Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA DREPT ADMINISTRATIV SI CONSTITUTIONAL

LUCRU INDIVIDUAL

Conductorul tiinei:Teodor Cirnat


Efectuat de : Tutunaru Victor
CHIINU 2015
Particularitile constituionalismului contemporaan din Republica Moldova
Republica Moldova fiind un stat tinar,care tinde spre edificarea unui stat de drept care e de
neconceput fara termenul de constituionalism care st la baza relaiilor fundamentale din
societate ,valorilor general umane si organizrii statale .Apar o serie de intrebari : Cind,cum si
de ce apare constituionalismul n Republica Moldova si in respectiv in lume ? n secolul 17 are
loc apariia constituionalismului ca consecina a luptei contra monarhiei absolute si e legat de
organizarea constituionala a SUA i Ftana.Esena constituionalismului e de a limita abuzurile
puterii statale prin intermediul dreptului,a recunoate drepturile naturale ale omului si
suveranitatea poporului.Revoluiile liberale au dat start creare unor Constituii scrise bazate pe
ideea separaiei puterii de stat si garantarea drepturilor i libertilor cetenilor si crearea
miscarilor sociale denumite constituionalism .Trecerea de la guvernarea absolutist-monarhic
la democraie a nceput cu supunerea statului si cetenilor in faa legilor,celelalte elemente
socio-politico-economic s-au modificat independent ,avnd forme istorice concrete .
Modelul anglo-saxon al constituionalismului pune accentul pe libertate ca valoare
dominant,statul neavnd dreptul de a se implica in viaa societii civile ,care i determina
sarcinile statului .Modelul eurocontinental se axeaza pe importana si rolul statului n viaa
societii.Dup prerea lui I.Guceac,evoliia constituionalismului R.M. a fost influenat de 3
curente:
Constituionalismul incipient- initiat si propagate prin intermediul obiceiurilor si legilor
autohtone,raspindit pe teritoriul Moldovei istorice pina la dezmembrarea acesteia .
Constitutionalismul clasic european aplicat in teritoriul actual al Republicii Moldova dupa
revenirea Basarabiei in component Romaniei (1918-1940),prin Constitutiile din
1866,1923,1938,inspirate din cele mai democratice constitutii ale timpului respective.
Constitutionalismul socialist manifestat in perioada de activitate a regimului de guvernare din
URSS,atunci cind stabilitatea RASSM si RSSM au fost expresia teoriei marxist-leniniste
,promovate de Partidul Comunist.
Dezvoltarea constitutionalismului RM a demarat odata cu aparitia primelor acte cu caracter
constitutional si respectiv a primelor constitutii.,care au functionat pe teritoriul statului .
Constitutionalismul e un fenomen social in permanenta evolutie ,care poate fi studiat din mai
multe aspecte- lato si strict sensu .Lato sensu al constitutionalismului include in sine teoria
constitutiei ,istoria si practica dezvoltarii constitutionale a statelor,grupurilor de state sau a
societatii in ansamblu.Stricto sensu al termenului desemneaza acel sistem de cunostinte despre
valorile politico-juridice democratice fundamentale.Dupa clasificarea lui Todaca- in sensul
obiectiv constitutionalismul inseamna acel sistem de norme constitutionale care reglementeaza
cele mai importante relatii sociale ,iar in sens subiectiv existenta a teoriei constitutiei ,a
conceptiilor progresiste referitoare la organizarea societatii si a statului ,constitutia si celelalte
acte normative fiind intelese de catre populatie . Vizavi de conceptual de constitutionalism s-au
expus mai multi profesori si profesioniste ,definitii ce corespundeau timpului lor de activitate
,insa in acceptiunea sa moderna reprezinta o forma de guvernare a statului de drept ,in care
ralatiile dintre stat si individ sunt reglementate de normele de d rept ,iar daca exista contradictie
intre nmormele de drept si drepturile omului propritate o au drepturile omului si care oblige
statul sa stea la dispozitia tuturor persoanelor care se afla sub jurisdictia sa ,si sa functioneze
pentru bunastarea acestora prin asigurarea egalitatii ,non-discriminarii,promovarii,respectarii si
protectiei drepturilor omului .
Identificarea particularitatilor si tendintelor constitutionalismului contemporan din Republica
Moldova
Termenul de etapa constitutional poate fi tratata sub 2 aspecte : sens larg (process ce se refera
la dezvoltarea politica a statului ) si sens ingust (institutiile de guvernare ,raporturile dintre
guvernanti si guvernati ,drepturile si indatoririle fundamentale ale indivizilor ce reies din
izvoarele dreptului constitutional ca ramura de drept ).
Particularitatile constitutionalismului in RM sunt: realizarea principiul separatiei puterilor in stat
(art.6 din Constitutie),consolidarea culturii si cunoastintelor juridice nationale (Constitutia si
legislatia RM e aplicata neuniform atit geographic cit si material ( in cazul dreptului de a allege si
a fi ales precum si dreptul la invatatura),implementqarea in viata a notiunii de stat de drept prin
asigurarea si garantarea principiilor acestuia ,consacrarea ,garantarea,protejarea drepturilor
omului si asigurarea egalitatii si non-discriminarii ,formarea societatii civile
In cele ce urmeaza ,vor fi caracterizate particularitatile constitutionalismului :
Realizarea principiului separatiei puterilor in stat principiul major al
democratieimoderne,conform caruia puterea e divizata in executive,legislative si
judecatoreasca,separarea insa nu inseamna izolare ,ci colaborare si control reciproc .Acest
principiu e consacrata in Constitutia Republicii Moldova (art 6).Necesitatea stabilirii
constitutionalismului in R.M e dictate de si de necesitatea asigurarii stabilitatii Legii Supreme si
si emplementarii prevederilor ei .Se atesta un sir de situatii(conditii) care contravin Constitutiei
desi sunt stipulate in continutul acesteia : caracterul unitar al statului ,dreptul de a alege si de a fi
ales ,dreptul la invatatura,accesul liber la justitie etc. Prevederile Constitutiei nu sunt aplicate
uniform pe teritoriul RM ,o problema in sensul dat e Transnistria ,de aceea se recomanda : a se
crea Casa pentru Justitie echitabila in Transnistria ,a se declara nule toate hotaririle instantelor
judecatoresti neconstitutionale,si reexaminarea tuturor dosarelor,a oblige organelle de drept sa
examineze orice caz ,fara discriminare ,aplicind legislatia in vigoare si normele dreptului
intenational,a complete instantele de judecata din estul tarii cu cadre competente .O
particularitate a constitutionalismului modern este asiguarea stabilitatii Legii Supreme
,Constitutia RM ,fiind adoptata intr-o perioada de tranzitie ,a suferit modificari in primii 13 ani
dupa care a survenit un echilibru relativ,pe de alta parte modificarile nu trebuie sa fie frecvente
deoarece nu sunt asiilate de cetatenI
Realizarea principiilor statului de drept presupune infaptuirea domniei legii in intreaga sa
activiate ,materializind valorile fundamentale ale Constitutiei .Statul de drept impune 2 cerinte
de natura formala si materiala ,in sens formal se impune faptul ca statul si cetatenii sa respecte
legile iar in sens material se presupune ca organele statului in exercitarea atributiilor sale ar
respecta garantiile juridice
