IV.

Sisteme politice
Obiective:
- să identifice componentele structurale şi modalităţile lor de interacţiune în
cadrul abordării sistemice;
- să definească conceptul de sistem politic;
- să caracterizeze abordările contemporane a noţiunii de sistem politic;
- să determine elementele structurii sistemului politic şi modalităţile de
interacţiune reciprocă;
- să deducă locul şi rolul sistemului politic în cadrul sistemului social global;
- să explice funcţiile sistemului politic la etapa actuală;
- să compare tipurile de sisteme politice contemporane;
- să analizeze evoluţia sistemul politic din Republica Moldova;
- să propună modalităţi de perfecţionare a sistemului politic din Republica
Moldova.
Surse bibliografice:
1. Constituţia Republicii Moldova. Chişinău, 2001.
2. Fruntaşu P. Sisteme politice contemporane. Vol.II.Chişinău, 2001.
3. Politologia. Partea III (Prelegeri la cursul universitar). Chişinău, USM,
1995.
4. Парсонс Т. Система современных обществ. Москва, 1997.
Structura unităţii de curs:
4.1 Conceptul de sistem politic;
4.2 Tipologia sistemului politic;
4.3 Subsistemele politice;
4.4 Funcţiile sistemului politic;
4.5 Evoluţia sistemul politic din Republica Moldova.
4.1 Conceptul de sistem politic
Sistemul politic constituie un organism politic integru, prin intermediul
căruia se înfăptuieşte conducerea, dezvoltarea politică, economică, culturală a

1
societăţii. Temelia sistemului politic o formează relaţiile politice ce se stabilesc
între diferite clase/grupuri sociale, determinate de puterea politică şi, mai ales, de
puterea de stat.
J.W. Lapierre în lucrarea „Analiza sistemelor politice defineşte sistemul
politic drept „ansamblul proceselor de decizie care privesc totalitatea unei
societăţi globale”.
Noţiunea „Sistemul politic” are un caracter multiplu, de aceea este
explicabil faptul existenţei mai multor definiţii. Sistemul politic reflectă
multitudinea de interese ale grupurilor sociale, care direct sau prin reprezentanţii
săi, prin mişcările sociale şi alte forme şi modalităţi influenţează într-o anumită
măsură asupra puterii politice. Sistemul politic e prezent prin unele mecanisme
care îi asigură stabilitatea şi viabilitatea. Prin intermediul acestor mecanisme
sistemul politic soluţionează problemele importante ale societăţii, conflicte
sociale.
Elementul principal al sistemului politic este puterea politică, care se
constituie din instituţiile politice. Elementele centrale ale oricărui sistem politic
sunt: statul cu instituţiile sale, partidul, mişcările social-politice, asociaţiile
profesionale, organizaţiile non-guvernamentale, asociaţiile de producere şi
personalitatea.
4.2 Tipologia sistemului politic
La baza clasificarii sistemelor politice sunt plasate diverse criterii. In
literatura politologica occidentala este recunoscuta tipologia sistemelor politice,
evidentiata de G. Almond. El evidentiaza patru categorii de sisteme politice:
anglo-american, continental-european, preindustrial si totalitar.
Sistemul anglo-american. Sunt atribuite Marii Britanii, SUA, Canadei,
Australiei şi Noii Zeelande. Ele se axează pe principiile şi valorile liberal-
democratice. Este respectat principiul pluralismului politic şi al separării
puterilor în stat.

2
 Sistemul politic continental european. Include state europene ca Franţa,
Germania, Italia, Spania, Portugalia . În cadrul lor coexistă elementele culturii
politice anglo-americane cu vechile culturii.
Sistemele politice preindustriale. Pot fi atribuite unor state din Asia,
Africa, America Latină, precum şi din Europa de Est. Dispun de o cultura
politica mixta, care este constituita din subculturile locale, intemeiate pe valorile
clasei, ale clanului, tribului, gintei. Guvernarea este autocrată şi tinde spre
autoritarism. Nu se respectă drepturile şi libertăţile fundamentale, nici principiul
separării puterilor în stat
Sistemul politic totalitar functioneaza in baza recunoasterii prioritatii
intereselor de clasa, a intereselor nationale, a valorilor religioase. In cadrul
acestui sistem lipsesc organizatiile, asociatiile benevole. Statul exercită controlul
asupra tuturor sferelor vieţii sociale: economie, cultură, religie, familie,etc.
Cultura politică este unade subordonare şi nu se respectă drepturile şi libertăţile
omului. Exemple: Germania nazistă, Italia fascistă, URSS, Coreea de Nord,
Cuba, China (pînă în anii 90).
Daca urmarim atitudinea elementelor principale ale sistemului politic fata
de realitate, deosebim sistemul politic reformator, conservator, progresist si
reactionar. Sistemul politic reformator este caracterizat de institutii politice
care recunosc necesitatea unor transformari neesentiale a relatiilor politice.
Reforma este un mijloc eficient de ameliorare a situatiei grupului social. O
reforma, o schimbare realizata cu rationament politic poate instaura linistea,
stabilitatea in sistemul politic. Sistemul politic conservator este intemeiat pe o
cultura politica traditionala (se pune accentul pe respectarea ritmului, al
traditiilor istorice). Sistemul politic progresist este caracterizat de acceptarea
inovatiilor, a modului de functionare a institutiilor politice (scopul lor este de a
ridica nivelul de trai al intregii societati, de a ameliora conditiile de viata a
fiecarei persoane). Sistemul politic reactionar este caracteristic RM, guvernata
de partidul comunistelor. Acest sistem este orientat in trecut. (Acest sistem se

