PROIECT LA BAZELE LEGISLAŢIEI:

CONSTITUŢIA
REPUBLICII MOLDOVA
Elaborat de elevii grupei 13-C a CEHTA:
Cojulenco Vlada
Furtuneac Andreea
Grama Denis
Gumovschi Daniela
 CUPRINS

1. Ce este constituția?
2. Principii generale
3. Drepturile, libertățile și
îndatoririle fundamentale
4. Reviziunea Constituției
5. Curtea Constituțională
6. Concluzie
 1. CE ESTE CONSTITUŢIA?
Constituția este un document fundamental care
stabilește principiile și normele fundamentale ale
unei țări sau a unei organizații.
Ea definește structura guvernului,
drepturile și responsabilitățile
cetățenilor, precum și relațiile
dintre autorități. Constituția
servește ca temelie a sistemului
legal și constituțional al unei
entități.
Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie
1994 şi a intrat în vigoare la 27 august 1994. A fost scrisă
în baza experienței mondiale. Prevederile ei sânt cuprinse
in 143 de articole, 7 titluri şi 9 capitole.
Principiile generale
Drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale
Autoritățile publice
Economia națională și finanțe publice
Curtea Constituțională
Reviziunea Constituției
Dispoziții finale și tranzitorii
2. PRINCIPII GENERALE

1. Principiul supremației
Constituției
2. Principiul separării și
colaborării puterilor de
stat
 PRINCIPIUL SUPREMAȚIEI CONSTITUȚIEI
Supremaţia constituţională se
fundamentează pe conţinutul şi forma
ei: supremaţie materială şi formală.
Supremaţia materială se bazează pe
faptul că întreaga ordine juridică se
bazează pe Constituţie. În ceea ce
priveşte supremaţia formală, ea se
explică prin divizarea constituţiilor în
rigide şi flexibile.
PRINCIPIUL SEPARĂRII ȘI COLABORĂRII PUTERILOR
DE STAT
Principiul separării puterilor de stat este
chemat să prevină concentrarea întregii
puteri de stat în miinile unei persoane sau
ale unui grup de persoane .
Pentru ca voința poporului să se realizeze, ea
trebuie să fie formulată pe înțelesul tuturor
de către puterea legislativă, implementată
în viața fiecărui cetăţean de către puterea
executivă, și, dacă cineva comite încălcări
ale ei, să fie pedepsit de către puterea
judecătorească.
 3. DREPTURILE , LIBERTĂȚILE OMULUI
Aşadar, drepturile omului ar putea fi
definite ca nişte posibilități, capacităţi
ale omului de a-şi satisface propriile
necesități, ca niște condiții ale
existenţei sale.
Prin libertatea persoanei de a face ceva
într-un anumit domeniu se are în
vedere o neimplicare a statului în acest
domeniu de activitate a persoanei.
 CLASIFICAREA DREPTURILOR
Drepturi politice Drepturi civile
Drepturi culturale
Dreptul la vot; Dreptul la viaţă;
Dreptul de a participa
Dreptul de a alege şi de Dreptul la libertatea
la viața culturală;
a fi ales în funcții gândirii;
Dreptul la învățătură;
publice; Dreptul la libera
Dreptul de a benificia
Dreptul la asociere; exprimare;
de protecţia intereselor
Dreptul de petiționare. Dreptul la circulația
morale și materiale ce
liberă;
derivă din orice
Drepturi sociale producție științifică,
Dreptul la asistență Drepturi economice literară sau artistică;
socială; Dreptul la muncă; Alte drepturi.
Dreptul la educație; Dreptul la grevă;
Dreptul la sănătate; Dreptul la proprietate;
Alte drepturi. Alte drepturi.
 4. REVIZUIREA CONSTITUȚIEI
Conform art. 141 al Constituţiei, revizuirea
acesteia poate fi iniţiată de:
a) un număr de cel puțin 200 000 de cetăţeni ai
Republicii Moldova cu drept de vot;
b) un număr de cel puţin o treime din deputați în
Parlament;
c) Preşedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
Prin această normă se stabileşte de asemenea că
proiectele de lege constituţionale de modificare a
Constituţiei vor fi prezentate Parlamentului numai
împreună cu avizul Curții Constituţionale, adoptat
cu votul a cel puțin 4 judecători din 6.
 Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are şi nu
ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale cetăţenilor sau a garanţiilor
acestora.
se confirmă valoarea supremă pe care o au
drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor în statul nostru,
se garantează acţiunea nelimitată în timp a
drepturilor şi libertăţilor;
se interzice modificarea mecanismelor de
garantare a acestora (principiul separării
puterilor de stat, al supremaţiei Constituţiei),
se previne încălcarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de
către organele de stat (inclusiv de
Parlament)
 5. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Conform Constituției noastre, controlul constituţionalității
legilor şi altor acte normative este executat de un organ care
se numeşte Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională este independentă de
orice altă autoritate publică şi se supune numai
Constituţiei. Ea este compusă din 6 judecători
numiți pentru o perioadă de 6 ani. Ei trebuie să
aibă o pregătire juridică superioară, o înaltă
competență profesională şi o vechime de cel
puțin 15 ani în activitatea juridică.
 În afară de controlul constituţionalităţii legilor,
Curtea Constituţională:
interpretează Constituţia;
se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a
Constituţiei;
confirmă rezultatele referendumurilor
republicane etc.
Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea
numai din iniţiativa unor subiecţi special prevăzuți
de lege, de exemplu, de Preşedintele Republicii
Moldova, de Guvern, deputaţi, de Procurorul
General etc.
Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive şi
nu pot fi atacate.
 6. CONCLUZIE
Constituția Republicii Moldova
reprezintă temelia statului de drept și
garantează protecția drepturilor și
libertăților cetățenilor, stabilind
principiile fundamentale ale
organizării și funcționării societății.
Este crucială în asigurarea echilibrului
puterilor și menținerea coeziunii
sociale.