Statul de drept-e acel sta care promoveaza ,consacra si garanteaza drepturile si liberatile
omului ,respectind principiul egalitatii si al non-discriminarii. Constitutioalismul poate fi realizat
doar intr-un regim democratic ,in prezenta societatii civile. Actualmente exista anumite
impedimente in realizaea constitutionalismului in RM : slaba consolidare a culturii si constiintei
juridice nationale si respective trecutul socialist al statului.
Consacrarea si protejarea drepturilor omului conditie eminenta a constitutionalismului
contemporan
Drepturile omului nu sunt nici noua morala ,nici o religie laica,ele sunt mai mult decit o limba
comuna tuturor oamenilor .Drepturile omului sunt acele idei ,conceptii despre lume bazate pe
principiul umanismului ,de asemenea ele reprezinta modalitatea de aparare in fata abuzurilor
din partea statului .Sursa de baza a drepturilor omului o gasim in dreptul natural,redenumit
ulterior in drepturile omului .fiindca reflecta mai bine statutul juridic al individului .Drepturile
naturale se axeaza pe idea ca drepturile omului nu sunt daruite de Dumnezeu si nici create de
stat ,ele apartin omului in virtutea faptului ca e om.Drepturile omului sunt parte componenta a
statutului uman ,deci statul nu poate lipsi omul de drepturile sale ,ci-l poate limita in
conformitate cu Constitutia . Drepturile omului sunt drepturile ce apartin fiintei umane de la
nastere si care sunt inalienabile si inerente pentru fiecare om in virtutea apartenentei lui la
specia umana ,si sunt recunoscute universal.Drepturile omului ,in evolutia lor ,au cunoscut 3
valuri,primul tine de afirmarea omului ca persoana umana ( perioada antica),al 2 val e
caracterizat prin materializarea ideilor si crearea drepturilor si obligatiilor,iar valul 3 culmineaza
cu colaborarea la nivel international vizavi de problema drepturilor omului.Drepturile omului au
mai multe caracteristici :
Inlienabilitatea si imprecribilitatea drepturilor
Sunt generale si universale
Sunt indivizibile ,interdependente si in interconexiune
Drepturile omului au menirea de a ocroti demnitatea umana ,data fiecaruia de la nastere .In
continutul conceptului de demnitate umana sunt incluse 3 aspecte :
1.Demnitatea umana ca institutie juridical.2.garantia inviolabilitatii demnitatii umane ,
3.respectarea si protectia demnitatii umane ,actualmente se mai poate vorbi despre protectia
identitatii persoanei si inviolabilitatii psihice .Demnitatea umana e o valoare suprema superioara
drepturilor si libertatilor ,iar in caul in car demnitatea umana se incalca se devalorizeaza individul
,pina la transformarea acestuia intr-o unealta in miinile statului .
Prima constitutie din lume care a tratat idea de demnitate umana ca aspect juridic ,a fost
Legea Suprema a Bvariei ,anul 1946.Legislatia nationala ,protejeaza demnitatea umana prin : art
24 Dreptul la viata si integritate fizica si psihica ,art 10 alin (3)CPP,cu privire la tortura ,orice
persoana e in dreptul de a-si apara demnitatea ,avind drept premise informatia lezata,care are
drept urmare defaimarea persoanei .Cea mai raspindita forma a defaimarii e considerate
discriminarea .Demnitatea umana e baza drepturilor si libertatilor individului ,exista 2 aspecte
ale demnitatii ,in primul rind demnitatea e evaluarea omului concret din partea altora ,si
recunoasterea acestuia de catre societate ,iar al 2 aspect tine de autoevaluarea subiectiva
morala a omului despre rolul sau in societate .Deci,demnitatea umana e o categorie atit
filosofica cit si constitutional ,deci fiecare trebuie sa-si apere propria demnitate prin orice mjloc
permis de lege ,si de asemenea statul ,prin mecanismele sale are drept scop protectia si
valorificarea demnitatii umana a fiecarui membru al societatii ,fara discriminare .
Principiile drepturilor omului .Esenta principiului egalitatii.
Discriminarea survine atunci cind se incalca in particular principiul egalitatii .
Principiul universalitatii drepturilor omului fiecare persoana se bucura de drepturile omului
,fara limitari ,iar universalitatea se refera atit la sfera propriu-zisa a drepturilor cit si la titularii
acestora.
Principiul protectiei cetateanului Republicii Moldova in strainatate cetatenii RM au dreptul de
a apela la protectia autoritatilor statale ,iar acestea au obligatia constitutional de a le acorda
protectia necesara.
Principiul protectiei cetatenilor straini si apatrizilor- aceste categorii de persoane se bucura de
plinatatea drepturilor si libertatilor de care dispun cetatenii ,insa inafara celor de care Constitutia
sau legea impun obligatoriu calitatea de cetatean al RM .
Principiul inadmisibilitatii extradarii sau expulzarii cetatenilor Republicii Moldova aceste masuri
se exclud,deoarece s-ar incalca acea legatura de cetatenie dintre stat si cetatean .
Principiul accesului liber la justitie- oricine are dreptul de a-si apara drepturile sau interesele
legitime,fapt realizat exclusiv de organele competente si doar in limitele legilor in vigoare.
Principiul neretroactivitatii legii presupune faptul ca o lege ,fiind adoptata ,produce si trebuie
sa produca efecte doar pentru viitor ,acest principiu poate fi limitat exclusiv de normele
Constitutiei .
Principiul prezumtiei nevinovatiei - stipuleaza faptul ca nimeni nu poate fi recunoscut vinovat de
comiterea unei crime ,precum si supus unei pedepse penale ,decit prin sentinta judecatii si in
conformitate cu legea.
Principiul prioritatii reglementarilor internationalein material drepturilor omului acorda
prioritate reglementarilor international,cuprinse in tratatele ratificate de RM,in cazul in care s-ar
ivi contradictii intre normele interne si cele internationale.
Art 7 al Constitutiei RM nu permite ratificarea unui tratat international care ar contravine
propriilor prevederi .Relatia dintre dreptul national si international poate imbraca urmatoarele
forme:
O relatie de substituire ;
O relatie de amortizare
O relatie de coordonare
O relatie de coexistenta
Principiul caracterului de exceptie al restringerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati -
limitarile si restrictiile sunt posibile in cazul in care sunt prevazute de lege si au drept scop
favorizarea binelui general intr-o societate.Acest principiu e stipulate in art 54 CRM,restringerea
trebuie sa fie proportional cu situatia ce o determina si nu trebuie sa aduca atingere existentei
dreptului sau libertatii .( art 20-24 CRM)
Principiul egalitatii in drepturi egalitatea e strins legata de justitie ,cunoastem 2 tipuri de
egalitate :
1.Substantiala ( continutul legilor nu trebuie sa discrimineze cetatenii )
2.Formala (se ferefera la aplicarea legii si tratamentul egal al al persoanelor aflate in situatii
similare)
Principiul egalitatii e consenat in art 16 alin (1) si (2)CRM ,din care se desprinde :
Egalitatea in drepturi intre femei si barbati
Egalitatea in drepturi a persoanelor fara deosebire de rasa,nationalitate,,origine etnica
,limba etc.
Egalitatea in drepturi a persoanelor fara deosebire de religie,opinie sau apartenenta
politica
In concluzie se poate spune ca la baza unui stat de drept stau 3 piloni : drepturile omului
,demnitatea umana si egalitatea ,fara de cara ar domina discriminarea in societate .