3
deosebeste prin activitatea institutiilor mai influente orientata spre instaurarea
unor relatii, a unei culturi politice cindva inlocuite.
4.3 Subsistemele politice
În structura sistemului politic sunt evidenţiate cinci subsisteme:
instituţional, normativ, funcţional, cultural, comunicativ. Subsistemul
instituţional include statul cu organele sale legislative, executive şi judiciare,
partidele politice, grupurile de presiune, biserica şi relaţiile ce se stabilesc între
acestea.
Subsistemul normativ include normele şi valorile juridice, politice,
morale, tradiţiile, obiceiurile, simbolurile. Prin intermediu lor sistemul politic
realizează o influenţă regulatorie asupra activităţii instituţiilor politice, sociale,
asupra comportamentului public al persoanei.
Subsistemul funcţional include mijloacele şi metodele realizării puterii.
Printre acestea menţionam: acordul, impunerea, violenţa, constrângerea,
convingerea, autoritatea etc. Elementele acestui subsistem al sistemului politic
formeaza temelia regimului politic.
Subsistemul cultural este compus din valori, norme, mentalităţi.
Subsistemul cultural asigură stabilitatea, unitatea, înţelegerea dintre diferite
pături sociale, constituind temelia socială a puterii politice, a activităţii elitei
politice.
Subsistemul comunicativ este alcatuit din atitudini, forme de
comunicare, de colaborare ce se stabilesc intre clase, paturi sociale. Subsistemul
include diferite mijloace ale interactiunii politice: conferintele de presa,
declaratiile in presa, organizarea maselor rotunde, in cadrul carora reprezentantii
diferitor miscari\ partide politice isi argumenteaza punctul de vedere asupra celor
mai importante momente ale guvernarii.
4.4 Funcţiile sistemului politic
Sub aspect functional sistemul politic are un statut de reglator al vietii
sociale, de organizare si conducator al societatii. Prin functie se subintelege orice
actiune orientata spre sustinerea si conservarea sistemului intr-o situatie stabila
4
si asigurarea vitalitatii lui. Sintetizind putem aprecia ca sistemul politic
realizeaza in orice societate urmatoarele functii:
1) De organizare si conducere a sistemului politic. Ele reprezinta o expresie
a pluralismului intereselor sociale, a individului, a grupului, a comunitatii.
2) De autoreglare. Reglind intregul sistem social global, sistemul politic
asigura functionalitatea diverselor subsisteme ale sistemului social global.
3) De distribuire (distribuie bunurile, resursele, valorile). Aceasta distributie
trebuie facuta in concordanta cu interesele sociale globale si cu cele ale
diferitelor clase si grupuri sociale, ale intregii societatii.
Functiile sistemului politic nu se manifesta in mod izolat, ci intr-o strinsa
corelatie cu cele ale celorlalte subsisteme sociale, se intrepatrund si completeaza
reciproc, asigurind astfel reglarea, autoreglarea si functionarea sistemului social
global, a societatii in ansamblul ei.
Functiile din cadrul sistemului politic difera de la o societate la alta, atit in
ceea ce priveste continutul cit si in formele si mecanismele de realizare.Toate
elementele sistemului politic: relaţiile, instituţiile şi conceptele politice se află
într-o interconexiune constantă, asigurând în ansamblu şi în parte
funcţionalitatea sistemului politic.
Examinînd sistemul politic al unui sau altui stat, trebuie să ţinem cont de
următorii factori:
 Regimul politic (democratic, autoritar sau totalitar);
 Forma de guvernare a statului (republică parlamentară, prezidenţială,
mixtă sau monarhie parlamentară, dualistă, absolută);
 Organizarea teritorial-politică ( stat unitar, regional sau federal);
 Partidele şi sistemul de partide politice;
 Sistemul economic;
 Caracterul naţional sau multinaţional al statului.

