Sunteți pe pagina 1din 7

Partidele politice din perioada interbelica In perioada interbelica, viata politica a fost domnita de 2 mari partide: liberaliisi national

taranistii.Cel mai puternic partid a fost Partidul National Liberal, reprezentantulburgheziei, adeptul unei politici de dezvoltare prin efort propriu si a dezvoltariiindustriale. PNL, prin fuziunea cu Partidul Unirii din ucovina a devenit primulpartid cu adepti !n !ntreaga "om#nie. $l s%a aflat la guvernare !n perioada &'22%&'2(si !n perioada &')2%&')* c#nd a luat masurile politice si economice de desavarsire aunificarii "om#niei si de redresare, relansare economica dupa criza dintre &'22%&')).+orta matrice a partidului a pornit de la instituirea oligarhiei parlamentaregrupate in ,urul marilor familii de burghezi si industriasi in frunte cu familia ratianu. In felul acesta interesele financiare, economice se impleteau cu conducereapolitica, iar aparatul birocratic al statului si controlul industriei, bancilor si guvernariiau trecut in mainile acestor oameni.In anii -2. ganditorii liberali, de remarcat /tefan 0eletin si 1imitrie1raghicescu, au incercat sa faca opinia publica sa accepte ideea ca Partidul Liberaldatorita rolului sau dominant in viata politica si economica, reprezenta intreaganatiune. $i au ,ustificat aceste pretentii evidentiind faptul ca partidul lor initiasereformele agrara si electorala si transpusese in realitate ideea de unitate nationala a"omaniei 2ari.In &'2) I. 3. 1uca, la vremea aceea ministrul afacerilor e4terne si ulterior prim%ministru, a subliniat ca partidul era ghidat de ideea de progres printr%o activitatetreptata, organizata, bazandu%se pe proprietatea privata, armonia sociala, democratiesi cunostiinta nationala. Ionel ratianu sustine aceasi parere .5cesta sustinea caliberalii luau in considerare nevoile si interesele tuturor grupurilor sociale si sestraduiau sa le armonizeze. 1eoarece partidul lor era partidul natiunii, ratianu sicolegii sai au denuntat partidele care sustineau interesele unei clase ca fiind straine despiritul romanesc. In conceptia acestora, atat Partidul 6aranist cat si Partidul /ocialistreprezentau un pericol pentru "omania 2are, promavand interese de clasa inguste.In politica liberalii foloseau toate mi,loacele pe care le aveau la dispozitiepentru a%si asigura victoria la alegeri: mobilizau politia, functionarii civili si prefectiipentru a%si promova propriile scopuri si a descura,a opozitia. /tabileau tarife,distribuiau subsidii si alte favoruri financiare pentru a%si realiza obiectiveleprincipale: industrializarea si crearea unei infrastructuri moderne. 5stfel de politicierau in beneficiul oligarhiei financiare si industriale, dar lasau nemultumite celelalteclase si grupuri sociale.

Partidul National Liberal a fost condus in perioada interbelica de Ion I.C Bratianu(1908-19277,8intila ratianu 9&'2*%&').7,I.3 1uca9&').%&'))7 si Constantin%1inu ratianu9&'))%&':*7.5 castigat alegerile parlamentare din &'22,&'2*,&')) si a obtinut cel mai mare numar de voturi in &')*.5 format guverne prezidate de I.C ratianu9&'22% &'2.,&'2(%&'2*7,8intila ratianu 9&'2*%&'2;7si 3h.6atarescu9&'):%&')*7.In timpul guvernarilor liberale au fost adoptate Constitutia din &'2) si un ansamblu legislativ care a consfintit si consolidat 2area Unire din &'&;:legea cu privire la organizarea armatei si legea pentru invatamantul primar al statului9&'2:7,legea pentru organizarea bisericii si legea administratiei9&'2<7,legea electorala9&'2(7. Programul P.N.L9&'227 8om urma o politica economica,care sa ingaduie sporirea productiei si sa inlesneasca e4portul ei,aducand astfel propasirea intregii economii nationale si ieftinirea traiului. 8om desavarsi pentru tarani aplicarea reformei agrare si vom veghea la imbunatatirea starii lor materiale ,culturale si morale. Ne vom stradui sa imbunatatim soarta muncitorilor de la orase. 8om face o politica de dreptate sociala,asigurand democratic limita necesara pentru a fructifica roadele dobandite prin vot universal.