Capitolul 2: Esenta conceptului si diversitatea formelor de manifestare a discriminarii


Notiunea si conceptual de discriminare .
Discriminarea e un fenomen istoric ,care se atesta si in prezent ,termenul discriminare are
origine latina si desemneaza tratarea inegala a indivizilor (grupurilor de indivizi ) in raport cu
diverse criterii.
In viata cotidiana se utilizeaza mai multe definitii ,si anume:
Discriminarea sub aspect descriptive-care reprezinta orice tratament diferit sau inegal
Discriminarea sub aspect de judecata acel tratament diferit sau inegal care este
injust
Discriminarea sub aspect advers -orice tratament diferit care cauta sa produca un
dezavantaj
Discriminarea sub aspect de prejudecata orice tratament diferit sau inegal doar atunci
cind este motivat de o prejudecata .
Discriminarea sub aspect de ilegalitate - tratament diferit sau inegal doar atunci cind
acesta e ilegal
Discriminarea reprezinta orice tratament diferit si inegal pe baza unei categorii pe care
vorbitorul o prezuma a fi ordinar injusta .
Analiza formelor de manifestare a discriminarii
Discriminarea directa orice deosebire,excludere ,resrictie sau preferinta pe baza de rasa
,sex,virsta etc ,care are drept scop sau efect restringerea ori inlturarea recunoasterii
,folosintei sau exercitarii ,in conditii de egalitate adrepturilor omului in orice context .Pentru
dovedirea discriminarii trebuie sa se demonstreze ca: victim apartine unui categorii
protejate,tratamentul e mai putin favorabil ,discriminarea nu poate fi justificata ,compararea
cazului cu situatii similar si evidentierea tratamentului diferit .
Discriminarea indirecta implica tratamentul care apparent e neutru sau correct ,insa are
efectul de a dezavantaja un grup particular .
Hartuirea( verbal si nonverbala si fizica )- acel comportament nedorit in legatura cu un
criteriu de discriminare ,care are drept scop sau effect violarea demnitatii umane sau
crearea unui cadru ostil .Pentru a dovedi un caz de hartuire : victim apartine unei categorii
protejate si a fost supusa unui comportament nedorit,creindu-se un cadru nefavorabil.
Instigarea la discriminare-situatia in care un individ il instiga pe altul sa discrimineze
oamenii ce apartin unuor categorii protejate .
Se cunosc mai mute categorii de discriminare :
Discriminarea directa
Discriminarea indirecta
Discriminarea multipla
Discriminarea prin asociere
Segregarea
Tratamentul defavorizat
Intentia de a discrimina
Comportament discriminatoriu
Instigarea la discriminare
Asocierea pentru savirsirea unei fapte de discriminare
Hartuirea( inclusive cea sexuala )
Victimizarea
Identificarea faptelor si masurilor care nu constituie discriminare
Faptelor si masurilor care nu constituie discriminare sunt : tratamentele diferentiate care se
bazeaza pe criterii rezonabile si obiective ,urmarind astfel un scop legitim si existent unei
proportionalitati intre mijloacele utilizate si telul urmarit .La aceasta categorie se include si
masurile pozitive ,menite sa asigure egalitatea de sanse pentru toti cetatenii .
Nu se considera masuri discriminatorii :stabilirea cerintelor pentru virsta minimala ,experienta
profesionala sau durata de serviciu in procedurile de angajare in cimpul muncii ,stabilirea virstei
maximale in procedurile de angajare in cimpul muncii ,tratamentul diferit al persoanelor pe baza
de cetatenie sau apatrizilor ,protejarea speciala a femeilor insarcinate si mamelor in perioada de
sarcinii si alaptari,stabilirea cerintelor de virsta pentru durata serviciului (pentru oferirea
pensiilor),tratamentul diferit al persoanelor cu desabilitati ,stbilirea limitelor de virsta pentru
incadrearea in institutii educationale ,trataamentul special pe baza de religie(vizavi de o
activitate anumita),protectia orfanilor ,minorilor si parintilor singuratici ,protectia minoritatilor
de orice gen ,angajarea pesoanelor in dependent de sex in vederea executarii unui serviciu
,actiunile afirmative.
Esenta ,aparitia si evolutia istorica a conceptului de rasism
Rasa varietate naturala a specie umane ,ce cuprinde un ansamblu comun de caractere
ereditare ,exprimate in particularitati morfologice ,fiziologice .Insa dezbaterile de-a lungul
timpului au scos la iveala faptul ca nu exista rasa,dar exista rasism (spre exemplu Hitler si
Mussolini au optat pentru exterminarea evreilor ,iar Antonescu a ordonat sa fie deportati cca
90.000 romi In Transnistria ).Rasismul are o istorie bine inradacinata in memoria omenirii ,de
acea acest fenomen a fost preocuparea ONU
Rasismul institutionalizat-esecul colectiv al unei organizatii de a oferi oamenilor servicii adecvate
si profesioniste din cauza culturii ,culorii sau originii entice.Rasismul include astfel de fenomene
precum :xenophobia,anti-semetismul,si intoleranta.CERI respinge teoriile bazate pe existent mai
multor rase .Conform CEM rasismul include: anti-semitismul,xenofobia si islamofobia
.Rasismult mai e tratat ca o ideologie care legitimeaza si justifica dominatia sau marginalizarea
unei anumite rasede catre alta rasa
Conceptul de xenofobie
Termenul xenofobie apare la inceputul sec XX-lea ,desemnind frica de strain ,sau o frica
anormala fata de straini sau de ceea ce e strain .Exista 2 niveluri la care e perceputa xenofobia
:ca fiind exceptional de prejudicioasa sau ca fiind dezastruoasa .Xenofobia e condamnata de
crestinism si etica.
Esenta conceptului de antisemitism
Termenul antisemitism apare in 1873,reprezentitnd acea ostilitate sau ura latenta sau deschis
indreptata spre evrei ca individuali sau spre poporul evreiesc.Tngibil cu termenul dat e
arabofobia -care desemneaza ostilitatea contra arabilor .iar islamofobia e acea ostilitate fata
de vis-s vis de islam .Evreii au avut de suferit atit in epoca medieval cit si de pe urmele
comunismului si nazismului .
Conceptul de intoleranta si esenta acestuia
Intoleranta incapacitatea mintala de a accepta controversa ,fapt ce determina subiectul sa
savirseasca acte de violenta si de persecutie contra celor ce exprima opinii diferite.Izvorul
intolerantei provine din instinctual de autoconservare .Intoleranta a stat la baza unor institutii
precum KGB ,dictatori ,urii entice (condamnata de religie )
Eliminarea discriminarii bazate pe sex
Egalitatea de sanse pentru femei si barbati reprezinta un tratament egal pentru ambele sexe ,dar
trebuie sa deosebim cele doua notiuni: sexul (caracteristice biologice care disting fiintele umane
ca fiind de sex masculine si feminin) si genul din engleza gender (conceptual privind diferentele
social entre femei si barbati .Sexismul are caracteristici patriarhale astfel sexul tare ar domina
asupra sexului slab ,idee fundamentata datorita stereotipurilor (imagini ale mintii cara
standartizeaza comportamentul unui grup ).Fiecare se naste cu un sex anume nu si cu un gen
anume . Legislatia RM prevede principiul sanselor egale pentru femei si barbati in toate
domeniile de activitate (CRM art 16),legea cu privire la asigurarea egalitatii de sanse intre femei
si barbati e primul act al RM in domeniul non-discriminarii (desi nu e perfect ),apoi s-a adoptat
Planul National Promovarea egalitatii genurilor umane in societate pentru perioada 2006-
2009.Ecest tip de discriminare se atesta in viata de familie ,prin prevederile Codului Familiei( cu
referire la virsta matrimoniala ),iar o un alt factor dur al egalitatii fata de femei il reprezinta
violenta .Din pacate ,societatea moldoveneasca tinde spre un model patriarchal atit in viata de
familie cit si in cea politica,pentru a elimina discriminarea de acest gen ar trebui infiintata
institutia Ombudsmanului impotriva discriminarii si includerea acestei probleme in agenda
Parlamentului .
Eliminarea discriminarii bazate pe virsta
Discriminarea bazata e pe virsta e conditionata de prejudecti ,se considera ca odata cu vista scad
atit capacitatile intelectuale cit si forta fizica a persoanei,un aspect al discriminarii este cauzat de
sistemul de pensionare (nu sunt toti egali),de aceea ar trebui ca virsta de pensionare sa fie
aceeasi la femei si barbati ,si ar fi util sa fie legiferate fondurile private de pensionare .
Eliminarea discriminarii fata de persoanele cu disabilitati
Disabilitatea orice restringere sau lipsa a unei abilitati de a efectua o activitate in maniera sau
limitele fizice considerate normal pentru o fiinta umana .Conform OMS cca. 7-10% din populatie
sunt cu disabilitati .Disabilitatea poate fi fizica,mintala si vizuala .In RM drepturile persoanelor cu
disabilitati sunt protejate de organizatiile : Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului
,Asociatia crestina Agape .
Eliminarea discriminarii fata de minoritati (entice,lingvistice,religioase)
Minoritatile sunt caracterizate ca grupuri ai caror membri au o alta limba,nationalitate
,religie,cultura sau oricare alta caracteristica,elementele obiective care definesc o minoritate
,totusi se reduce la etnicitate .Istoria protectiei grupurilor minoritare cunoaste 3 perioade:
1.perioada initiala (s-a manifestat in favoarea minoritatilor religioase),2. perioada Societatii
Natiunilor (s-au incheiat tratate interstatale cu privire la protectia minoritatilor din Europa
Centrala si de Est ).3.perioada de dupa al ll RM( s-au stabilit standarte pentru protectia
minoritatilor).Drepturile specific ale minoritatilor sunt: folosirea limbii materne ,practicarea
religiei proprii ,accesul la informative expusa in limba maternal ,participarea la organizatii
neguvernamentale si international .In RM exista minoritati atit religioase cit si lingvistice care
tind a fi protejate prin prevederile CRM (art 31) .
Eliminarea discriminarii fata de minoritati sexuale
Minoritatea sexuala totalitatea de personae ale caror preferinte,asocieri intime,stiluri de viata
sau alte forme de identitate sau exprimare personala se indeparteazade la modul real sau
imputat de la paradigm heterosexuala standard.Gayii si lesbienele sunt prezenti in orice societate
,ei insa sunt discriminati ,nu-si pot oficializa relatiile,sunt marginalizati ce semeni,institutii de stat
,private ,personae juridice etc .In RM minoritatile de asemenea sunt discriminate ,exemplu
elocvent e interzierea organizarii evenimentului Gay Pride ,se incalca art.11,13,14 din CEDO,iar
membrii LHBTsunt exclusi din viata sociala .Pentru un stat de drept e absolut necesar prevenirea
convingerilor discrimnatorii si de a asigura egalitatea tuturor .
Eliminarea discriminarii fata de persoanele infectate cu HIV/SIDA
De acesta maladie in Europa ,preponderant sufera persoanele pina la 29 ani,in RM LA FIECARE
100.000 de personae cca .90,45noamnei iar in Transnistria cca 287persoane ,se cunoaste ca mai
vulnerabile sunt femeile ,decit barbatii in cazul infectarii .Solidaritatea ,ingrijirea si sprijinul
rebuie sa stea la baza masurilor ce privesc HIV/SIDA si lumea muncii .
Protectia impotriva discriminarii in activitaea social-economica
Cel mai mare grad de protectie impotria discriminarii e in domeniul muncii ,Codul Muncii
proclama protectia femeilor ,iar in ultimul deceniu nivelul de participare a femeilor pe piata
muncii s-a apropiat putin de cea a barbatilor ,insa diferenta dintre salariile barbatilor si femeilor
difera considerabil ,situatia se datoreaza prejudecatilor si fenomenului paravanului de sticla.In
RM femeile au ziua de munca fie nelimitata (casnicile ) fie se transforma in dubla zi de munca
.Sunt discriminate de asemenea femeile in dependent de virsta ,parsoanele cu disabilitati sau
infectate cu HIV/SIDA.Angajatorii nu au dreptul sa impuna cerinte care ar cauza discriminarea
persoanelor ,nu are dreptul sa refuse sa angajeze un candidat din motiv de sarcina,maternitate
,trebuie sa asigure remunerarea egala pentru aceeasi prestare de servicii ,trebuie sa adapteze
locul de munca cerintelor angajatului cu disabilitati ,trebuie sa investigheze cazurile care
presupun hartuirea unei persoane angajate ,protejind-o.

