REGIMUL DEMOCRATIC DIN FRANTA

Argument

De-a lungul istoriei, omenirea s-a confruntat cu mai multe forme de regimuri
politice, cateodata chiar in interiorul aceluiasi popor, care au divizat umanitatea in asupriti si
asupritori, au decimat unele popoare, in timp ce altele au evoluat in marile puteri politice de
astazi. In epoca noastra există trei tipuri majore de regimuri politice: regimuri democratice,
regimuri totalitare şi regimuri autoritare, cele mai multe tari avand regim democratic prin
intermediul caruia cetatenilor le sunt recunoscute libertatile si totodata, demnitatea umana.

Aparitia democrației a reprezentat un fenomen care a determinat

schimbarea istoriei lumii.Momentul apariției ne este cunoscut:in prima jumătate a secolului
al V-lea î.Hr,când in câteva orașe-state din Grecia și Roma,pana atunci guvernate de
despoți,deciziile privind comunitatea au ajuns sa fie luate direct de cetățeni.Termenul
„democraţie” îşi are originea tot dîn limba greacă, unde demos = popor, iar kratos = putere.
Democraţia modernă presupune participarea la actul de guvernare prin reprezentanţi aleşi
prin vot universal, de aceea se şi numeşte democraţie reprezentativă.

Regimului democratic in Franta

Democraţie înseamnă „guvernare de către popor”. Constă din echitate politică şi

participarea tuturor în procesul politic şi garantarea libertăţii individului. Regimurile
democratice se caracterizează prin competiţie deschisă pentru obţinerea puterii politice
între grupuri autonome şi grupuri organizate, care iau naştere în mod spontan în societate.
Cei care câştigă competiţia sunt responsabili în faţa întregului electorat. Competiţia este
susţinută prin intermediul partidelor politice şi al alegerilor democratice care determină
sprijinul popular al fiecărui competitor.

Premisele de bază ale democraţiei sunt stabilirea unor limitări ale puterii statului şi
responsabilitatea elitelor conducătoare faţă de întregul popor. Cele două premise sunt
tratate pe larg în Constituţie. Toate democraţiile funcţionează pe baza unui set de reguli
care au fost aprobate şi general acceptate de către popor. Constituţia defineşte limitele şi
scopurile guvernării ca şi mijloacele, procesele şi procedurile prin care vor fi obţinute. Ea
este legea fundamentală a unui stat şi încălcarea ei este pedepsită de instituţiile abilitate.

Statele democratice reprezentative de-a lungul timpului au fost S.U.A., Marea

Britanie şi Franţa, care au impus modelele lor politice majorităţii statelor europene. Modelul
politic englez şi american presupune existenţa a două partide politice care alternează la
guvernare: Partidul Democrat şi Partidul Republican în S.U.A., Partidul Conservator şi
Partidul Laburist în Marea Britanie.

Modelul francez presupune existenţa mai multor partide politice care participă la
guvernare prin realizarea unor coaliţii de dreapta sau stânga, model preluat si de Romania.

Printre avantajele regimului democratic se regasesc:

-participarea efectivă a populaţiei la procesul de luare a deciziilor;

-prezenţa unor elite care guvernează societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce

presupune responsabilitate şi limite;

- prezenţa mai multor forţe politice legal recunoscute care luptă pentru acapararea puterii
politice;

- structurarea unei ideologii bine definite;

-organizarea instituţiilor statului pe principiul separaţiei puterilor în stat şi structurarea

relaţiilor dintre acestea;

- existenţa unor principii care stau la baza democratizării, cum ar fi principiul

descentralizării, principiul separaţiei puterilor în stat sau principiul autonomiei locale;

-specificarea exhaustivă a unor drepturi şi libertăţi fundamentale;

-economia de piaţă, unde liberul schimb duce la o dezvoltare economică;

Dezavantajele regimului democratic sunt în esenţă următoarele:

-existenţa unui aparat birocratic puternic prin distribuţia de posturi publice în scopul
recrutării sau fidelizării clientelei politice;

-extinderea corupţiei şi necesitatea ocultării ei, ce împinge sistemul comunicării politice

către disimulare, către minciună.

-statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertăţilor personale, cărora le

trasează nişte limite legale de manifestare şi nu le prescrie ca o reţetă modul de folosire,
ceea ce rezulta in anumite situatii in exagerari si manifestari anti-umane.
 Manifestarea autoritatii intr-un regim democratic

Aparitia statului a fost strans legata de ideea contractului social elaborata de J.J.
Rousseau. Conform acestei teorii, la inceputuri, oamenii se aflau intr-o stare naturala, in
care nu existau norme sociale, constrangeri sau stat. Fiecare era liber sa actioneze cum
doreste. Prin renuntarea la acesta libertate, omul, devenit cetatean, a dobandit drepturi.

