Sunteți pe pagina 1din 9

ROMANIA SI C.A.E.

R (1962-1964)
Printre consecintele celui de-al doilea razboi mondial s-a numarat si instaurarea regimului comunist ca expresie a dominatiei sovietice asupra Europei Centrale si de Est, iar venirea la putere a Partidului Comunist a impus si modelul economic specific. Dupa lansarea de catre Statele Unite a Programului European de Reconstructie, cunoscut si ca Planul Marshall (5 iunie 1947),Uniunea Sovietica riposteaza prin infiintarea Biroului Informativ al Partidelor Comuniste si Muncitoresti - Cominform (septembrie 1947).Era momentul proclamarii de catre sovietici a existentei in lume a doua lagare:socialist si imperialist . In ianuarie 1949 a fost creat Consiliul de Ajutor Reciproc (C.A.E.R), alcatuit din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria si U.R.S.S. In aprilie 1949 in C.A.E.R a intrat Albania,in 1951 R.D.G. Consiliul de Ajutor Reciproc( C.A.E.R) a fost creat la initiativa U.R.S.S. ca organizatie economica a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunitatii Economice Europene ,mai exact a fost raspunsul Moscovei la Planul Marshall. Scopul acestei organizatii era de a tine sub control sovietic economia tarilor est- europene. La randul sau Stalin a vazut in Planul Marshall o incercare a S.U.A. de a-i smulge prin mijloace economice braul de securitate abia constituit, de a izola U.R.S.S. si de a reface sub egida occidentala Germania. Reactia lui Stalin a fost pe masura temerilor sale: el a interzis tarilor- satelit sa participe la ceea ce ii parea un adevarat complot american. Delegatia cehoslovaca (guvernul de la Praga acceptand in prealabil participarea la Conferinta de la Paris privind planul Marshall ), care a fost convocata la Moscova a primit un raspuns raspicat din partea lui Stalin, la 9 iulie 1947: Suntem surprinsi ca ati acceptat sa participati la aceasta consfatuire. Pentru noi acesta problema este problema prieteniei dintre Uniunea Sovietica si Cehoslovacia. Vrand- nevrand, dvs. ajutati la izolarea Uniunii Sovietice (...)este necesar sa anulati acesta hotarare, trebuie sa renuntati sa participati la aceasta consfatuire si cu cat o veti face mai curand cu atat va fi mai bine Interdictia Kremlinului de a participa la Planul Marhall a fost urmata cu strictete de toate tarile satelit semnatare ale acordului C.A.E.R.. A fost o manifestare clara si exemplara a disciplinei de bloc, impusa de Stalin in zona braului de securitate largit. C.A.E.R. a avut un impact redus pe toata perioada stalinista, U.R.S.S. controland direct economia fiecarei tari membre. Abia odata cu destalinizarea s-a intensificat cooperarea si abia in anii '70 a inceput procesul de integrare, insa relatiile dintre U.R.S.S. si partenerii sai au ramas in continuare inegale. S-a facut totul ca economia statelor satelit sa depinda preponderent inca din anii '50 de Moscova. De exemplu, la acea vreme U.R.S.S. ii furniza Cehoslovaciei 70% din cupru si aluminiu,75% minereuri de fier, 80% petrol, 90% din nichel. In acelasi timp U.R.S.S. folosea statele est- europene ca sursa de materii prime si produse semifinite, dar si ca furnizori de produse fabricate, astfel ca satelitii europeni au ocupat un loc special in economia sovietica 1 C.A.E.R-ul a constituit unul din punctele de divergenta intre Romania si U.R.S.S. la inceputul anilor '60 . _______________________________________________________________________
1 Jean prezent Francois Soulet Istoria Europei de Est de la al doilea razboi mondial pana in

Romania a inceput sa solicite, spre finele deceniului sase, eliminarea obstacolelor puse in calea comertului de catre organismele mondiale economice. Romania incerca realizarea unei libertati de miscare in limitele lagarului socialist si o independenta relativa pentru legaturile economice si raporturile cu alte state socialiste. Propunerile facute de reprezentantii Romaniei in cadrul Comisiei economice a 1