Capitolul III. Armonizarea legislaiei din Republica Moldova la standardele


internaionale si europene pentru prevenirea si combaterea discriminrii

1. Instrumente si mecanisme internaionale in prevenirea si combaterea discriminrii


Prin instrumente presupunem: tratate, pacte, convenii, recomandri, rezoluii, legi, acestea
evideniaz domeniul drepturilor omului.
Mecanismele reprezint anumite structuri organizaionale (judectorii
internaionale,organizaii,comitete,consilii etc.) abilitate cu atribuii de control in acest domeniu.
Articolul 26 al Pactului International privind drepturile civile si plicite elucideaz prevederea
interzicerii discriminrii precum si egalitarii in fata legii si protecia egala a legii, aplicarea
principiului non-discriminarii cuprins in acest articol nu este limitata pentru drepturile care sunt
prevazute in Pact.
Aproape toate statele europene contractate la Pact, inclusiv Republica Moldova, au acceptat
dreptul la plingere individuala in respectarea clauzei cu privire la egalitate si non-discriminare al
art.26 din Pact. Protectia impotriva discriminarii si promovarea egalitatii au fost itemi
proeminenti in agendele internationale de drepturi ale omului.
Republica Moldova in regim de urgenta trebuie sa explice populatiei sale, efectele ratificarii
acestui Protocol si prevederile impreuna cu beneficiile acestuia.
Conventia Internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala este
primul tratat multirateral in domeniul eliminarii tuturor formelor de discriminare, desfasurata de
un Comitet cu sediul ONU din Geneva. Conform art.9 din Conventie, statele parti se angajeaza
sa prezinte Secretarului General al ONU, pentru examinarea de catre Comitet, un raport asupra
masurilor de ordin legislativ, judiciar, administrativ sau altele pe care le-au adoptat si care pun in
aplicare dispozitiile prezentei Conventii. Pentru Republica Moldova in scopul prevenirii si
combaterii tuturor formelor de discriminare, se recomanda sa recunoasca jurisdictia art.14 din
Conventie pe teritoriul sau.
Publicarea Recomandarilor Generale cu privire la prevederile si aplicarea Conventiei au drept
scop acoperirea problemelor ce trezesc ingrijorare pe plan mondial. Functionarea Conventiei
depinde de mai multi factori, si anume:
Rapoartele prezentate sau restante
Informatii insuficiente in rapoartele statelor, inclusive date statistice insuficiente
Un alt instrumente international nu mai putin important este Conventia asupra eliminarii
tuturor formelor de discriminare fata de femei. Pe linga obligatia de a condama discriminarea fata
de femei, statele parti se angajeaza sad ea expresie principiului egalitatii dintre barbate si femei
in constitutiile lor nationale si in legislatia corespunzatoare. Insa se constata in continuare in
pofida acestor diverse instrumente, ca femeia continua sa fie obiectul unor grave discriminari ce
violeaza principiile egalitatii in drepturi si respectful demnitatii umane, impiedica femeile sa-si
serveasca tara si omenirea in deplinatatea posibilitatilor lor.
Tot aici merita a fi mentionate: Conventia international privind suprimarea si pedepsirea
crimei de apartheid, care a fost adoptata de Adunarea Generala a ONU, scopul acesteia fiind
suprimarea si pedepsirea apartheidului. Conventia proclama apartheidul ca fiind o crima
impotriva umanitatii
Conventia cu privire la prevenirea si pedepsirea crimei de genocide, aceasta declara ca
genocidul, indifferent daca este comis pet imp de pace sau de razboi, este o crima de drept
international, definit ca fiind comiterea unor acte cu intentia de a distruge, in intregime sau
patial, un grup national, etnic, rasial sau religios. In prezenta Republica Moldova este in
procedura de a ratifica acest document.
Dintre pricipalele mecanisme create in cadrul ONU ce au atributii directe de a preveni si
combate discriminarile, mentionam:
Comisia ONU pentru Drepturile Omului care a stabilit mai multe mecanisme ce au
legatura cu rasismult si intoleranta, raportori speciali. In mod special, are importanta
Raportorul Special cu privire la formele contemporane de rasism, discriminare
rasiala, xenofobie si intolerant.
Subcomisia pentru protectia drepturilor omului-organizm subsidiar al Comisiei
pentru Drepturile Omului avind sarcina de a face studii si a face recomandari
comisiei cu privire la toate domeniile in care este implicate.
Comisia privind Statutul Femeii insarcinata cu efectuarea unor studii, rapoarte si
recomandari privind drepturile omului si chestiuni ce se refera la femei
Inaltul Comisar al UNU pentru Drepturile Omului are drept scop de a proteja si
promova toate drepturile omului, precum si de a implementa norme cu privire la
acestea. Ofera cercetari, expertiza consultant si servicii administrative organelor
principale ONU etc.
Exista mai multe agentii specializate ale ONU care activeaza in vederea combaterii si
pevenirii discriminarii precum: Organizatia Internationala a Muncii (OIM) si
Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO). OIM isi
focuseaza atentia pe domeniile muncii si angajarii, pe promovarea egalitatii sanselor si
tratamentului in aceste context, pe cind lupta impotriva rasismului si discriminarii este
una dintre principalelel activitati ale UNESCO.

