MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

AL REPUBLICII MOLDOVA

,,ACADEMIA ,,STEFAN CEL MARE"

FACULTATEA DREPT,ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE
CIVILĂ

REFERAT :
Tema:Сonceptul de sistem politic
:modalitati de definire si elementele
consecutive.

A elaborat: A verificat:
Student grupa PFB-202 Lector universitar
Muntean Dorin Butiuscan Liudmila

CHIȘINĂU, 2020
 PLANUL

1.Introducerea
2.Tipologia sistemelor politice.
Ementele consecutive.
3.Concluzie.
4. Bibliografie.

1.Introducere
Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului
social care îndeplinește funcții de natură politică și
privește guvernarea. Este de regulă comparat cu sistemul
juridic, sistemul economic, sistemul cultural sau alte sisteme
prezente în viața socială.
Există mai multe perspective utile pentru definirea noțiunii de
"sistem politic" și numeroase definiții:

 Un sistem politic este constituit dintr-un set complet

de instituții și organizații politice, precum partidele politice și
grupurile de interes (sindicate, grupuri de lobby, etc.), căruia i
se adaugă relațiile dintre aceste instituții și, nu în ultimul rând,
normele ce le guvernează funcționarea (constituția, legea
electorală).

 Un sistem politic este compus din membrii unei organizații

sociale (grup) care sunt la putere.

 Un sistem politic este un sistem instituțional care deține

monopolul asupra utilizării legitime a forței și asupra legiferării
(aici sistemul politic este identificat cu statul).

 Un sistem politic este un sistem, iar în această calitate

posedă în mod obligatoriu două proprietăți: conține un set de
componente interdependente și limite prin raportare la mediul
cu care interacționează.

 Un sistem politic este concomitent un subsistem al

sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce
decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate.
Asemănări între sistemele politice:
Părți interdependente:
 cetățenii
 guvernul

Limite:
 cetățenia
 teritoriul
 proprietatea

2.Tipologia sistemelor politice:

 Sistemele politice sunt supuse procesului de innoire si
modernizare politica. Tinand cont de „actualizarea” lor, avem:

a)Sistemul primitiv

b) Imperii patrimoniale
c) Imperii nomade sau conchistadore

Imperii nomade sau conchistadore, ca, de exemplu, cel al Mongolilor sau

al Regatelor arabe

sub primii ca1ifi;

d. Statele - cetâti;

e. Sistemele feudale;

f. Imperii birocratice si centralizate;

d) Sistemele moderne, subdivizate în:

- democratice;

- autocrate;

- totalitare;

- subdezvoltate.

Dintre aceste sapte tipuri de sisteme politice, Eisenstadt se opreste

îndeosebi asupra ultimului -

sistemele moderne - pe care le carac-terizeazã astfel:

- au un grad înalt de diferentiere a activitãtilor politice;

- cunosc o putemicã diferentiere între rolurile conducãtorilor si rolurile

condusilor;

- cunosc o adâncire considerabilã a diviziunii puterilor;

- permit o largã distributie a drepturilor politice, în conditiile unei difuziuni

foarte largi a diviziunii politice;
- implicã o participare activã potentialã a diferitelor grupuri la determinarea
obiectivelor politice, simultan cu dezvoltarea extensivã a grupurilor specifice
administrative si politice;

- cunosc o slãbire a elementelor ereditare de legitimare si o crescândã

institutionalizare a competitiei pentru dobândirea dreptului de exercitare a
diferitelor puteri, ca si pentru obtinerea pozitiilor de conducere în cadrul
sistemului;

e) Sistemul politic traditional 

se caracterizeazã prin faptul cã: are o conducere patriarha1ã, bazatã pe

ideologia "delegãrii puterii" de la divinitate la "reprezentantul" ei pãmântesc
- monarhul - impunându-se astfel ca tip de putere puterea personalâ;
existã o justificare reli- gioasã a "artei guvemãrii"; dominã credinta în
atotputemicia vointei divine si do gma cã cel care este conducãtor este legat
pentru faptele sale numai înaintea lui Dumnezeu.

f) Sistemul politic conventional ar fi, dupã Binder, sistemul politic care

functioneazã ca democratie constitutiona1ã. Cu a1te cuvinte, sunt stabilite
proceduri conventionale, respective prevederile constitu -tionale, pentru
dobândirea, pe baza lor, a legitimitãtii celor care au preluat puterea sau
sunt pe ca1e de a o dobândi. Intr-un asemenea sis-tem politic existã:

- un larg consens asupra valorilor politice fundamentale, ca asupra modului

în care ele trebuie

realizate în fiecare caz în parte;

- o anumitã tolerantâ fatã de interesul celorlalti, ca si fatã de devierile de la

normele promovate

de sistemul politic;

- un grad cât mai înalt de libertate, libertatea Iîind conceptul de bazã al

acestui tip de sistem

politic;

- o societate pluralistâ;

- o distributie "parohialâ" a puterii si influentei

g) Sistemul politic rational este tipul de sistem politic care:

- se centreazã pe controlul strict asupra tuturor articulatiil or sale;

- este articulat ierarhic, cu structuri administrative clar conturate;

- are ca obiectiv centra1 realizarea idealurilor democratie.