O.N.U. au fost discutate in organismele europene, dar obstacolele se aflau in insasi sistemul rigid al C.A.E.R. si in restrictiile impuse de acesta. Romania , urmarind sa depaseasca aceste piedici a fost prezenta la prima Conferinta pentru Comert si Dezvoltare de la GENEVA - GATT'1964 cerand participarea echitabila a tarilor in curs de dezvoltare la schimbul international, precum si reducerea barierelor vamale.La inceputul deceniului sapte au loc cateva conferinte economice internationale la care Romania participa, dar efectele sunt minore. Pe de- o parte, economia romaneasca era controlata astfelt din interior de catre sovietici, iar pe de alta parte, prin crearea in 1949 a C.A.E.R,din exterior. Nu puteai avea alte relatii economice si implicit culturale sau politice decat cu tarile membre C.A.E.R2 Consfatuirile repetate ale conducatorilor de partid si guvernamentali din statele socialiste europene nu au facut decat sa reconfirme de fiecare data, mai fatis sau mai voalat, recunoasterea hegemonismului sovietic .3 Romania in planul productiei economice, pentru relatii cu tot felul de tari ale lumii,continua sa se distanteze in raport cu volumul de produse exportate pe cap de locuitor realizat in state socialiste. Chiar in raport cu tarile vecine precum Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, exportul romanesc , in primele doua decenii postbelice era sub cota acestora.Importul Romaniei se concentra asupra produselor necesare industrializarii, cu ritmuri care solicita utilaje tehnice ,mijloace de transport, in proportie de 25% in 1948 si de 43% in 1962 din totalul importurilor. O asemenea pondere disproportionata a avut repercusiuni asupra crearii unei economii echilibrate. Dominanta import- exportului era data de relatia est europeana. Concludenta este cifra care indica o crestere de sapte ori a livrarilor reciproce de produse si materii prime ale Romaniei in tarile socialiste, avand ca principal si coplesitor partener - Uniunea Sovietica. Orientarea unei parti a exportului romanesc spre Africa si Asia se inscria in comandamentele date de lagarul socialist pentru izolarea Romaniei de tarile Europei centrale si apusene. Incercarile Romaniei de a penetra mai mult pietele Europei erau barate de pozitia conducerii C.A.E.R. Ce respingea, ab initio, sistemul de investitii, de societati mixte cu intreprinderi capitaliste din tari occidentale. Statutul C.A.E.R definitivat in 1959, preciza inca de la articolul 1:A contribui, prin unirea si coordonarea tarilor membre ale Consiliului la dezvoltarea pasnica a economiei nationale... de unde si unul din repetatele raspunsuri ale rezervelor statelor occidentale la insistentele Romaniei pentru dezvoltarea relatiilor economice bilaterale . Criza cubaneza din 1961, datorata debarcarii armatei nord americane in Cuba apoi retragerea, urmata de imediata instalare a rachetelor sovietice pe insula, era dublata de criza Berlinului, cu zidului despartitor de catre est -berlinezi. Erau doua momente de mare incordare internationala atunci cand conducatorii S.U.A. si U.R.S.S. isi faceau declaratii pacifiste, iar propaganda pentru coexistenta pasinca intre state cu regimuri social-politice diferite era in plina desfasurare. Romania incerca sa foloseasca acest context international spre a-si croi un curs, mai ales de dezvoltare economica cu o tutela sovietica slabita. Inca de cand avea loc retragerea armatelor sovietice din Romania se constata unele manifestari care vizau tentative de iesire din stramtorile pactelor militare si economice conduse de U R S S. , si acestea erau semne evidente ale unor acte de promovare a respectarii particularitatilor Romaniei. _______________________________________________________________________
2-Lavinia Betea-Convorbiri neterminate-Cornel Manescu in dialog Lavinia Betea cu -p. 77 3-Titu Georgescu-Romania intre Yalta si Malta

Dupa inlaturarea grupului Miron Constatinescu, in 1958, echipele de la varful partidului si guvernului sunt mai strans controlate de Gh.Dej si mereu mai putin in penitenta la Moscova. La Congresul al-III-lea al P.M.R, in 1960, Hrusciov participa si remarca divergente in conducerea partidului pe probleme ale orientarii construirii socialismului.Raportul lui Gh.Dej lasa sa se inteleaga ca Romania refuza a mai fi tara Sovromurilor si puncteaza incercarile pentru apropieri economice de state ale Pietei Comune. Planul cincinal,1960-1965 reflecta o politica de industrializare mai consistenta, cu repere mai moderne,cu debutul construirii de mari combinate, precum acelea de la Galati si Craiova, si investirea a 2