Partidul National Taranesc, a fost cel de al doilea partid principal dinperioada interbelica . 5cesta a luat nastere la &. ianuarie &'2( cand Partidul6aranesc din 8echiul "egat s%a unit cu Partidul National din 6ransilvania. 1esi ambele partide impartaseau idealuri fundamentale, fiecare se declara in favoareae4tinderii institutiilor politice democratice si a

libertatilor civile la toate nivelurilepopulatiei. 1esi ambele partide doreau acestea, conducatorii lor au considerat caprogramele lor erau incompatibile si prin urmare un obstacol in calea fuziunii. Inprimii ani de dupa razboi, Partidul 6aranesc avea ca scop o reforma agrara radicala,in timp ce Partidul National, care desi se bucura de un spri,in substantial in randultaranilor romani din 6ransilvania, era in esenta burghez in conceptiile sale si maimult nationalist decat taranesc in ceea ce priveste idiologia. Prin urmare fuziuneadintre cele doua partide i%a surprins pe contemporani. Partidul 6aranesc a fostinfiintat la ucuresti la &; decembrie &'&;, fiind prezidat de Ion 2ihalache, avand caobiectiv principal problema agrara.Partidul National 6aranesc din 6ransilvania condus de Iuliu 2aniu erareprezentantul tuturor elementelor populatiei romanesti din 6ransilvania asa cumfusese si in perioada de dinaintea Primului "azboi 2ondial.1esi conducerea sa a ramas burgheza, era spri,init de tarani dar si intelectualisi clasa celor care practicau profesiunile libere din orase. Conducatorii Partidului6aranesc si a Partidului National au surmonat in final diferentele ideologice sipolitice si au format un singur partid. 5ceasta era singura solutie pentru realizareaunui partid capabil sa%i inlature pe liberali de la putere.1esi aveau o baza de masa mai larga decat liberali, national taranistii auguvernat mai putin, &'2;%&')& si &')2%&')).1esi admirabili din punct de vedere moral erau lipsiti de abilitatea politica aliberalilor comitand multe greseli tacite cum ar fi: acceptarea revenirii principeluiCarol II II in tara in 9&').7 si incheierea pactului de neagresiune electorala culegionarii in &')*. 5menintarile la adresa celor doua partide se simteau si dinspredrapta si dinspre stanga.In anii 2. cea mai mare amenintare in special pentru liberali, o reprezenta Partidul National Taranesc 5 fost infiintat pe &. octombrie &'2(,prin fuziunea Partidului National "oman din 6ransilvania cu Partidul 6aranesc. Presedinti:Iuliu aniu 9&'2(%&'))7,5le4andru 8aida 8oievod 9mai%noiembrie &'))7, Ion 2ihalache9&'))% &')*7,Iuliu 2aniu 9&'))%&':*7.5 castigat alegerile parlamentare din &'2; si &')2. 5 format guverne conduse de Iuliu 2aniu 9noiembrie &'2;%* iunie &')., &) iunie%; octombrie &')., octombrie &')2%ianuarie &'))7, 3h. 2ironescu 9*%; iunie &')., octombrie &').% : aprilie &')&7,5le4andru 8aida 8oievod9iunie%august si august%octombrie &')2,ianuarie%noiebrie &'))7. Parlamentele cu ma,oritate taranista au adoptat Legea 2ihalache prin care s%a permis vanzarea micilor proprietati primite la improprietarire,Legea pentru organizarea cooperantei,Legea privind contractele de munca 9&'2'7,noua lege a conversiunii datoriiloe agricole 9&')27,legea pentru reglementarea datoriilor agricole. Programul P.N.6.9&'2(7 /e va urmari sporirea productiei tarii prin normalizarea conditiilor de functionare a vietii economice asezate pe temeiurile ei naturale. Productia principala a tarii fiind agricultura,interesele propasirii acesteia nu vor fi supuse unui industrialism fortat si artificial. "ecunoasterea sincera a sindicatelor ,investirea lor cu personalitate ,uridica si decretarea lor ca organe de mi,locire intre munca si capital. Pentru atragerea captalului strain se cere ordine interna constitutionala si un regim de legislatie desavarsit. "egele Carol al II%lea a promovat ideea guvernului de uniune na=ional> cu scopul de a diminua rolul partidelor politice ?i de a se implica el !nsu?i !n activitatea e4ecutivului. 3uvernul din &')&%&')2, prezidat de Nicolae Iorga, s%a dovedit a fi un e4periment nereu?it, astfel c> regele va utiliza noi forme ?i metode pentru a%?i atinge obiectivele politice.

