Lucru individual

La Politologie
Tema: Statul de drept
 Plan
1. Introducere
2. Statul de drept. Definiții.
3. Principiile statului de drept și sistemele de reglare în interiorul său.
4. Strategia de dezvoltare al unui stat de drept în Republica Moldova
5. Оrganizații de promovare a statului de drept
6. Concluzii
7. Bibliografie

1. Introducere
În prezent, tendinţa dezvoltării statalităţii în lume pe termen lung este de a trece la un nou tip de stat
democratic care reuneşte cele mai bune calităţi atît ale statului de drept, cît şi a celui social. Statul
de drept ca concepţie filozofico-juridică, care ar corespunde practicii de organizare a puterii politice
constructive şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, este una dintre cele mai substanţiale
realizări ale civilizaţiei moderne. Şi în prezent, statul de drept nu este numai una dintre cele mai
importante valori general umane, care sînt menite să aprobe principiile umaniste, justiţia, dar şi un
întreg institut eficient de protecţie a drepturilor şi libertăţilor, onoarei şi demnităţii persoanei,
mijloacele de luptă împotriva birocraţiei, provincialismului şi departamentalismului, forma de
realizare şi de existenţă a democraţiei reale.
Pentru Republica Moldova statul de drept − este antipodul voluntarismului şi totalitarismului, o
alternativă a dictaturii. Un stat de drept de facto se formează din totalitatea instituţiilor publice noi şi
trebuie să fie rezultatul unor schimbări fundamentale în natura relaţiilor dintre stat, societate şi
personalitate. Este un stat uman, care respinge practicile rigide, opresive împotriva societăţii în
condiţiile în care membrii societăţii respectă legislaţia ţării şi standardele etice, elaborate de-a
lungul anilor de către omenire, în general şi de către poporul moldovenesc, în special. Drepturile şi
libertăţile omului într-un asemenea stat sînt cu adevărat recunoscute şi consolidate legislativ

2. Statul de drept. Definiții.

Statul de drept, concept legal, filozofic și politic, implică superioritatea absolută a
dreptului/legii/justiției asupra puterii politice într-un Stat. Condiția fundamentală a statului de drept
este deci recunoașterea supremației legii asupra voinței celui care deține puterea. Statul de
drept este o doctrină în gândirea juridică continentală europeană, originară
din jurisprudența germană. Poate fi tradus în limba engleză ca „stat de drept”, alternativ „stat
juridic”, „stat de drept”, „stare de justiție”, „stare de drepturi” sau „stat bazat pe justiție și
integritate”.
Statul de drept este un „stat constituțional” în care exercitarea puterii guvernamentale este
constrânsă de lege și este adesea legată de conceptul anglo-american al statului de drept, dar diferă
de acesta prin faptul că subliniază și ceea ce este doar (adică, un concept al dreptății morale bazat
pe etică, raționalitate, drept, drept natural, religie sau echitate). Astfel este opusul
lui Obrigkeitsstaat sau Nichtrechtsstaat (un stat bazat pe folosirea arbitrară a puterii) și al
lui Unrechtsstaat (un non-Rechtsstaat cu capacitatea de a deveni unul după o perioadă de dezvoltare
istorică).

3. Principiile statului de drept și sistemele de reglare în interiorul

său.
Ordinea juridică coerentă şi ierarhizată – ca premisă a statului de drept – presupune, pe de o parte,
articularea în sistem a normelor ce alcătuiesc dreptul, iar, de pe alta, consecinţa logică a celei dintâi,
stabilirea unor raporturi de complementarietate şi de conformitate între elementele sistemului juridic
normativ. La fundamentul sistemului juridic normativ se află două principii:principiul legalităţii şi
principiul constituţionalităţii.
Principiul legalităţii (“principiul juridicităţii”) – poate fi exprimat prin două cerinţe: ordonarea
normelor juridice într-un sistem unic şi unitar, armonios şi ierarhizat; respectarea regulilor de drept
de către toate subiectele: autorităţi publice, persoane fizice sau juridice.
Principiul constituţionalităţii – cumulează şi articulează mijloacele juridice având ca scop asigurarea
conformităţii regulilor dreptului cu Constituţia. Această cerinţă de conformitate poate fi examinată
pe două planuri: material – presupune raportarea regulilor dreptului la conţinutul reglementărilor
constituţionale; formal – presupune raportarea respectivelor reguli la procedurile instituite de
Constituţie pentru emiterea lor.
În literatura de specialitate se cunosc următoarele sisteme de reglare în interiorul statului de drept
controlul politic asupra executivului exercitat de către parlament;