4.5 Evoluţia sistemul politic din Republica Moldova.

5
 Schimbarea sistemului politic de la totalitar spre cel democratic cuprinde o
anumită perioadă, timp în care în societate au loc transformări radicale în sfera
socială, economică şi culturală, se schimbă forma de guvernare, perioadă pe
parcursul căreia se creează statul de drept.
În Republica Moldova problemele tranziţiei la un sistem politic
democratic pot fi rezolvate în baza promovării consecutive a reformelor
democratice în toate sferele vieţii societăţii. Reformele politice sunt orientate
spre edificarea statalităţii, democratizarea integrală a societţii, asigurarea
drepturilor şi libertăţilor omului, instaurarea ordinii de drept, combaterea
sărăciei, corupţiei şi a altor fenomene social-economice.
Procesul de constituire a fundamentelor sistemului politic şi ale societăţii
democratice din Republica Moldova cunoaşte trei etape relativ distincte.
Prima etapă ( numită adesea etapa contradictorie) a fost de scurtă durată,
începînd cu 1990, odată cu desfăşurarea primelor alegeri libere (25 februarie
1990), şi marcând un pas important în procesul de democratizare a societăţii şi
de edificare a statului de drept.
A doua etapă de constituire a sistemului politic începe după puciul politic din
19-21 august 1991 de la Moscova care a accelerat prăbuşirea URSS. La 27
august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, proclamă Republica Moldova stat
suveran, independent şi democratic, solicitînd tuturor statelor şi guvernelor lumii
recunoaşterea independenţei sale ( Guvernul României a fost primul care a
recunoscut independenţa Republicii Moldova). Acest act a cristalizat imaginea
tânărului stat pe harta politică a lumii. Pînă la adoptarea noii Constituţii a urmat
o perioadă contraversată, caracterizată de succese şi reculuri în procesul reformei
politice: consolidarea valorilor statului de drept, pregătirea primelor alegeri
parlamentare democratice, elaborarea proiectului Legii Fundamentale a statului
independent.
Cea de a treia etapă a început odată cu adoptarea Constituţiei Republicii
Moldova (29 iulie 1994), în baza căreia s-a trecut la edificarea statului de drept, a
sistemului instituţional al puterii. Actuala Lege Fundamentală a ţării oferă o
6
concepţie clară despre raporturile dintre individ şi stat. Puterea statală este
limitată prin drepturi fundamentale recunoscute cetăţenilor ( Titlul II al
Constituţiei). În temeiul drepturilor acordate de Constituţie, cetăţenii se pot
opune motivat puterii, cu atât mai mult că statul este şi garant al drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor.
Sistemul politic al Republicii Moldova poate funcţiona cu succes doar
adaptîndu-se condiţiilor transformărilor democratice, în cazul dezvoltării
capacităţii de a reacţiona adecvat la diverse situaţii provocate de forţele sociale şi
politice. Este important ca reformele promovate să fie susţinute de societate, să
fie consfinţit acordul societăţii civile faţă de conţinutul şi metodele
trnsformărilor democratice din ţara noastră.
Subiecte pentru discuţii:
1. Care sunt elementele esenţiale ale sistemului politic al societăţii?
2. Cum funcţionează sistemul politic al societăţii?
3. Corelati notiunile: “sistemul politic” si “ organizarea politica a societatii”.
4. Corelaţi noţiunile: “sistemul politic” şi “ organizarea politică a societăţii”.
5. Evidentiati criteriile de clasificare a sistemelor politice! Explicati criteriile
de clasificare a sistemelor politice.
6. Comparaţi tipurile de sisteme politice.
7. Cărui tip de sistem poate fi atribuit sistemul politic al Republicii
Moldova?
8. Ce însemnătate are societatea civilă în sistemul politic al societăţii?
9. Care sunt etapele de constituire a sistemului politic din Republica
Moldova?
Subiecte pentru referate şi comunicări:

1. Interpretarea contemporană a sistemului politic;

2. Constituirea sistemului politic în Republica Moldova;
3. Evoluţia sistemului politic al Republicii Moldova;

7
 Însărcinări pentru seminar:
Seminar: Sistemul politic în Republica Moldova: problemele constituirii şi
funcţionării.
Plan:
1. Constituirea sistemului politic în Republica Moldova;
2. Evoluţia sistemului politic al Republicii Moldova.