Universitatea ,, B. P. Hasdeu” mun.

Cahul
Facultatea: Drept și Administrație Publică

Referat
Disciplina: Politologie

Tema: ,, Sistemul politic din Republica Moldova”

Verificat: Gîrneț Ilie, asist. univ

Elaborat: Caraja Igor, gr. D.2102

Cahul, 2023
 Introducere
Politologia este constituita din doua notiuni ce provin din limba greaca polis si logos. Polis
– stat, cetate. Logos – stiinta. Politologia desemneaza stiinta despre stat, despre geneza,
consolidarea si evolutia statelor contemporane. Din timpuri stravechi filozofii, sociologii sunt
preocupati de acumularea cunostintelor despre institutiile puterii politice ,despre modul de
guvernare, de influenta si manipulare a maselor, despre grupurile organizate a cetatenilor este
realizata in mod eficient puterea in stat. O definitie clara a tot cuprinzatoare a obiectului de
studiu a politologiei ne ofera savantii francezi Therive si Muris Duverger in doua lucrari semnate

de acestia, politologia este definita prin: “ stiinta despre geneza, evolutia, structura actual si
mecanizmul de functionare a politicului”. Prin politic subintelegem: ansamblu relatiilor ce se
stabilesc intre institutiile puterii de stat si partidul politic politic, grupul de interes, organizatia
non-guvernamentala, asociatiile de producer si personalitate. Prin aceasta definitie este clar care
sunt elementele constitutive a subiectului si obiectului puterii politice. Prin subiect subintelegem-
forta ce indeplineste functia elaborarii si promulgarii legii in societate. Obiectul puterii sunt
cetatenii catre care este orientat decizia, decretul, dispozitia si legea. Pentru prima data notiunea
de sistem politic a fost produsa de Ludwing Fon Lui Bertalanfi cu aplicare la corpul biologiei, la
analiza celulei. Bertalonfi mentiona: “ Toate elementele celulei se afla intr-o interactiune
constanta, asa incit pot sa influenteze activitatea intregului “. Referindese la sistemul social
Parsous mentiona: “Intre elementele sociale – politica, economie, cultura deosebim
interconexiuni stabile, asa incit intr-un domeniu sunt atestate conflicte, necorespunderi, acestea
mai devreme sau mai tirziu vor produce destabilizari la nivel de sistem. Sistemul politic este
studiat minutios de D. Easton si G. Almond, acestia caracterizeaza sistemul politic democratic ca
pe un system deschis care are intrari si iesiri. Sistemul politic include ansamblu relatiilor ce se
stabilesc intre institutiile puterii de stat si partidul politic, grupul de interes, grupul de presiune,
organizatia neguvernamentala, asociatia de producere si personalitate.
Exista diferite de clasificare a sistemelor politice :
1. Numarul partidelor politice
* sistem monopartid;
* sistem bipartid;
* sistem pluripartid;
2. Natura regimului politic in baza regimurilor politice
* sistem autoritar;
* sistem totalitar;
* sistem democratic;
3. Orientarea sociala
* sistem revolutionari;
* sistem reformator;
* sistem conservator;
* sistem reactionari;
Functiile sistemului politic sunt divizate in interne si externe.
Functiile interne:
1. Elaborarea strategiei aa tarii social economice.
2. Asigurarea unui mecanism legislative de functionare a puteriide stat.
3. Adoptarea unei legi fundamentale prin care sunt reglate drepturile,
libertatile, obligatiile tuturor cetatenilor.
4. Asigurarea suveranitatii de stat pe intreg teritoriul statului national.
5. Asigurarea circulatiei pe intreg teritoriul statului a cetatenilor.
6. A doptarea politicilor publice, sociale prin care cetateanul sa se simta
protejat, sa se afle in centru preocuparii institutiilor statului.
7. A doptarea frontierei, a pietei de desfacere, a marfurilor prin
elaborarea, lefiferarea securitatii nationale.
Functiile externe:
1. Prezentarea statului pe arena nationala si obtinerea statutului de actor
cu drepturi depline a relatiilor international.
2. Participarea la organizatiile, obiectivul principal al activitatii carora este
securitatea agroalimentara, ecologica, teritoriala, alimentara.
3. Participarea la lucrarile international care isi propun sa elaboreze
mecanismul cooperarii, coloborarii in conditiile lumii globalizate.
Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de alegeri in rezultatul
carora sunt validate locurile in legislative. Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie
1994, prevede functiile, imputernicirile presedintelui, parlamentului, primului ministru, a
sistemului judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala). Alegind modelul statului
de drept participantii la consolidarea institutiei statului din Republica Moldova au incercat cel
putin sa respecte la nivel teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque,
din pacate in practica relatiilor politice ca este imposibil sa iti urmaresti realizarea scopurilor de
grup, a intereselor personale atunci cind lansezi principiul autonomiei institutiei puterii de stat.
Din 1994 pina in 1996 Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996 pina in 2000
Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul voteaza, revenind la republica
parlamentara. Prin Referendum esuat din 5 septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la
semiprezidentiala/presidential. Deosebirea dintre aceste doua modele consta:
1. In Republica Moldova presedintele este ales de catre parlament.
2. In republica parlamentara presedintele nu are dreptul sa dizolve parlamentul, el indeplineste
functia de putere executiva suprema, iar cu parlamentul conlucreaza prin dreptul la initiative
legislativa.
3. Relatiile presedinte-prim-ministru in republica parlamentara sunt cu continut consultative,
deoarece primul ministru este ascultat in sedinta in plen la fiecare 6 luni.
1.In republica prezidentiala presedintele este ales de catre tot poporul.
2.Presedintele in republica prezidentiala dispune de dreptul de a dizolva
parlamentul prin decret.
3.In republica prezidentiala presedinrele coordoneza programele politicii
interne si externe, adica premierul nu intreprinde nimic fara consultatie.
Principii de functionare a sistemului politic
Modelul de organizare a vietii publice in Republica Moldova este cel democratic. Principii de
functionare a sistemului politic sunt urmatoarele:
1. Principiul legalitatii activitatii tuturor elementelor sistemului politic;
2. Principiul independentei lor;
3. Principiul asigurarii suveranitatii si independentei statului;
4. Principiul respectarii drepturilor omului;
5. Garantul dreptului fiecarei personae la exprimarea publica a opiniei;
6. Principiul cooperarii;
7. Egalitatea tuturor membrilor societatii in fata legii, garantarea dreptului fiecarei persone la
protectie juridica. La baza organizarii si institutionalizarii puterii politice in Republica
Moldova este plasata vointa poporului. In art. 38 al Constitutiei Republicii Moldova se
mentioneaza ca “ vointa poporului constitue baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin
alegeri libere care au loc in mod periodic pri sufragiul universa, egal, secret si liber exprimat”.