Partidul Poporului 1upa infiintarea acestuia !n aprilie &'&; , partidul s%a bucuratde o popularitate enorma datorita generalului 5le4andru 5verescu, eroul din marelerazboi. Partidul Poporului cu o structura sociala eterogena , nu a avut un programcoerent,ci doar principii generale cum ar fi guvernarea eficienta si respectarea strictaa Constitutiei. Pentru a a,unge la putere, 5verescu a realizat o intelegere cu liberalii, si a guvernat intre &'2.%&'2& si &'2(%&'2*. 1upa ce a iesit de la guvernare in &'2*,partidul nu a mai ,ucat un rol politic semnificativin viata politica.

Partidul !ocial "e#ocrat, a iesit din razboi puternic divizat. 2oderatii optaupentru traditia socialista occidentala, in timp ce e4tremistii doreau sa urmeze modelulbolsevic din "usia. 5ceste disensiuni s%au manifestat fatis, la Congresul 3eneral alPartidului /ocialist la ucuresti in ;%&2 mai &'2& si au dobandit un caracter permanent in octombrie &'22, la Ploiesti, cand comunistii au pus bazele institutionaleale Partidului Comunist "oman. 1in motive diverse partidul nu a prosperat.3uvernul l%a declarat ilegal la data de && aprilie &'2: si de atunci pana la cel de 5l1oilea "azboi 2ondial, el si%a desfasurat activitatea in ilegaliate sau prin organizatii paravan. Congresele partidului au instalat straini ca secretari generali ai partidului,intarind opinia larg raspandita ca partidul era o organizatie straina, care puneainteresele Uniunii /ovietice mai presus de cele ale "omaniei. @ mare parte dintresocialisti au respins afilierea la Internationala Comunista , au infiintat o nouaorganizatie , +ederatia Partidelor /ocialiste din "omania, o asociatie destul de largaintre Partidul /ocial 1emocrat din 8echiul "egat si partidele socialiste din6ransilvania, anat si ucovina. In anul &'2* Constantin 6itel Petrescu , figuradominanta a social% democratiei romanesti in perioada interbelica impreuna cu altisociali democrati au infiintat un alt Partid /ocial 1emocrat Partidul !ocial-"e#ocrat din $o#ania a %ost in%iintat la 7 #ai 1927 . Presedinte:3heorghe 3rigorovici9&')(%&');7. 1in programul P./.1.": AIn opunerea la doctrina si tactica si tactica comunismului,P./.1.". sta ferm pe platforma socialismului democratic,considerand ca lupta de emancipare a clasei muncitoare se poate pregati in modul cel mai eficient si sigur pe calea democratiei.B

Le&iunea 'r(an&(elului

i(ail

2iscarile de dreapta erau alimentate de antisemitism.5ntisemitismul a fostideologia miscarii de dreapta. In perioada interbelica un antisemit de frunte a fost 5.C. Cuza, profesor de economie politica a Universitatii din Iasi. In &'2) Cuza ainfiintat Liga 5pararii National Crestine care urmarea e4pulzarea evreilor dinviata economica si culturala si educarea tinerilor in spirit crestin si nationalist.Unuldintre aderentii cei mai frecventi ai lui Cuza, a fost Corneliu 0elea Codreanu.5cestadin urma si%a depasit insa mentorul, de care era nemultumit si pe care il acuza demoderatie. In &'2* C. 0. Codreanu si%a creat propria organizatie nationalista numita Le&iunea 'r(an&(elului i(ail

