Franța în perioada interbelică (1918-1939)

Franța după PRM

- După PRM Franța a suferit cele mai mari pierderi umane și materiale, fiecare al 10lea bărbat a murit,
Nordul Franței a fost devastat.
- datoria externă a țării s-a ridicat la 40 miliarde franci aur, împrumutați de la Marea Britanie și SUA
- optează pentru pedepsirea cît mai aspră a Germaniei (își va reîntoarce regiunea carbonică Saar pentru
exploatare timp de 15 ani, Alsacia și Lorena foarte bogate în cărbune și reparații după război 70 mlrd
mărci aur)
Feracerea economiei după PRM
- refacerea economică se face prin eforturi proprii, primid de la Germania numai 9.5 mlrd din cele stabilite
- dezvoltă industria chimică, aeronautică, constructoare de mașini (Citroen – 500 automobile pe zi)
- 1924-1930 – perioada de prosperitate (reabilitarea puterii francului)
- Franța nu reușește să.și revină după prima conflagrație mondială
- criza economică mondială afectează Fr., cel mai vulnerabil sector a fost industria textilă
- în coloniile franceze începe intensificarea mișcărilor de eliberare națională
- cazul evreului escroc Alexandre Stavisky
- țara își va reveni din criză, dar nu e pregătită pentru un nou război mondial
Politica internă
- 1920-1924 – țara e guvernată de Blocul Național – o coaliție a partidelor dedreapta cu 140 de deputați
milionari.
- Au interzis grevele
- Ziua de muncă pînă la 12 ore
- Au majorat impozitele
- 1924 - la putere vine Cartelul Stîngii care amnistiază greviștii, ziua de munca de 8 ore, condiții de lucru
mai bune pentru copii și femei.
- 1926 – guvernul lui Heriot demisionează din cauza crizei economice și în Franța pe lîngă Partidul
Comunist se întemeiază partide de extremă dreaptă ca Crucile de Foc și Action francaise
- 1936 se creează cu acordul Moscovei Frontul Popular (partidele de extremă dreaptă+comuniștii) care
obțin 54% de mandate și se vor axa pe problemele sociale
- 40 ore de muncă pe săptămână, concedii plătite, sprijin financiar nevoiașilor și combatanților, au dizolvat
partidele de extremă dreaptă.
Politică externă
- încearcă să prevină un nou atac din partea Germaniei
- La Versailles pune condiții dure Germaniei și crea crearea unui cordon sanitar de la Marea Baltică la cea
Adriatică
- 1923 – invadarea armată a zonei Rurh-ului pentru că Germania nu plătea reparațiile de război,dar
rezultatul e invers, muncitorii germani vor intra în grevă.
- 1924/1929 a acceptat Planul Dawes, apoi 1929 și Planul Yang care reduce reparațiile care trebuiau să fie
plătite de Germania
- 1924 – restabilește relațiile cu URSS
- 1930 – ministrul Daladier era pentru conciliatorism (acceptarea pretențiilor Germaniei pentru evitarea
unui nou război)
Studiu de caz: Algeria sub dominație franceză
- colonizată de către francezi începînd cu 1830, apoi în 1882 este anexată;
- pentru participare alături de Franța în I RM, parisul le va acorda ceteățenie franceză;
- 1925 – Maurice Violette e numit guvernator general al Algeriei;
- 1962 – după un lung război civil Algeria își declară independență.
Concluzii:
- Franța are pierderi umane și materiale colosale
- va primi doar 9,5 miliarde mărci aur din cele 70 miliarde promise, de la Germania
- viața poilitcă este bulversată (în 42 de ani s-au schimbat 42 de guverne)
- nu este gata să opună rezistență lui Hitler și va capitula în mai puțin de o lună în fața mașinii de război
Germaniei