2. Instrumente si mecanisme europene in prevenirea si cimbaterea discriminarii

2.1. Scurta prezentare a jurisprudentei CEDO cu referire la aplicarea principiului non-


discriminarii prezavut de art. 14 si Protocolul 12 al CEDO
Notiunile de drepturi ale omului, egalitate si non-discriminare se afla chiar in inima protectiei
drepturilor omului de catre Consiliul Europei, acesta considerind ca discriminarea constituie o
ofensa impotriva demnitatii umane. Egalitatea si non-discriminarea sun indivizibile, prejudecata
putind influenta policitile celor mai serioase provocari pentru societatea de astazi.
Protectia juridica impotriva discriminarii prevazuta de Protocolul nr. 12 este completata cu
activitatile Comisiei Europene impotriva Rasismului si Intolerantei (CERI), care prin ghidurile
sale pentru legislatia nationala, joaca un rol esential in combaterea rasismului si intolerantei in
Europa. Protocolul stabileste dreptul absolute de a nu fi supus discriminarii.
Cu privire la art.14 din Conventie se vorbeste despre semnificatia probrie, daca acesta ofera
protective autonoma sau doar accesorie. Recenta jurisprudenta pare sa evidentieze caracterul
dependent al articolului, aceasta prevedere poate fi adusa doar daca exista o incalcare in prima
facie a unuia din drepturile si libertatile invocate.
Articolul 14 promoveaza indivizii si grupurile de indivizi, plasati in situatii similar, impotriva
discriminarii in exercitarea drepturilor si libertatilor stipulate in alte prevederi. Trebuie de
observant ca diferentele in tratament nu constituie discriminare contrara art. 14. Nu orice
diferenta de tratament este cuprinsa de interzicerea acestui articol, cid oar cele elucidate in
prevederile acestuia.
In numeroase cause in care s-a aplicat acest articol, dintre principalele caracteristici se
evidentiaza: o importanta majora are de a vedea daca tratamentul diferentiat nu are o justificare
rezonabila si obiectiva, se va stabili daca dezavantajul suferit de reclamant este excesiv in relatie
cu scopul legitim urmarit.
Curtea a evidentiat elementele care trebuie luate in considerantie in legatura cu un tratament
sau situatie de incalcare a principiului de non-discriminare. O violare a acestuia este-n cazul in
care exista un tratament diferentiat in cazuri egale, fara a fi vorba de o justificare obiectiva sau o
proportionalitate dintre scopul urmarit si mijloacele angajate.
Curtea a mentional ca art.14 stabileste asa zisa discriminare pozitiva, atunci cind o
situatie de inegalitate a fost acceptata ca un obiectiv legitim al tratamentului diferentiat.
O cauza elocventa este Thlimmenos contra Greciei, prin care Curtea a declarat ca garantia
conform art.14 nu doar a acoperit egalitatea formala- tratament egal in caz egal, dar si o egalitate
materiala- tratament inegal in cazuri inegale.
Putem afirma ca numarul cazurilor invocate conform prevederilor art.14 in mod constant
creste, prin care alegatiile de violari impotriva romilor au in special o parte semnificativa.
2.2.Analiza comparatia a continutului normative al Protocolului nr.12 la CEDO

CERIa recomandat ca autoritatile nationale sa semneze si/sau sa artifice Protocolul nr.12,


deoarece il priveste drept un instrument legal de o importanta deosebita. Drept punct de pornire la
adoptarea caruia serveste Conventia Europeana si art.14 al acesteia.
In anul 1950, an in care Conventia Europeana a fost adoptata, idea despre principiul de
egalitate era abia in faza de germinare. Intre perioada de adoptare a Conventiei si de adoptare a
Protocolului nr.12, Adunarea Parlamentara a emis nu mai putin de sase recomandari cerind ca
Comitetul de Ministrii sa largeasca scopul interzicerii discriminarii. Teaza de a extinde
interzicerea discriminarii la sfere care interactioneaza cu sfera private a fost un motiv din care s-a
impus ezitarea adoptarii unui protocol.
In perioada anilor 90, o noua obiectie la Protocol a fost inaintata. Si anume numarul mare de
cereri care parveneau la Curte.
La 26 iunie 2000, Comitetul de Ministrii a adopat Protocolul nr.12 si a publcicat raportul
explicative al acestuia. Cuvintul egalitate apare numai in preamblul Protocolului, Partile nu se
obliga sa privina sau sa remedieze toate cazurile de discriminare in relatiile dintre persoanele
fizice. Autoritatile vor avea datoria de a oferi victimei un remediu care ar putea fi utilizt pentru a
obtine reabilitarea si restabilirea in drepturi.
Concluzia ar fi urmatoarea: curtile si organelle cvasijudiciare dispun de un instrument util,
precum este Protocolul nr.12, acesta nu substituie in intregime conventiile ONU care suntmult
mai largi in aceste aspect.
O provocare importanta astazi in Europa este de a asigura ca lupta impotriva violentei
teroriste a fie desfasurata efectiv, anumite state agajindu-se in adoptarea si implementarea
masurilor antiteroriste. Deoarece societatile care au fost supuse amenintarilor au demonstrate
dorinta sa sacrifice libertatea citorva pentru securitatea multora, terorismul fiind o amenintare
serioasa pentru drepturile omului si recuritatea umana.
Dicriminarea privind imigratia si cetatenia este o alta problema stringenta.,multe guverne s-au
manifestat avind drept scop de a pastra in afara teritoriilor lor sau de a exclude teroristii suspecti.
Tratatul de la Amsterdam odata intrat in vigoare a adaugat o noua prevedere, art.13, prin care
a imputernicit Uniunea sa adopte masuri pentru combaterea discriminarii pe criteria de sex,
origine rasiala sau etnica,religie sau credinta.disabilitate, virsta si orientare sexual. In anul 2000
adoptind doua Directive cu privire la discriminare:
Directiva asupra Egalitatii Rasiale;
Directive asupra Egalitatii la Angajare.
Lista nonexhaustiva a criteriilor de discriminare din Protocolul nr.12 ofera un instrument
flexibil in confruntarea cu formele diverse de discriminare.,pe cind legislatia UE difera in aceasta
privinta, si anume -criteriile de discriminare in Protocol permit adaptarea fata de schimbarile
sociale.Extinderea Uniunii in 2004 a evidentiat provocari sociale suplimentare.
Una din partile foerte ale legislatiei UE priveste combaterea discrimanarii in cadrul
interactiunilor sociale cotidiete, desi Protocolul ofera o focusare directa, facindu-se o clara
disctinctie intre discriminarea directa, care nu este deschisa pentru justificare si cea indirect, unde
justificare obiectiva ramine a a fi posibila. Acesta prevede p protective impotriva discriminarii
prin toata sfera publica su un respectul unor criteria nelimitate.
Concluzia ar fi urmatoarea: nu este indeajuns pentru statele UE sa se bazeze pe
implementarea Diretivelor UE, Protocolul nr.12 pompletindu-le prin prevederea unui principiu de
non-discriminare larg si nu doar.
Pentru Republica Moldova sunt toate premisele de a ratifica Protocolul, aceasta fiind impusa
si de Planul de Actiune UE-RM. Datorita acestuia se vor preveni si condamnda mult mai efectiv
discriminarile pe teritoiul Republicii Moldova.