. In &'). a infiintat o aripa militara a Legiunii,numita 3arda de +ier , nume folosit ulterior pentru intreaga organizatie.3arda aveatoate trasaturile miscarilor de e4trema dreapta contemporane ei.Intre &')&%&')*, 3arda de +ier devenise o miscare de masa, care de la &C aa,uns sa obtina &<, <;C din voturi. $lectoratul sau era format din tineri, oraseni, dar cuprindea membrii ai tuturor claselor sociale, taranii, preoti de la tara, elemente alemuncitorimii si ale burgheziei de la orase si din cei aflati la periferia societatii.5legerile de la &')* au fost un test critic pentru democratie. PNL a obtinut )<, 'Cdin voturi, PN6 a obtinut locul al doilea iar 3arda de +ier a obtinut locul al treilea camarime in Parlament. In &'). a infiintat o aripa militara a Legiunii,numita 3arda de +ier, nume folosit ulterior pentru intreaga organizatie.3arda aveatoate trasaturile miscarilor de e4trema dreapta contemporane ei.Intre &')&%&')*, 3arda de +ier devenise o miscare de masa, care de la &C aa,uns sa obtina &<, <;C din voturi. $lectoratul sau era format din tineri, oraseni, dar cuprindea membrii ai tuturor claselor sociale, taranii, preoti de la tara, elemente alemuncitorimii si ale burgheziei de la orase si din cei aflati la periferia societatii.5legerile de la &')* au fost un test critic pentru democratie. PNL a obtinut )<, 'Cdin voturi, PN6 a obtinut locul al doilea iar 3arda de +ier a obtinut locul al treilea camarime in Parlament. Le&iunea 'r(an&(elului i(ail)in%iintata la 2* iunie 1927 la Iasi.

Comandant: Corneliu 0elea Codreanu9&'2*%&');7, Doria /ima9&');%&':&7. In &'). s%au pus bazele organizatiei 3arda de fier, dizolvata formal in &')& si &')2, scoasa din viata publica in &'))."evine sub numele de 6otul pentru tara, in &')<. La 2& februarie &');,Corneliu 0elea Codreanu anunta incetarea activitatii partidului.