60% pentru industrie. In acest context international atat de controversat, Romania face pasi spre afirmarea independentei in sistemul socialist sovietic. Orice hotarare privind Romania este de competenta exclusiva a acestei tari este afirmatia facuta de catre delegatia condusa de Al.Birladeanu. Au avut loc dezacorduri, polemici si condamnari ale pozitiilor romanesti in forumul economic socialist si la reuniunile pe ramuri ale C.A.E.R.Documentul final al conferintei C.A.E.R , la cererea expresa a Romaniei, va include dupa dezbateri incordate, punctul de vedere romanesc privind competenta statului national de a decide numai el pentru dezvoltarea economica proprie. Acestei orientari i se contrapune diviziunea internationala a muncii,diviziunea in sistemul socialist,avand in delegatiile U.R.S.S.,R.D.G si Bulgaria ca principalele protagoniste. U.R.S.S. a dorit sa poata tempera zelul nationalist al Romaniei oferind sprijin in construirea de mari obictive industriale. Hrusciov a propus participarea masiva la construirea hidrocentralei de la Portile de Fier, dar a fost refuzat de seful delegatiei romanesti Al.Birladeanu raspunzand ca acesta :se afla pe teritoriu romanesc Acesta este faza cand Hrusciov demasca:dogmatismul ca principal pericol pentru miscarea comunistacerand dezbateri spre a crea un curent nou in care tineretul si intelectualii sa fie atrasi in slujba construirii comunismului. Pentru Romania, principalul reprezentant in discutiile economice cu partea sovietica, cat si la C.A.E.R a fost Alexandru Birladeanu. Potrivit acestuia, primele sesiuni in cadrul C.A.E.R.,s-au facut simtite inca din 1959 cand Aleksei N.Kosighin a sugerat ca in interiorul organizatiei deciziile sa fie adoptate cu majoritate de voturi, fapt ce presupunea modificarea Statutului Consiliului si avea drept consecinte impunerea de politici economice neconforme cu interesele unei tari,adica ale tarilor membre In 2-3 februarie 1960, la Moscova a avut loc Consfatuirea reprezentantilor partidelor comuniste si muncitoresti din tarile socialiste ale Europei, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Polonia, Romania, Ungaria si U.R.S.S, consacrata schimbului de experienta in dezvoltarea agriculturii. Aici s-a hotarat, ca urmare a schimbului de pareri intre participanti, C.A.E.R sa studieze posibilitatile de specializare continua in productia agricola, in constructia de masini agricole, precum si in productia mijloacelor chimice pentru nevoile agriculturii,tinand seama de interesele si posibilitatile fiecarei tari. Discutiile vor continua un an mai tarziu, in perioada 25 mai - 6iunie 1961, ele axandu-se pe directiile de baza ale dezvoltarii economiei nationale ale Romaniei si ale colaborarii romano-sovietice pana in 1980. (aici au fost pareri divergente in special problema construirii de catre romani a Combinatului Siderurgic de la Galati) . La inceputul anului 1962 , s-a declansat o noua faza a intentiilor Moscovei de a controla Romania. P.C.U.S urma sa trimita celorlalte partide o scrisoare, in 15-20 februarie 1962, in care se enumerau problemele ce urmau a fi atinse in cadrul unei noi Consfatuiri C.A.E.R.: aprobarea principiilor diviziunii internationale a muncii, eficacitatea slaba a C.A.E.R., neindeplinirea recomandarilor organizatiei de catre tarile membre, planificarea investitiilor si a obiectivelor industriale rezolvarea de catre C.A.E.R. a problemelor care nu se puteau rezolva pe cale bilaterala, modificarea Statutului C.A.E.R. Consfatuirea de la Moscova din 1962 a conducatorilor partidelor comuniste din tarile socialiste , ca urmare a unor obiectiuni ale unor tari C.A.E.R au determinat sa se elaboreze:Principiile fundamentale ale diviziunii internationale a muncii, cu precizarea specializarilor pe tari pentru anumite industrii,cu coordonarea directiilor de cercetare stiintifica precum si construirea, in comun de mari obiective economice. Documentul a fost redactat, printre altii de specialistul sovietic in geografie economic. E. B. Valev, care reafirma ideea colaborrii economice socialiste in sensul unei diviziuni a muncii in cadrul blocului socialist intre nordul industrializat si sudul agrar-4 Ideea a fost sprijinita puternic de Cehoslovacia si de R.D.G, cele mai industrializate dintre rile fratesti5Gheorghiu-Dej a fost pus intr-o stare de intensa disonanta, observa Ken Jowitt. 3