Parlamentul și funcțiile lui

Aparitia parlamentului este considerate o expresie a necesitatilor omului de a participa la

procesul adoptarii legilor si normelor juridice de comportament public. Activitatea organului
puterii de stat-legislativul- este apreciata ca trasatura fundamental a regimului democratic. Dat
fiind faptul ca in statele cu teritorii immense si populatie numeroasa este cu neputinta
organizarea participarii nemijlocite a populatiei la procesul de adoptate al deciziilor , s-a ajuns la
ideia ca dreptul exclusive al poporului il poate realize adunarea reprezentantilor acestuia. Luind
in consideratie rolul parlamentului, aceasta este definite ca o institutie politico-juridica
constituita din una sau mai multe palate, fiecare fiind compus dintr-un numar stabil de membri
ce dispun de dreptul de a adopta legi, de a lua decizii referitoare la modul de organizare si
dirijare a proceselor sociale. In conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, Parlamentul este

organul legislative de dispozitie, de control al puterii de stat. Fiind ales de intreaga populatie
parlamentul exprima vointa tuturor membrilor societatii. Parlamentul indeplineste urmatoarele
functii:
*functia legislative;
*stabilirea directiilor principale a activitatii social-economice, cultural, statale si juridice;
*alegerea, formarea si numirea si revocarea unor autoritati statale;
*realizarea controlului parlamentar;
*exercitarea conducerii politicii externe a statului prin elaborarea metodologiei si tacticii
acesteia;
*organizarea propriei activitati, adoptarea mecanismului functional allegislativului;
Realizarea functiei legislative presupune adoptarea normelor juridice obligatorii pentru
celelalte ramuri ale puterii si pentru intreaga societate. Modul de executare a legilor adoptate ade
parlament este concretizata de institutiile puterii executive, imputernicite sa adopte acte
normative. Guvernul, Presedintee ca exponenti ai puterii executive supreme se implica in
exercitarea functiei legislative, realizindu-si dreptul la initiativa legislativa, dreptul la veto,
delegarea legislatiei.
Concluzie

Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de alegeri in rezultatul carora sunt
validate locurile in legislative. Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, prevede
functiile, imputernicirile presedintelui, parlamentului, primului ministru, a sistemului
judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala). Alegind modelul statului de drept
participantii la consolidarea institutiei statului din Republica Moldova au incercat cel putin sa
respecte la nivel teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque, din
pacate in practica relatiilor politice ca este imposibil sa iti urmaresti realizarea scopurilor de
grup, a intereselor personale atunci cind lansezi principiul autonomiei institutiei puterii de stat.
Din 1994 pina in 1996 Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996 pina in 2000
Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul voteaza, revenind la republica
parlamentara. Prin Referendum esuat din 5 septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la
semiprezidentiala/presidential.

Bibliografie

1. Stiinta Politica, Ludmila ROSCA, Chisinau 2005, pag. 328.

2. Constitutia Republicii Moldova.