Romania in anul 1938

Incepand cu anul 1938, economia Romaniei a intrat in ultima etapa a dezvoltarii sale. In aceasta etapa, care a durat pana la sfarsitul anului 1939, dezvoltarea economiei a atins punctul ei culminant. Cu exceptia industriei petroliere, a industriei alimentare si a altor sectoare ale industriei usoare, celelalte ramuri industriale au inregistrat progrese considerabile. ( , pagin 31!" #ceste progrese s$au oglindit mai ales in cresterea investitiilor si a productiei industriale globale al carei indice general se ridicase in 1938 pana la 1!!% in comparatie cu anul 19 &. In cursul acestui avant industrial a devenit tot mai accentuat procesul concentrarii si centralizarii capitalului. 'l se dezvolta cu rapiditate, mai ales in sectorul industrial. (reptat marile monopoluri industrile si bancare au capatat pozitii din ce in ce mai solide in economia Romaniei, a)ungand c*iar sa domine unele ramuri intregi de productie. +rin impletirea mereu mai stransa a capitalului industrial cu cel bancar, s$a a)uns la cresterea puterii oligar*iei financiare in frunte cu regele Carol al II $ lea. Cautand sa$si apere proprile lor interese economice si politice, grupurile oligar*iei financiare in care dominau magnati ca, -alaxa, #usc*mit, .igurtu, -ociornita si altii au determinat guvernele din aceasta perioada sa ia masuri prin care statul sa intervina in economia tarii. Interventia statului in viata economica a luat forma acordarii de avanta)e industriei mari, prin efectuarea de comenzi, ac*izitionarea de marfuri destinate in special armatei si exportului, ca si prin lansarea unor imprumuturi in favoarea marilor societati industriale si bancare. /e altfel diri)area vietii economice romanesti ca si orientarea intregii politici economice a statului au fost incredintate 0Consiliului 1uperior 'conomic2 care fusese infiintat in 1938 si care prin intreaga sa activitate a adus servicii deosebite marilor capitalisti. #vantul activitatii industriale si bancare n$a exercitat o influenta favorabila asupra agriculturii care a ramas mai departe ramura de productie cea mai putin dezvoltata a economiei romanesti. 3ecesitatile economice interne si con)unctura internationala au dus la o crestere considerabila a exportului de cereale, petrol si alte produse ale economiei romanesti, desi preturile acestor produse pe piata mondiala erau in continua scadere. 1pre sfarsitul anului 1939, economia tarii noasre a inceput sa manifeste semnele unei vizibile inrautatiri. 4inantele statului deveneau din ce in ce mai subrede, iar circulatia monetara prezenta simtomele unei grave inflatii. Incercarile guvernelor de a restabili ec*ilibrul financiar al tarii au ramas zadarnice. Instaurarea regimului monar*iei autoritare a fost pregatita de intreaga politica dusa de Carol al II$lea dupa revenirea lui in tara, in iunie 1939, politica ce a urmarit slabirea pricipalelor partide politice, +artidul 3ational 5iberal si +artidul 3ational (aranesc prin spri)inirea disensiunilor dintre liderii politici si a disidentelor. +entru acesta a numit guverne de uniune nationale (.uvernul 3. Iorga si #.C. Cuza in 1931$193 " a incalcat uzantele constitutionale numind in fruntea guvernelor nu pe liderii partidelor ci adepti ai monar*iei ca #lexadru 6aida$6oivod in 193 si .*eorg*e (atarascu in 1937, sporind astfel divergentele dintre liderii partidelor 5iberal si 3ational (aranesc.

+rin legile din aprilie si iunie 1937 date de .uvernul .*. (atarescu a fost introdusa practica guvernarii prin decrete$legi. #ceste fenomene precum si implicarea 0camarilei regale2 in masura tot mai mare, ca centru de decizie politica au dus la rezultatele nefavorabile la alegerile parlamentare de la sfirsitul 193&. #stfel, regele a putut insarcina cu formarea guvernului pe 8. .oga, seful +artidului 3ationalist Crestin, un partid fara reprezentare guvernamentala (doar 9,1!% din voturi" si deci lipsit de autoritate. #ducand la conducere un partid slab, Carol al II$lea a urmarit sa castige timp pentru pregatirea ultimilor actiuni, inainte de instaurarea regimului personal. (3, pagina 3 1" Incapacitatea fortelor democratice de a actiona unitar pentru pastrarea regimului democrat, in contestul cresterii curentului nationalist si a inrautatirii relatiilor dintre Carol al II$lea si C. 9. Codreanu a dus la sc*imbarea regimului politic din Romania. #stfel in 1: februarie 193&, .uvernul 8. .oga a fost demis si in aceeasi noapte noul prim$ ministru numit de rege, in persoana +atria*ului -iron Cristea, a constituit noul guvern in care intrau, gruparea centrista desprinsa din +artidul 3ational (aranesc in frunte cu #rmand Calinescu, gruparea liberala a lui .*. (atarescu si vec*i fideli a lui Carol al $II$lea. 4olosindu$se de cresterea puterii economice, a oligamiei financiare, de slabiciunea si lipsa de autoritate a partidelor politice burg*eze, de nemultumirea maselor populare si a cercurilor politice interne fata de guvernul .oga $ Cuza si de gravele dezordini pe care le comiteau gruparile fasciste cu prile)ul campaniei electorale de la inceputul anului 1938, Carol al II$ lea a instaurat la 1: februarie 1938 dictatura sa personala, la care aspira inca din 193: cand a devenit rege. In locul cabinetului .oga$Cuza a fost numit un guvern in frunte cu patria*ul -iron Cristea. -embrii noului guvern apartineau celor mai diferite orientari politice burg*eze. 'i au fost recrutati in marea lor ma)oritate, din randul personalitatilor politice care candva indeplinise functia de presedinte al consiliului de ministri. In perioada dictaturii regale, adica din februarie 1938 si pana in septebrie 197:, au avut loc o serie de sc*imbari si remanieri ale guvernelor. #stfel, in acest interval de timp s$au perindat la carma tarii ; guverne prezidate de, -iron Cristea, #rmand Calinescu, .*. (atarascu si Ion .igurtu. .uvernele din timpul dictaturii regale, fiind exponente ale marelui Capital, au luat o serie de masuri care ingustau sfera libertatilor si drepturilor democratice, dar in acelasi timp avanta)au marea burg*ezie, comerciala, industriala si bancara. ( , pagina 173" +rin diferite metode, dar mai ales prin stimularea interventiei statului in viata economica si prin adoptarea unui sistem vamal protectionist, ele au venit in intampinarea intereselor financiare ale marilor monopoluri si au prote)at implicit economia nationala in fata perturbatiilor adanci care aveau loc in economia mondiala din a)unul si din primii ani ai razboiului. 3oile norme ale vietii politice si economice din timpul dictaturii personale a regelui Carol nu erau compatibile cu constitutia adoptata in 19 3. /e aceea, ca un prim act de guvernamant, regimul dictaturii carliste a abolit vec*ea Constitutie si a adoptat in februarie 1938, o Constitutie noua, care fara sa fie aprobata de popor, consfintea dreptul regelui de a conduce tara, restrangea in mare masura libertatile cetatenesti, mentinea parlamentul ca organ legislativ, dar supus vointei monar*ului, desfiinta votul universal atribuia regelui intreaga putere executiva in stat, precum si dreptul de a fi conducatorul suprem al armatei.(7, pag 1!"