En perioada interbelic>, "om#nia a avut un larg evantai de partide politice: de dreapta (Partidul Conser+ator, Pro&resist) Partidul Conser+ator-"e#ocrat-) de centru (Partidul Na.ional-Liberal) Partidul Poporului-) de centru-st/n&a (Partidul 01r1nesc) Partidul Na.ional-01r1nesc-) de st/n&a (Partidul !ocialist) Partidul !ocial"e#ocrat-) de e2tre#a-st/n&a (Partidul Co#unist din $o#/nia-) de e2tre#1-drepta (Le&iunea 'r(an&(elul i(ail-3arda de 4ier4or#atiuni politice de stan&a Partidul Comunist "oman a fost infiintat la ; mai &'2&. 5u indeplinit functia de secretar,secretar general,prim secretar :3h. Cristescu9&'22%&'2:7,$leF Goblos9&'2:% &'2;7, oris /tefanov 9&')&%&':.7. P.C." a fost scos in afara legii in &'2:. A Congresul al 8%lea da linie ,usta si < lozinci fundamentale :contra dictaturii fasciste,ziua 9de lucru7 de ; ore,pamant taranilor,autodeterminare9pt provinciile istorice7 pana la despartire,apararea U"//.5ceste lozinci trebuie sa ne calauzeasca in lupta pentru preluarea puterii.B 4or#atiuni politice de dreapta Liga 5pararii National%Crestine9L.5.N.C.7,infiintata la : martie &'2) la Iasi. Presedinte:5.C Cuza.5 fuzionat in &')< cu Partidul National 5grar. Compozi=ia social> a parlamentului era alc>tuit>, !n propor=ie de dou> treimi 9(*C7 din avoca=i, proprietari ?i universitariH din r#ndul acestora circa ,um>tate erau avoca=i, ziari?ti, medici, farmaci?ti, ingineri. Un cunoscut specialist !n problematica sociologiei politice, 2attei 1ogan, aprecia: ICompozi=ia social> a parlamentului poate fi ilustrat> printr%o piramid> cu v#rful !n ,os. Entr%adev>r, categoriile sociale cele mai numeroase % =>rani, muncitori, func=ionari, artizani % nu erau, !n mod practic, reprezentateB. 'ceast1 structur1 era e2presia unei realit1.i a societ1.ii ro#/ne5ti) 6n care &radul de cultur1 politic1 era #ai sc17ut co#parati+ cu .1rile occidentale) cu +ec(i tradi.ii de#ocratice. 2onarhia a constituit o important> institu=ie a regimului democratic din "om#nia, av#nd menirea de a media !ntre puterile statului, astfel !nc#t s> se asigure o dezvoltare normal> a vie=ii economice, politice, sociale. etc. /olu=iile date de suveran !n rezolvarea crizelor de guvern au satisf>cut, adeseori, starea de spirit a popula=iei. 5stfel, !n &'&', c#nd nici un partid nu a c#?tigat alegerile, regele +erdinand a numit un guvern de coali=ie, !n &'2. l%a adus la putere pe 'le2andru '+erescu, cel mai popular om din "om#nia !n acel moment, !n &'22 a !ncredin=at puterea lui Ion I.C. Br1tianu, cunoscut pentru e4cep=ionalele sale calit>=i de lider politic ?i de stat. En &'2;, "egen=a a oferit mandatul de premier lui Iuliu aniu, pre5edintele Partidului Na.ional - 01r1nesc) !n care o buna parte a popula=iei !?i punea mari speran=e. "egele era atent la dinamica raporturilor de for=e ?i c>uta s> dea solu=ii adecvate. 1e regul>, formarea unui nou guvern era precedat> de consult>rile suveranului cu liderii partidelor politice, care%i ofereau sugestii, prezent#ndu%i propriile lor programe ?i ac=iuni pe care le preconizau. /ub raport formal, spiritul Constitu=iei era respectat, regele uz#nd de prerogativele sale de ImediatorB !ntre for=ele politice. En fapt, cel mai adesea, decizia era de,a luat>, iar noul guvern se forma nu pe baza concluziei desprinse din aceste consult>ri, ci a celor stabilite !naintea !nceperii lor. Presa din $o#/nia perioadei interbelice a constituit, cu adev>rat, o 8a patra putere 6n !tat9. Presa a fost un important instrument de control asupra activit>=ii guvernamentale, de combatere a abuzurilor ?i ilegalit>=ilor comise de oamenii politici, afla=i la putere sau !n opozi=ie. Procesul de degradare a regimului democratic !n anii J). nu a fost specific "om#niei, ci !ntregii $urope. 6reptat, !n ma,oritatea statelor europene s%au instaurat regimuri autoritare, de diferite nuan=e. 1in &'2', "om#nia era !ncon,urat> de asemenea state: &'&* K "usia, &'2. K Ungaria, &'2) K ulgaria, &'2( K Polonia, &'2' K IugoslaviaH doar Cehoslovacia ?i%a men=inut regimul democratic, dar ea avea s> dispar> !n martie &')'. En acest conte4t %

intern ?i interna=ional % re&ele Carol al II-lea a instaurat) la 10 %ebruarie 19:8) re&i#ul #onar(iei autoritare) care 6n +ara anului 19*0 a e+oluat spre totalitaris#. En concluzie, credem c> regimul democratic din "om#nia a fost o realitate, dar el a avut numeroase caren=e, care s% au accentuat spre sf#r?itul perioadei interbelice. Cu toate imperfec=iunile sale, democra=ia rom#neasc> a rezistat mai mult comparativ cu cea din ma,oritatea statelor europene, "om#nia fiind una dintre ultimele =>ri !n care s%a instaurat un regim totalitar.