Apararea directa a programului de industrializare (...) a necesitat adoptarea unei pozitii aflate in opozitie crescanda fata de Uniunea Sovietica si initierea unei politici care avea ca obiective principale suveranitatea statului si a partidului.6 In optica noilor Principii s-au creat alte organisme subsumate C.A.E.R precum Directia centrala de dispeceri a sistemelor energetice intercontinentale, Banca internationala de colaborare economica, Institutul unificat de la Dubna pentru cercetari ale energiei nucleare. Discursul tinut de N.S. Hrusciov la aceasta Consfatuire C.A.E.R, pune accent in relatia interes national - interes general, accentul fiind pus pe cel de-al doilea:...implinirea armonioasa a intereselor nationale si generale in sistemul economic mondial socialist. La polul opus, fata de discursul lui Hrusciov si de cele tinute de ceilalti participanti, care aprobau propunerile sovietice, discursul tinut de Gheorghiu-Dej a surprins prin logica expunerii, claritate, echilibru, aproband propunerile de colaborare care erau in interesul Romaniei si distrugand cu argumente punctele de vedere care contraveneau politicii economice promovate de conducerea de la Bucuresti. Concluzia expunerii facuta de Gheorghiu-Dej era aceea ca date fiind nivelurile economice diferite ale tarilor membre C.A.E.R., tratarea acestora trebuia facuta diferentiat pentru fiecare tara in parte, a problemelor legate de dezvoltarea economica. Vizita lui Hrusciov in Romania,18-25 iunie 1962 va marca existenta unor puncte de vedere diferite intre romani si sovietici in ceea ce priveste programul de industrializare si cel legat de dezvoltarea agriculturii romanesti. In fata acestor incercari ale sovieticilor de a transforma C.A.E.R.-ul intr-un organism suprastatal, romanii iau masuri prin convocarea Plenarei din 21-23 noiembrie 1962. In cadrul acestei sedinte a Plenarei C.C al P.M.R. Din 21-23 noiembrie 1962, Alexandru Barladeanu va prezenta un material intitulat:' informare cu privire la dezvoltarea colaborarii economice intre R.P.Romana si celelalte tari membre C.A.E.R Prin aceasta informare, Barladeanu va arata la Consfatuirea C.A.E.R. Din iunie 1962,a confirmat pozitia delegatiei romane, prin care aceasta organizatie nu se substituie tarilor, nu le impune colaborarea, ci sprijina colaborarea. Anul 1963 marcheaza conflictul deschis pe problema C.A.E.R. intre romani si sovietici. Intre 15-21 februarie 1963, la Moscova are loc cea de-a IV-a Sedinta a Comitetului Executiv al C.A.E.R.. Din nou, problema crearii organului unic de planificare a fost repusa pe ordinea de zi.Reprezentantii celorlalte tari au fost de acord cu propunerea, insa opozitia reprezentantului roman Alexandru Barladeanu, care a argumentat ca aceasta propunere aduce atingere stirbirii suveranitatii,a facut sa se amane incheierea sesiunii. _____________________________________________________________________________
4 -Vlad Georgescu, The Romanians. A History, London, I. B. Tauris, 1991, p. 245. 5 -H. Gordon Skilling, Communism National and International. Eastern Europe after Stalin, Toronto,University of Toronto Press and Canadian Institute of International Affairs, 1964, p. 152. 6 - Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965,pp. 203, 214.