 controlul administrativ;
 controlul jurisdicţional al legalităţii actelor administrative; controlul constituţionalităţii
legilor;
 procedura de conciliere;
 сăile de atac faţă de hotărârile judecătoreşti ilegale sau fără temei.

Controlul politic se realizează de către Parlament ca una dintre funcţiile lui esenţiale, prin mijloace
instituţionale variate. Acest control se realizează prin:

 executivul aduce la cunoştinţă Parlamentul referitor la unele măsuri ce au fost luate;

 consultarea prealabilă a Parlamentului în vederea adoptării unor măsuri;
 aprobarea de către Parlament a unei acţiuni sau a unui act al autorităţii administrative;
 аcordarea votului de încredere;
 moţiunea de cenzură;
 angajarea răspunderii Guvernului la iniţiativa sa;
 procedura suspendării din funcţie a şefului statului;
 procedura punerii sub acuzare a şefului statului, precum şi procedura în vederea deschiderii
urmăririi penale a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exercitarea funcţiei lor.
 activitatea comisiilor parlamentare.

Controlul administrativ se înfăptuieşte în interiorul organelor administrative, fie la iniţiativa

acestora, fie la iniţiativa cetăţenilor. Controlul înfăptuit la iniţiativa organelor
administrativefuncţionează fie ca un control ierarhic, fie ca un control de tutelă. Controlul ierarhic
aparţine organului administrativ superior celui controlat şi, dacă legea nu dispune altfel, el este atât
un control de legalitate, cât şi un control de oportunitate şi de eficacitate. Controlul de tutelă
administrativă este o formă a controlului administrativ care se exercită asupra autorităţilor
descentralizate. El este un control de legalitate.
 4. Strategia de dezvoltare al unui stat de drept în Republica
Moldova
Un indice nu mai puţin important al unui stat cu adevărat civilizat este crearea condiţiilor în care
realizarea drepturilor unor persoane să nu lezeze drepturile altora.
Aceasta se referă, în primul rînd, la drepturile părinţilor de a educa copiii într-un mediu în care
statul ia măsuri pentru protecţia copiilor, adolescenţilor şi tinerilor de influenţa factorilor externi,
extrafamiliali, despre restricţiile activităţii mass-media în răspîndirea informaţiilor cu caracter
personal, speculaţiilor şi datelor neverificate, în evaluarea impactului anumitor filme şi programe
asupra psihologiei şi educaţiei tinerei generaţii. Acest lucru se referă, de asemenea, la activitatea
diverşilor producători de bunuri şi servicii, care produc bunuri şi servicii dăunătoare pentru om.
Drept momente semnificative ale reformelor democratice din Republica Moldova pot fi numite
reforma judiciară şi juridică, în rezultatul cărora în ţară a fost format un sistem judiciar relativ
independent, dar şi asemenea structuri noi ale sale, precum ar fi Curtea Constituţională, dar şi un
sistem al Judecătoriilor de jurisdicţie generală.
A fost introdus controlul asupra legitimităţii anchetei preliminare a crimelor săvîrşite, au fost
adoptate: noul Cod de procedură penală, Codul cu privire la contravenţiile administrative şi alte legi
relevante. În acelaşi timp, este clar că mişcarea de mai departe în direcţia reformelor este imposibilă
fără reforma acelor mecanisme juridice cu ajutorul cărora este realizat fenomenul unui stat
democratic şi legal.
Activitatea ineficientă a unor structuri juridice şi nivelul ridicat al corupţiei, incapacitatea de a
realiza noile obiective strategice, uneori lipsa instrumentelor juridice adecvate pentru combaterea
acţiunilor ilegale, complică munca în domeniul protecţiei nemijlocite a drepturilor şi intereselor
legitime ale cetăţenilor de atacuri ilegale şi fărădelegi.
Actualitatea promovării conceptului unui stat de drept în Moldova este detrminată şi de căderea
prestigiului drepturilor şi legilor, lipsa respectului pentru ele, care a pătruns adînc în toate sferele
vieţii publice a ţării. Permisivitatea clasei conducătoare, a sistemului administrativ-birocratic s-a