2.3. Mecanisme europene specializare in prevenirea si combaterea discriminarii


Mecanismele europene in prevenirea si combaterea discriminarilor reprezinta structure
organizationale specializate, abilitate cu functia de control in acest domeniu. Cele mai importante
mecanisme la nivel european fiind: Comisia Europeana impotrivaRasismului si Intolerantei
(CERI) lucrul sau se focuseaza pe monitorizarea rasismului,discriminarii rasiale, xenofobiei,
antisemitismului si intolerantei din statele member ale Consiliului Europei, prin pregatirea
rapoartelor pe tara.
Rapoatele CERI contin analize si recomandari cu privire la confruntarea si tratarea
problemelor identificare din tara respectiva. Insa sistemele de monitorizare nationale nu sunt
intotdeauna satisfacatoare, nu exista un sistem de incredere a colectarii informatiei.
Un alt instrument si mecanizm la nivel european este Conventia-cadru pentru protectia
minoritatilor nationale, partile angajindu-se sa promoveze egalitatea deplina si efectiva a
persoanelor apartinind minoritatilor nationale in toate domeniile vietii. Bazat fiind pe un sistem
de rapoarte, prezentat intr-un interval de un an.
Activitatile Comisarului pentru Drepturile omului in domeniul prevenirii si combaterii
discriminarii constau in organizarea de seminare si conferinte, scopul Comisarului fiind si
realizarea unor sarcini foarte importante (promovarea respectului pentru drepturile omului etc.).
Acesta nu are puteri legale de constringere, opiniile sale purtind un caracter moral semnificativ.
Central European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei (CEM) are scopul de a ajuta
UE sa ia masuri sau sa adopte anumite directii de actiune impotriva rasismului si xenofobiei,
acesta mai ofera date si informatii obiective cu privire la aceste fenomele.
Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR) este una dintre institutiile
OSCE responsabile de promovarea drepturilor omului, democratiei si a statului de drept.
Directiile in care actioneaza:
Sprijina desfasurarea de alegeri democratice prin intermediul misiunilor de
observatori;
Organizeaza programe de instruire in domeniul drepturilor omului pentru autoritatile
publice, societatea civila si membrii OSCE;
Implementeaza programe de imbunatatire a situatiei femeilor in regiuniea OSCE.
Si multe altele. Oferint support statelor perticipante in implementarea
angajamentelor OSCE si fortificarea reactiei lor la crimele de ura si cazurile de
rasism etc.
S-a constatat ca societatea civila ar trebui sa fie dischisa pentru integrarea tuturor persoanelor,
inclusive a celor apartinind minoritatilor nationale, iar obiectivul unei bune guvernari
democratice este de a servi nevoile si interesele intregii populatii.
3. Cadrul normative national in prevenirea si combaterea discriminarii

3.1. Cadrul normative cu privire la prevenirea si combaterea discriminarii in Republica


Moldova
Aderind la anumite intrumente international, cum ar fi: Declaratia Universala a Drepturilor
Omului, Conventia europeana pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului
etc., RM si-a asumat obligatii primordiale de a respecta demnitatea, drepturile omului si non-
dicriminarea pentru fiecarea persoana ce se afla sub jurisdicatia sa. Normele international in
domeniul drepturilor omului au prioritate doar asuprea legilor interne, nu si asupra celor
constitutionale. In Constituii sunt mai putine criteria asupra carora se aplica principiul non-
discriminarii, fap pentru care se ofera posibilitatea ca CtEDO sa condamne RM pentru
neaplicarea criteriilor de protectie ce sunt stabilite de CEDO.
Principiul egalitatii si principiul non-discriminarii interdependente fiind sunt necesare intr-un
sistem juridic reprezentind o conditie a constitutionalismului contemporan si a statului de drept.
Pentru ca principiile afirmate in Constitutie sa fie aplicate in practica, este nevoie de dezoltarea
lor in cadrul sistemului legislative al RM,de aceea Codul penal, Codul de procedura penale,
Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul electoral etc. trebuie modificate si aduse
la conditia necesara.
Locuitorii RM au dreptul la asigurarea sanatatii, fara vre-o oarecare deosebire, Legea cu
privirea la egalitatea de sanse intre femei si barbati condamna discriminarea directa,indirecta.Dat
fiind faptul ca in Republica Moldova nu exista un act normativ cuprinzator, desemnat sa combata
discriminarea in toate domeniile vietii, inclusiv dispozitii pentru compansatii si sanctiuni, se
recomanda ca autoritatile sa ia masuri de prevenire si potential protective impotriva oricarei
manifestari sporite a unui asemenea comportament.

3.2. Aspecte conceptuale privind adoptarea Legii cu privire la non-discriminare in


Republica Moldova.
In present sunt necesare unele reglementari special care sa stabileasca comportamentele
considerate in viziunea legiuitorului, ca fiind discriminatorii sis a creeze mecanismul prin care
orice tip de discriminare sa poata fi sanctionata si eliminate. Din petitiile adresate avocatilor
parlamentari se constata discriminari bazate pe rasa, culoare, limba, religie sau apartenenta la
minotitate nationala sau sexuala.
Romii din Republica Moldova sunt discriminate in domeniul invatamintului, in ce priveste
angajarea in cimpul muncii, acordarea spatiului locative. Femeile sunt discriminate in sfera
relatiilor de munca pe criteriul statutului matrimonial si virstei. Referindu-ne la categoria de
personae private de libertate, se evidentiaza ca toate care inainteaza plingeri declara ca sunt
discriminate in drepturile lor, concluzia fiind ca discriminarea in Republica Moldova a atins cote
ingrijoratoare.
In aceasta priinta, se evidentiaza necesitatea adoptarii unei legi cu scopul prevenirii si
combaterii discriminarii, Legea Republicii Moldova cu privire la asigurarea egalitatii de sanse
intre femei si barbati reprezinta un prim pas, insa nu creaza o institutie viabila de implementare a
acestei legi, considerente din care este necesara si o lege cu privire la prevenirea si eradicarea
tuturor formelor de discriminare pe baza tuturor criteriilor, nu numai pe cel de sex, lege cu privire
la non-discriminare, avind menirea si de a asigura accesul egal la cadrul juridic existent.
Legea va oferi posibilitatea de a asigura dezvoltarea activismului societatii in domeniul
drepturilor omului, acaparind toate criteriile de discriminare in toate domeniile vietii. Scopul
acesteia va fi si de a activiza si eficientiza Ombudsmanul ca institute si instrument de protective a
drepturilor omului.
Preconizata lege are drept obiective de a preveni,a interzice eradica orice forma de
discriminare, asigurind fiecarei finite umane: egalitatea in fata legii, egalitatea de tratament, sanse
si oportunitati de participare in viata publica, protectia efectiva impotriva discriminarii.
Proiectul de Lege cu privire la non-discriminare in Republica Moldova este constituit din
sase capitole. Primul capitol contine dispozitii generale ce se refera la formele de manifestare a
discriminarii; la notiunea de discriminare directa, indirect, segregare, hartuire inclusive cea sexual
etc.; la formele agravante ale discriminarii. Capitolul doi este denumit Egalitatea in actiitatea
social-economica, Capitolul trei- Egalitatea in sfera educationala, Capitolul patru- Egalitatea in
accesul la serviciile publice, Capitolul cinci- Protectia in exercitarea altor drepturi. In vederea
implementarii de Legii cu privire la non-discriminare in Republica Moldova se instituie instituia
Ombudsmanului impotriva Discriminarii- prevedere cuprinsa in Capitolul sase, cu denumirea
Ombudsmanului impotriva Discriminarii, iar Capitolul sapte contine dispozitii finale si
tranzitorii.
Capitolul IV.Cadrul institutional pentru prevenirea si combaterea discriminarii
Mecanisme nationale de prevenire si combatere a discriminarii