Autoritatile statului, cele care exercita puterea, trebuie sa o faca in mod legitim. In
cadrul democratiilor liberale, legitimitatea se asigura prin alegeri. Odata aleasa, puterea
poate deveni tiranica, din acest motiv fiind necesara instaurarea unor mecanisme de
limitare a puterii.

In secolul al XVIII-lea se cristalizeaza convingerea ca puterea aristocratiei trebuie

limitata.Astfel s-a ajuns la ideea separarii puterilor in stat in trei domenii:puterea
legislativa,puterea executiva si puterea judecatoreasca.Cumularea acestor trei tipuri de
putere in mainile unei singure autoritati trebuia evitata deoarece ea dadea nastere tiraniei.

Cea mai importanta cucerire a civilizatiei moderne,in plan politic,este dezvoltarea

conceptului de stat de drept.

Ideea statului de drept a aparut inca din antichitate cand o serie de scoli filosofice
,in special grecesti,precum cea a sofistilor sau cea a legitimistilor din China Antica,dar si o
serie de ganditori ca Platon si Aristotel,au formulat ideea fundamentarii statului pe lege,pe
drept.Statul de drept este un nou model de gandire a raportului si relatiilor dintre
institutii,dintre acestea si cetatean,dintre societatea civila si cea politica.El constituie o
garantie suplimentara pentru drepturile si libertatile cetatenilor.

Statul de drept se distinge de celelalte forme ale statului prin urmatoarele

trasaturi:

-se intemeiaza si functioneaza pe baza legii supreme,Constitutia;

-asigura un cadru legislativ adecvat,care reglementeaza raporturile sociale in

ansamblul lor,iar cetățenii,indiferent de poziția lor socială și politica,sunt egali in fata legii și
respecta legea ca element suprem in stat;
 -organele puterii de stat-centrale și locale-sunt alese de cetățeni,prin vot
universal,direct și secret,pe baza unor opțiuni in cadrul pluralismului politic;

-se asigura controlul constituționalitatii legilor;

-este asigurata circulația libera a ideilor și persoanelor,dreptul la libera exprimare și

organizare politica și profesională a tuturor cetățenilor in conformitate cu legea care sa faca
posibil controlul puterii politice de către societatea civilă;

Competenta si atributiile autoritatilor publice sunt stabilite prin constitutie si alte

legi specifice de organizare a acestor autoritati.

Autoritatea într-un regim democratic se caracterizeaza pe scurt prin:

- Puterea este legitimă;

- Pluralismul politic și pluralismul ideologic constituie o alta caracteristica majora a acestor

regimuri,deoarece acesta asigura funcționalitatea opoziției politice,a diversității de
opțiuni,opinii și ideologii;

- Existența și punerea in practica politica a principiului separării puterilor in stat;acesta

constituie o garanție a vieții democratice in mod deosebit a democratismului politic;

- Ordinea este asigurată de legitimarea puterii;

- Drepturile şi libertăţile cetăţeanului sunt asigurate de Constituţie;

 Efecte ale regimului democratic

Regimul Democraţic se bazează pe standardele şi principiile drepturilor omului.

Drepturile omului sunt uneori înţelese greşit ca un sistem în care individul se bucură de
libertate deplină.

Drepturile omului recunosc drepturile şi libertăţile individuale care sunt inerente

omului. Cu toate acestea, aceste drepturi nu sunt absolute. Drepturile celorlalţi trebuie de
asemenea să fie respectate şi, uneori, vor exista conflicte între drepturi. Procesele
democratice ajută la stabilirea proceselor care facilitează libertatea oamenilor, dar
stabileşte şi limitele necesare. În cadrul unei ore de dirigentie, de exemplu, are loc o
discuţie. Pentru a oferi tuturor elevilor oportunitatea de a-şi exprima opinia, timpul de
vorbire este raţionalizat, poate chiar în mod strict. Din acelaşi motiv, timpul de vorbire este
limitat în dezbaterile parlamentare sau în discuţiile televizate.

Multe reguli din codul rutier ne limitează libertatea de mişcare: limite de viteză în
oraş, obligaţia de a opri la culoarea roşie a semaforului etc. În mod clar aceste reguli sunt
stabilite pentru a proteja viaţa şi sănătatea oamenilor.

Democraţia oferă poporului şi indivizilor mai multă libertate decât orice alt sistem
de guvernare – cu condiţia să fie stabilită o ordine, adică un cadru instituţional şi să fie
implementată ca atare. Pentru a funcţiona bine, democraţia se bazează pe un stat puternic
care exercită principiul statului de drept şi realizează un grad acceptat de dreptate
distributivă. Un stat slab sau un stat de drept slab înseamnă că un guvern nu este capabil să
respecte cadrul constituţional şi legile.