transformat în nihilism juridic, nu numai pentru ei, ci şi pentru populaţie. Același lucru a condus şi
la creşterea corupţiei şi a criminalităţii, încălcarea disciplinei de muncă şi a ordinii publice. O
asemenea stare a lucrurilor creează condiţii pentru acţiunile ilegale împotriva organelor puterii alese
legal, pentru revoluţiile de toate culorile şi loviturile de stat.
O parte componentă de bază a întregului concept de stat democratic, de drept este confirmarea
ideilor, principiilor şi predominarea instituţiilor de drept la construcţia statalităţii Republicii
Moldova. Crearea unui stat de drept, bazat pe legi şi norme de drept, care pune în centrul
activităţilor sale respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, examinîndu-le în strînsă legătură cu
drepturile şi libertăţile tuturor membrilor societăţii va permite încadrarea relaţiilor sociale într-un
cadru legal, inclusiv va putea stăvili separatismul juridic.
 5. Organizații de promovare a statului de drept
Promovarea statului de drept. – Cele mai importante organizații care promovează şi apără statul de
drept sunt :
– Uniunea Europeană, promovează statul de drept mai ales din anul 2007 când semnatarii Tratatului
de la Lisabona  afirmau, în preambulul său, « angajamentul lor față de principiile libertății,
democrației, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a statului de drept ».
– Consiliul Europei, dotat cu personalitate juridică recunoscută în dreptul internațional public,
reunește 820 de milioane de cetățeni din 47 de state membre şi promovează protecția drepturilor
omului, consolidarea democrației și a statului de drept în Europa. El are o Direcție generală pentru
drepturile omului și statul de drept organizată la rândul ei în trei direcții : Direcția Drepturilor
Omului, Direcția Societății Informaționale și lupta împotriva criminalității [4] şi Comisia Europeană
pentru Democrație prin Drept denumită şi Comisia de la Veneția.
– Comisia de la Veneția , cu 61 de membri, este un organism consultativ, în problemele de drept, al
Consiliului Europei format din experți independenți în drept constituțional. În martie 2016 a emis un
document intitulat „Lista criteriilor statului de drept”.
Instaurarea şi aprofundarea unei autentice şi reale democraţii reprezintă unica ambianţă a statului de
drept. Constituit tocmai ca “replică” la absolutism, voluntarism, totalitarism, statul de drept este
incompatibil cu regimurile politice nedemocratice sau antidemocratice. Determinările democraţiei
sunt:

 universalitatea participării la rezolvarea problemelor publice;

 consacrarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor publice şi private;
 pluralismul social;
 aplicarea principiului majorităţii în activitatea deliberativă a organelor colegiale;
 descentralizarea administrativă şi realizarea autonomiei autorităţilor locale;
 instituţionalizarea puterii populare şi promovarea unor mijloace adecvate de exprimare a
acesteia (vot universal, egal, direct şi secret, referendum, iniţiativă legislativă populară ).
Instituţionalizarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetăţeanului constituie baza a
statului de drept. Aceasta, întrucât “domnia legii” trebuie să însemne protecţia şi securitatea
individului, pe baza statutului său juridic.

6. Concluzii
In concluzie, statul de drept supune exercitarea puterii controlului legii, şi este, de asemenea,
relevant pentru relaţiile dintre indivizi şi entităţi private. Legea determină cum va fi exercitată
puterea. Acest lucru poate fi definit și ca “reguli de procedură”, create, în acest caz, pentru a proteja
drepturile indivizilor, pentru a-i proteja împotriva plasării în închisoare fără formularea de acuzaţii şi
a garanta că oamenii au acces la avocaţi dacă sunt arestaţi sau acuzaţi.
 7. Bibliografie
1. https://rwi.lu.se/app/uploads/2013/04/Statul-de-Drept.pdf
2. https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/
studjuv2009&div=33&id=&page=
3. https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/
studjuv2009&div=33&id=&page=