Pe 20 februarie 1963, a avut loc o intalnire intre N.S.Hrusciov si Alexandru Barladeanu, reprezentantul Romaniei in comitetul Executiv al C.A.E.R.,divergentele celor doi arata clar ca disputele incep sa devina tot mai evident o afacere romano-sovietica. Programul de industrializare pe scara larga a Romaniei a fost sustinut cu vehementa de catre delegatia romana la CAER. Un rol important a jucat delegatul permanent al Romaniei la C.A.E.R., Alexandru Barladeanu, nascut in Basarabia, un fost emigrant politic in URSS care cunostea foarte bine limba rusa. Barladeanu, care era economist prin educatie, fusese ministru al Comertului Exterior in anii 1950, iar in anii 1960 devenise viceprim-ministru. El fusese implicat si inainte in confruntari directe cu Hrusciov si cu alti lideri sovietici. Adresandu-se Comitetului Executiv al C.A.E.R, pe data de 15 februarie 1963, el a pus sub semnul intrebarii tutela sovietica ai a aparat politica economica romaneasca stabilita de Congresul al III-lea al PMR din 1960 7. Infuriat de pledoaria lui Barladeanu in favoarea intereselor economice romanesti, Hrusciov a cerut eliminarea sa din guvernul roman. In loc sa se conformeze,Gheorghiu-Dej l-a promovat pe Barladeanu in pozitia de membru supleant al Biroului 4

Politic. Plenara Comitetului Central al PMR din 5-8 martie 1963 a aprobat pozitia adoptata de Barladeanu la sesiunea C.A.E.R. Au existat de asemenea zvonuri ca Gheorghiu-Dej i-ar fi scris o scrisoare lui Hrusciov pentru a-l informa ca PMR nu-si va modifica planurile economice si ca orice presiuni pentru schimbarea acestor planuri vor obliga Romania s iasa din C.A.E.R.8 Intre 26-27 februarie 1963, are loc sedinta Biroului Politic al C.C al P.M.R,in care se va discuta cele intamplate la Consfatuirea C.A.E.R. de la Moscova. Pe marginea raportului prezentat de Barladeanu conducerii P.M.R, Gheorghiu-Dej concluziona:Nici un fel de concesie nu se poate face[...]Daca am accepta asemenea propuneri, ar duce la stirbirea suveranitatii noastre. O alta problema atinsa la consfatuire a fost aceea a largirii C.A.E.R. prin atragerea altor state socialiste, a unor state cu nivel de dezvoltare mai redus, precum China,Vietnam, Coreea de Nord. Solutia era ca Romania sa insiste pe primirea Chinei si a Iugoslaviei, pentru a putea contrabalansa influanta sovieticilor atat in cadrul C.A.E.R. cat si in blocul comunist. Intre 5-8 martie 1963 are loc sedinta Plenarei C.C. Al P.M.R unde pentru prima data era evocata in mod deschis existenta unor probleme litigioase intre Romania si URSS. Acest lucru era considerat ca un gest de fronda din partea Bucurestiului in plus au existat zvonuri conform carora exista o apropiere a Romaniei fata de China, precum si gestul de a relua relatiile diplomatice cu Albania, prin retrimiterea in 1963 a ambasadorului roman la Tirana, Gheorghe Velcescu.Toate acestea au facut ca sovieticii sa ia masuri pentru a preveni o noua disidenta europeana in blocul comunist. Discutiile din cadrul Plenarei sau finalizat prin luarea in unanimitate a unei decizii de a se redacta o delegatie de principii care sa afirme pozitia Romaniei in cadrul discutiilor aprinse cu C.A.E.R..au existat anumite atitudini care au indrumat la prudenta,spre a nu se deteriora relatiile cu Moscova. Moscova va reactiona, trimitand emisari dintre cei mai inalti in rang, care se vor succeda la intervale scurte la Bucuresti, incercand sa gaseasca o rezolvare a divergentelor dintre romani si sovietici, 5-8 martie 1963, 26 mai 1963, 8 iunie 1963. Pentru ca se profila o polemica dura, Moscova a decis sa trimita o delegatie oficiala la Bucuresti. Pe 24 mai 1963 a sosit la Bucuresti o delegatie sovietic sub conducerea lui Nikolai Podgornii, membru al Prezidiului si secretar al Comitetului Central al PCUS, dar nu s-a putut ajunge la nici o intelegere. Dezvoltarea conflictului chino-sovietic a servit linia independenta a Bucurestiului.
__________________________________________________________________________________________________

7 -Lavinia Betea, -Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu p.150-151 . 8 -Ghi Ionescu - Communism in Rumania p. 339.