Conform standartelor international, Republica Moldova trebuie nu numai sa interzica si sa


previna discriminarea, ci sis a asigure un mechanism efficient de depunere a plingerilor
victimelor sis a stabileasca sanctiuni pentru acte de discriminare. Institutiile din Republica
Moldova abilitate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii discriminarii pot fi clasificate
dupa mai multe criteria:
Dupa abilitarea cu putere statala. Institutii statale (Parlamentul,
Guvernul,Ministerele, Inspectia Muncii, Departamentul relatii interetnice etc.) si
nestatale (organizatii neguvernamentale, fundatiile, patronatele si organizatiile
international).
Dupa procedura de examinare. Institutii judiciare (instantele de fond, curtile de apel
si Curtea Suprema de Justitie) si extrajudiciare (atit institutiile statale cit si
extrastatale, cu exceptia insrantelor de judecata).
Dupa puterea hotaririlor aduptate. Institutiile caror hotaririle poara un caracter
obligatoriu, si a celor care poarta character de recomandare.
Dupa aspectul territorial. Institutii ce au jurisdicatie la nivel national, si nivel local.
Dupa specializarea institutiilor. Institutii ce au in atributiile lor, pe linga toate
celelalte atributii, prevenirea la nivel general si combaterea discriminarii, si a doua
categorie institutii specializate doar in domeniul prevenirii si combaterii
discriminarii.
Institutiile statale, in vederea obtinerii rezultatelor eficiente in domeniul asigurarii principiilor
egalitatii si non-discriminarii, trebuie sa colaboreze cu institutiile nestatale.
Parlamentul are un rol-cheie in protejarea drepturilor omului si, in special, in combaterea
discriminarii si sustinerea ideii de toleranta natonala. Parlamentarii la rindul sau trebuie sa se
sprijine pe o cultura a drepturilor omului si a tolerantei. Avind diverse competente in acest sens,
pentru asigurarea executarii legilor si hataririlor in cadrul Parlamentului RM au fost create 10
comisii permanente. Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru protectie sociala,
sanatate si familie etc. aceste comisii ocupindu-se in multe cazuri cu portectia drepturilor omului,
si de asemenea, in prevenirea si combaterea formelor de discriminare, avind de asemenea
obligatia de a proteja drepturile economice, cultural si sociale.
Rolul Guvernului in combaterea discriminarii, este la fel, important, acesta asigura legalitatea,
ordinea publica,drepturile si libertatile cetatenilor; realizeaza drepturilor constitutionale ale
cetatenilor in domeniul asigurarilor sociale; ia masuri pentru realizarea drepturilor cetatenilor la
munca etc. In scopul prevenirii si combaterii discriminarii in mod complex, trebuie: sa prezinte
periodic Parlamentului rapoarte; sa aplice actiuni positive menite sa asigure principiul egalitatii si
non-discriminarii, sa aprobe planuri si strategii nationale, sa monitorizeze etc. Fiecare minister
adduce aportul sau in realizarea acestor obiective, in dependenta de sfera pe care o cuprinde si de
relatiile pe care le are sub monitorizarea si competenta sa. Departamentul Relatii Interetnice este
subordonat Guvernului si este responsabil de implementarea politicii acestuia in relatiile
interetnice si cooperarea cu societatea civila in acest sens, colaborind cu 65 de organizatii socio-
culturale care reprezinta diferite grupuri entice. Instituia Ombudsmanului are in competenta sa sa
asigure respectarea drepturiloe si libertatilor constitutuionale ale omului de catre oerganismele
administrative locale si nationale, de catre institutii, organizatii si intreprinderi, indifferent de
tipul lor de proprietate etc. termenul de ombudsman pentru cetatenii UE este egal cu protectia
drepturilor omului, in RM pentru eficientizarea si promovarea institutiei Ombudsmanului, este
necesara instituirea ombudsmenilor specializati, printre care si institutia Ombudsmanului
impotriva Discriminarii.
Organizatiile neguvernamentale sunt cele mai effective in domeniul prevenirii discriminarii,
chiar mai effective decit unele institutii statale. Termenul de ONG se refera la foarte multe
organizatii, constituite in mod official sau nu, obiectivele lor ne fiind obtinerea de profit, si
relatiile umanitare si de cooperare, straduindu-se sa promoveze drepturile omului, sa aline
suferintele, protejeze mediul ambient etc.
O oranizatie neguvernamentala este un grup local, national sau international, cu personalitate
juridica, scopurile sale sunt sa promoveze bunastarea prin implicarea in problemele sociale si
politice. Rolul unui ONG este de a verifica, monitoriza si critica actiunile guvernelor si ale
sectorului privat, de a suplimenta si de a complimenta rolul guvernului in combaterea
discriminarii, de a asista indivizii si grupurile in a-si realize drepturile. Activitatile si serviciile pe
care le poate oferi sunt:
Constentizare;
Monitorizarea/influentarea dezvoltarii politicilor si a legii;
Litigii;
Metode alternative de rezolvare a disputelor incluzind medierea;
Campanii pledind pentru schimbarea in practica.
Anume ONG-urile s-au dovedit a fi in cele mai dese cazuri un important catalizator al deciziilor
politice.

2.Premisele aparitiei insitutiei Ombudsmanului impotriva Discriminarii in Republica


Moldova
La aparitia oricaror institutii nationale in domeniul protectiei drepturilor omului contribuie cel
putin doi factori principali:
Factorii interni;
Factorii externi.

Institutii specializate pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului, si


intolerantei exista in present in mai mult de 20 de state europene. In Republica Moldova a fost
lansat, in aprilie 2007, Proiectul Promovarea politicilor non-discriminare in Republica
Moldova. Drepturile minoritatilor entice, ale tineretului, persoanelor cu disabilitati, minoritatilor
sexual, ale femeilor etc. sunt protejate de diverse organizatii.
In anii 60-70 ai sec. al XX-lea a fost creat un sir de organizatii international care au menirea
de a proteja drepturile omului. In anii 80, Comisia ONU pentru Drepturile Omului a propus sa fie
incluse in ordinea zilei a sedintelor anuale problemele legate de organizatii nationale. Pe de o
parte, ONU trebuie sa fie un centru de colectare a informatiei si al schimbului de experienta, iar,
pe de alta parte, organizatiile nationale trebuie sa fie niste centre de raspindire a materialelor
ONU, in afara de care un rol deosebit de important in crearea institutiei ombudsmanului din
tarile europene l-a jucat si Consiliul Europei.
Cel mai important pas in domeniul crearii intitutiilor nationale in domeniul protectiei
drepturilor omului s-a facut prima Consfatuire Internationala cu privire la problemele institutiilor
nationale in domeniul protejarii si promovarii drepturilor omului. Realizind in practica Principiile
de la Paris ,majoritatea tarilor au creat sau sunt pe calea crearii institutiilor nationale de
promovare si protective a drepturilor omului, care pot lua diferite forme:
Comisii pentru drepturile omului;
Institutia ombudsmanului;
Institutii nationale specializate.
Comisiile pentru drepturile omului au sarcinile sale privind domeniile in care acestea sunt
implicate.institutia ombudsmanului exista in mai mult de 120 de state,iar institutiile nationale
specializate sunt create pentru promovarea politicii guvernamentale desfasurata pentru protectia
grupurilor vulnerabile si a celor minoritare.
Instuitutia Ombudsmanului s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficace institutii in sustinerea
principiilor statului democratic, astfel capatindu-si popularitate in tarile Europei, inclusive ale
CSI, caracterizindu-se printr-un grad inalt de adaptabilitate.
Privind originea institutiei Ombudsmanului aceasta tine de statul suedez, ombudsmanul fiind
garantia eficienta impotriva abuzurilo din partea sistemului judicial si al administratiei publice. In
Suedia exista doua categorii de ombudsnmeni: parlamentari si specializati. Parlamentul alege
patru ombudsmeni pe patru ani, in ce priveste Ombudsmenii specializati, acestia sunt desemnati
de Guvern in numeroase domenii ca: concurenta, consumatorii, ajutor persoanelor supuse
discriminarii, egalitatea de sanse, public pentru presa.
Conform legislatiei mai multor tari in acest domeniu, ombudsmenii pot fi : nationali,
teritoriali, de ramura. Cu compeneta general ape tot teritoriul statului, teritoriul sub jurizdictia sa,
care poate fi municipiu sau regiune. Ombudsmanul specializat se specializeaza in domeniile:
libertatea presei; ocrotirea sanatatii; apararea drepturilor minoritatilor nationale; activitatea in
domeniul antimonopolului; apararea drepturilor consumatorilor si desigur egalitatea in drepturi.
In Moldova se remarca necesitatea schimbarii denumirii institutiei, dar nu in Oficiul avocatilor
parlamentari, ci in formula Ombudsmanului, la fel su crearea Ombudsmenilor specializati pentru
prevenirea si combaterea discriminarii. Republica Moldova are nevoie de atitia Ombudsmeni
specializati, cite domenii problematice de asigurare a drepturilor omului avem, aplicind atit
criteriul subiectiv, cit si cel obiectiv.
Un dezavantaj ar fi ca in urma numirii ombudsmenilor specializati s-ar mari numarul de
functionari, va fi nevoie de noi oficii, provocind astfel cheltuieli suplimentare neprezavute de
bugetul de stat. Cu toate acestea institutia Ombdudsmanului a avut si continua sa aiba scopuri
nobile,si anume asigurarea principiului egalitatii si non-discriminarii tuturor persoanelor ce cad
sub jurisdictia sa.