- obtine legitimitatea printr-o administratie eficientã si ch iarprin fortã, iar

uneori prin

combinarea acestora;

- subordoneazã toate institutiile politice înfãptuirii obiectivului fundamental -

democratia.

Dupã criteriul gradului de democratizare, Gabriel Almond imparte sistemele

politice in douã

categorii principa1e: sistemele oli-garhice si sistemele democratice

moderne.

Sistemele politice oligarhice sunt, dupã Almond, de douã feluri:

a. oligarhii modemizatoare; 

b. oligarhii totalitare.

Oligarhiile modernizatoare reprezintã tipul de sistem politic ce se

instaleazã mai ales însocietãtile care au conservat multe elemente ale
sistemelor politice traditionale

Oligarhiile totalitare sunt supranumite de Almond "oligarhii cu aer

democratic", pe care eI le consjderã ca fiind specifice tãrilor comuniste.
Acest tip de sistem politic s-ar caracteriza prin urmãtoarele dimensiuni:

- se legitimeazã printr-o doctrinã coerentã pe care o propagã printr-un

putemic aparat de

propagandã ce o face sã penetreze în toate sferele, promovând nu o

"societate politicã.", ci o

"societate ideologicã";

- un grup restrâns exercitã puterea;

- refuzã Iegitimitatea opozitiei publice;

- dominã si controle azã opresiv fiecare sferã a vietii sociale si individuale;

Sistemele politice ale democratiei moderne sunt, dupã Almond, sisteme
în care conducerea este civilã si se înfãptuieste prin institutii reprezentative,
în matricea libertãtilor publice si care se manifestã în douã ipostaze:

a. democratia tutelarã;

b. democratia politicã.

a. Democratia tutelarâ, conform luj Almond, ar fi urt tip de sistem politic

care existã acolo

unde elitele doresc sã pãstreze cât mai mult posibil puterea, în conditiile
introducerii unor

modificãri în propriile institutii politice, cu scopul de a mentine un

guvemãmânt efi-

cient si stabil, orientat spre modemizarea economicã si socia1ã. 

b. democratia politicã.

Democratia politicâ reprezintã tipul de sistem politic superior, al conducerii

prin institutiile reprezentative ale statului de drept. Principalele lui
caracteristici sunt:

- corpul legislativ este a1es periodic, prin vot universal si direct;

- candidatii pentru corpul legislativ sunt desemnati de partidele politice;

- parlamentul reprezintã "centrul de greutate" al sistemului;

- corpul judiciar are misiunea de a proteja drepturile cetãtenilor.

3.Concluzie

Orice sistem democratic modern, bazat pe principiul

reprezentativitatii, pe separatia puterilor in stat si pe domnia
legii, nu poate functiona fara pluralismul politic, pluripartidism
si mai ales, fara mecanismele alegerilor libere si concurentiale.
Alegerile fac diferenta intre cei care conduc si cei care vor fi
condusi, confera sau retrag legitimitatea puterilor publice,
reflecta tendintele politice, le recunosc si, nu in ultimul rand,
asigura comunicarea dintre conducatori si condusi. Sistemele
electorale au o influenta majora asupra modului in care se
constituie reprezentanta nationala si asupra modului in care
functioneaza practic institutiile democratice. Astfel, se poate
observa ca scrutinurile de tip majoritar favorizeaza
concentrarea partidelor si produc un sistem bipartidist, pe cand
scrutinul de tip proportional favorizeaza multipartidismul, in
diferite variante.
5.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. https://ru.wikipedia.org/wiki/Заглавная_стран
ица
2. https://www.creeaza.com/
3. https://www.scritub.com/stiinta/stiinte-
politice/TIPOLOGIA-SISTEMELOR-
POLITICE31636.php
4. https://biblioteca.regielive.ro/
5.http://www.referat.ro/cursuri/Tipologia_sistem
elor_politice_9c63d.html