere și corecte
 Garanții procedurale
 Limite constituționale asupra guvernării
 Pluralism social, economic și politic, inclusiv recunoașterea organizațiilor societății civile
independente
 Valorile cooperării, competiției corecte și compromisului.

Drepturi și libertăți cetățenești:

 Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
 Dreptul la apărare (inclusiv într-un proces)
 Dreptul la libera circulație
 Dreptul la viață intimă și familie
 Dreptul la domiciliu inviolabil (cu unele excepții)
 Dreptul la secretul corespondenței
 Dreptul la informație – înseamnă că autoritățile publice trebuie să pună la dispoziția
oricui – din oficiu sau la cerere – pe baza legii 544 privind liberul acces la informații de
interes public, orice informație pe care o solicitați.
 Dreptul la învățătură și cultură
 Dreptul la ocrotirea sănătății
 Dreptul la mediu sănătos
 Dreptul de vot
 Dreptul de a fi ales
 Dreptul la muncă și protecție socială
 Dreptul la grevă
 Dreptul la proprietate privată – dreptul oricărui cetățean de a deține proprietate privată
și de a o valorifica pe piața liberă. Pe lângă proprietatea privată a fiecărui cetățean,
comunitățile au dreptul la o formă de proprietate comună. Proprietatea publică se
împarte în două domenii: domeniul privat și cel public. Domeniul public este format din
bunuri publice, finanțate de membrii comunității prin taxe și impozite și toată lumea se
bucură de ele (ex. parcuri, școli, stadioane, spații verzi).
  Dreptul la moștenire
 Dreptul la nivelul de trai
 Dreptul la protecția copiilor și tinerilor
 Dreptul de petiționare
 Dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică
 Libertatea economică
 Libertatea de conștiință – înseamnă că putem gândi ce vrem, putem avea orice opinie
dorim și putem avea orice religie considerăm că ni se potrivește atâta vreme cât nu
încălcăm drepturile și libertățile altor persoane.
 Libertatea de exprimare – înseamnă că putem vorbi în public, necenzurați și liberi,
despre gândurile și opiniile noastre, atâta timp cât nu afectăm demnitatea, onoarea,
viața particulară și dreptul la propria imagine a altor persoane.
 Libertatea este inviolabilă
 Libertatea întrunirilor și asocierilor – îți garantează faptul că poți organiza diverse acțiuni
în spațiul public, atât timp cât acestea se desfășoară pașnic. Este libertatea în baza
căreia, de pildă, au loc protestele, mitingurile, demonstrațiile și comemorările.

GUVERNAREA
Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care funcționează in baza votului
de încredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii
si exercita conducerea generala a administrației publice.
Numirea Guvernului se face de Președintele României pe baza votului de încredere acordat
Guvernului de Parlament.
Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrata si dezvoltarea sistemului
național economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in
condițiile promovării intereselor naționale.
Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având
la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.
Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul
si coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin.
Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul de lucru al primului-ministru,
Secretariatul General al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu
atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și
libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic
reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor
Revoluției din decembrie 1989,și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă,
executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea
Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

CORUPȚIA
Corupția în România este un fenomen, perceput ca fiind generalizat care cuprinde toate
structurile și nivelurile societății românești. Cultura corupției are o tradiție îndelungată în
societatea din România și chiar dacă este cel mai adesea privită cu respingere, este totuși
folosită ca o strategie de rezolvare a problemelor sau ca o metodă de realizare pe plan
profesional sau financiar.

Acest lucru este cauzat de tradiție și favorizat de factori precum sărăcia, legislație
instabilă, neaplicarea legii, mentalitatea de îmbogățire a elitei politice și economice.
Metode de corupție: mită, furt, fraudă, deturnare de fonduri, spălare de bani, șantaj,
fraudă electorală, nepotism, favoritism, clientelism, trafic de influență, conflict de interese,
abuz în serviciu, evaziune fiscală, paradis fiscal.
Combaterea corupției: libertatea presei, libertate de exprimare, consolidarea statului de
drept, independență judiciară, protejarea avertizorilor de integritate, principiul subsidiarității,
reducerea birocrației, transparență politică, comerț electronic, E-guvernare, Privatizare,
Societate civilă.
Cele mai corupte instituții din România:
 50% Sistemul de Sănătate Publică
 44% Politicienii
 41% Partidele politice
 40% Poliția Română
 38% Funcționarii care eliberează autorizații de construire
 36% Funcționarii care atribuie licitații publice.