3. Statutul Ombudsnamului impotriva discriminarii


Prin statut se subinteleg drepturile si obligatiile persoanei numite in aceasta functie, precum si
garantiile ce asigura exercitarea acestora. Statutul Ombudsnamului impotriva discriminarii
trebuie sa fie inclus in Constitutie, si reglementat detaliat printr-o lege organic.
Pentru a aborda acest subiect se va face referinta la alte state, deoarece Republica Moldova nu
are pina in rezent o lege c ear reglementa aceasta institutie, insa in cele ce urmeaza vor fi expuse
institutii specializate impotriva discriminarii existente si functionale in prezent.
In Belgia exista Centru pentru Oportunitati Egale si Lupta impotriva Rasismului, scopul
acestuia este de a promova egalitatea si de a combate toate formele de discriminare. Are un
character judiciar si isi desfasoara functiile independent si impartial. In Danemarca exista
Intitutul Danez pentru Drepturile Omului, organ specializat ce are drept scop promovarea
tratamentului egal si combaterea discriminarii pe baza de rasa sau origine etnica. In Finlanda
Oficiul Ombudsmanului pentru Minoratati, in responsabilitatea sa intrind promovarea bunelor
relatii entice, monitorizare si supravegherea acestora in cadrul relatiilor respective etc. In Ungaria
functioneaza Comisatul Parlamentar pentru Drepturile Minoritatilor Nationale si Etnice cu doua
respinsabilitati de baza: suprevegherea crearii legii privind drepturile minoritatilor nationale si
atnice si implementarea acesteia. Nu e nevoie de continuat cu alte tari, sensul per ansablu fiind
receptionat si din exemplele sus mentionate.
Ombudsnamului impotriva Discriminarii din Republica Moldova, ar trebui sa fie o institutie
publica de stat in domeniul discriminarii, cu personalitate juridical, create de stat cu scopul
eradicarii discriminarii sub orice forma, independenta si impartial, aflata sub controlul
parlamentar, care asigura respectarea si aplicarea principiilor egalitatii si non-discriminarii, in
conformitate cu Constitutia si legile RM, cu actele juridice internatioanele cu privire la drepturile
omului si non-discriminarea la care RM este parte.
Scopul Ombudsnamului impotriva Discriminarii este de a preveni,interzice si eradica orice
forma de discriminare, asigurind fiecarei finite umane:
Egalitatea in fata legii;
Egalitatea in tratament, sanse si oportuninati de participare in viata publica;
Protectia efectiva impotriva discriminarii.
In activitatea sa ombudsmenii sunt independenti fata de toate autorittile publice, principiu ce
constituie piatra de temelie a acestei institutii. Independenta insemnind acordarea unei anumite
libertati in actiuni, desfasurindu-si activitatea independent de oricare alta persoana, organizatie
sau organ. Acesta isi stabileste regulile procedural proprii, aceste reguli nesupunindu-se
schimbarilor din afara, insa orice institutie poate fi independent doar atunci cind personalul care
lucreaza acolo este independent. Durata mandatului se face in scopul garantarii independentei
ombudsmanului, avind o insemnatate deosebita in exercitarea atributiilor de catre acesta.
Acordarea anumitor privilegii si imunitati ombudsmenilor reprezinta inca o metoda juridical ce
garanteaza independent acestora.
In corespundere cu baza legislative, institutia Ombudsnamului impotriva Discriminarii este
responsabila pe plan juridic si financiar in fata Parlamentului, cui ii prezinta dari de seama
detaliate cu privire la activitatea sa, acesta de asemeni este responsabil de elaborarea si aplicarea
politicii publice in material non-discriminarii, in acest sens colaborind cu Centrul pentru
Drepturile Omului, organelle nationale publice central si locale, organizatiile nationale obstenti
etc.

4. Principii de organizare si functionare a Institutiei Ombudsnamului impotriva


Discriminarii
Prin natiunea de organizare se subintelege procedura de formare, cerintele inaintate
cadidatilor la functia de ombudsmani, termenul mandatelor, organelle ce sunt ablitatea de a allege
Ombudsnamului impotriva Discriminarii. Drept exemplu se prezinta structura organizatorica a
Consiliului National pentru Combaterea Driscriminarii din Romania. CNCD are urmatoarea
structura organizatorica:
Presedintele Consiliului, Colegiul Director, Directia pentru Asigurarea Non-discriminarii,
Directia Politici Afirmative si Studii, Corpul de inspectie si Serviciul Economic si Administrati.
Membrii Colegiului Director sunt numiti pe o perdioada de 7 ani, iar mandatul lor poate fi innoit
o singura data.
Institutia Ombudsnamului impotriva Discriminarii din Republica Moldova ar trebui sa fie
compusa din Consiliu al Ombudsmenilor specializati (5 membrii numiti de catre Parlament la
propunerea societatii civile), Presedinte si personal de specialitate. Poate fi numit membru al
Consiliu al Ombudsmenilor specializati orice cetatean al RM, licentiat in drept, care nu are
antecedente penale, are capacitate de exercitiu etc. propunerile privind candidaturile inaintate
fiind Biroului Permanent al Parlamentului, iar numirea in functie se va face cu votul majoritatii
deputatilor alegi.
Presedintele institutiei Ombudsnamului impotriva Discriminarii este desemnat de catre
Parlament din rindul membrilor Condiliului Ombudsmenilor specializati la propunerea
Presedintelui de Parlament, acesta efectueaza conducerea generala, reprezentind institutia in
relatile cu terii, conducind sedintele etc., de asemenea emite ordine cu caracter individual.
Institutia Ombudsnamului impotriva Discriminarii va dispune de buget propriu, facind parte
din bugetul de stat. Membrii Consiliului nu pot fi trasi la raspundere penala sau administrative.
De o importanta majora este ca majoritatea categoriilor care sunt supuse discriminarii sa aiba
reprezentanti in strunctura Ombudsnamului impotriva Discriminarii.