Prin urmare, pe 22 iunie 1963, comunistii romani au dat o noua dovada de independenta fata de Moscova prin publicarea unui rezumat al scrisorii trimise de Partidul Comunist Chinez catre Comitetul Central sovietic pe 14 iunie 1963, pe care nici o alta tara comunista din Europa de Est, in afara de Albania, nu a indraznit sa o publice. Intre timp, tensiunile in relatiile cu URSS s-au intensificat in cadrul colegiului editorial al World Marxist Review , revista care se publica la Praga si la care liderii romani Ion Gheorghe Maurer si Nicolae Ceausescu contribuisera cu articole in care sustineau linia autonomista si neutralista a partidului lor. In diferite ocazii, reprezentantul PMR, Barbu Zaharescu, s-a opus eforturilor partidelor promoscovite de a transforma revista intr-o tribuna antichineza. Cu toate acestea, dup cum noteaz H. Gordon Skilling, comunistii romsni au continuat pentru o vreme sa sprijine Moscova in disputa chino-sovietica 9 . Faptul c aveau divergente cu Moscova nu insemna ca aprobau linia belicoasa maoista in relatiile internationale. Mai degraba, comunistii romani respingeau pur si simplu eforturile lui Hrusciov de a reface dominatia sovietica totala asupra miscarii comuniste mondiale 10 . Intre 24-25 iunie 1963, au avut loc la Bucuresti, convorbirile intre delegatiile C.C al P.M.R si C.C al P.C.U.S.In cadrul convorbirilor problema principala de la care s- a plecat a fost cea a suveranitatii prinsa intr-un material prezentat de conducerea P.M.R la 8 iunie 1963, au urmat discutii cu privire la construirea Hidrocentralei de la Portile de fier cu participare romana si iugoslava si pretentiile Bulgariei la construirea acesteia, problema specializarii ramurilor de productie facute, specializarea cu sau fara 5

ajutor tovarasesc, organul international de planificare, problema participarii Chinei si a altor tari socialiste la C.A.E.R.; deosebirea dintre coordonare si planificare comuna,complexele economice interstatale; problema consilierilor sovietici. Rezultatele acestei intrevederi se vor vedea la Consfatuirea C.A.E.R. din 24-25 iulie 1963 de la Moscova,unde au fost aprobate termenele de realizare a coordonarii planurilor de dezvoltare economica pentru cincinalul 1966-1970; adoptarea de recomandari cu privire la trecerea catre decontarile multilaterale in comertul dintre tarile membre C.A.E.R. si organizarea Bancii Internationale de Colaborare Economica. Aici nici delegatia P.C.U.S. si nici a celorlalte tari membre nu au mai luat in discutie subiectele neagreate de Bucuresti. Dupa Consfatuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste si muncitoresti si ai sefilor de guverne ale statelor paricipante la Tratatul de la Varsovia din 25-26 iulie 1963 unde pe ordinea de zi erau doua probleme: admiterea Mongoliei in acesta organizatie (se consemneaza opozitia Romaniei) si aprobarea rezultatului tratativelor cu privire la interzicerea experientelor nucleare in trei medii , in cosmos, in atmosfera si sub apa,apoi urmeaza cateva luni de acalmie.
_____________________________________________________________________________________________________

9 - H. Gordon Skilling, Communism National and International, p. 153, se refera la articolul publicat de Presedintele Consiliului de Ministri al Romaniei, Ion Gheorghe Maurer, in numarul din noiembrie 1963 al revistei World Marxist Review, sub titlul The Firm Foundations of the Unity of the International Communist Movement. 10- Vladimir Tismaneanu, Stalinism pentru eternitate-p.218,instructiunile date de Gheorghe Gheorghiu-Dej delegatiei P.C.R. care urma s se deplaseze in China in primavara anului 1964 de a incerca sa-i convinga pe comunistii chinezi sa intrerupa polemica impotriva Moscovei pentru cel putin sase luni sau, mai bine, pentru un an, si apoi sa se organizeze o conferinta mondiala a miscarii comuniste pentru a discuta chestiunile controversate.

In acest timp de liniste in privinta disputelor, conducerea de la Bucuresti ia o serie de masuri care demonstrau distantarea fata de Moscova. Problema consilierilor sovietici, in special cei incadrati in M.A.I a fost dezbatuta in Biroul Politic al C.C al P.M.R atat in sedinta din 13 mai 1963 cat si in cea din 30 august 1963. Cele mai vizate sectoare ale statului roman si pe cale de consecinta controlate de consilieri sovietici au fost cele de forta, Ministerul de Interne si Securitatea, precum si Armata. Situatia este explicabila, daca avem in vedere ca liderii de la Kremlin erau adeptii manevrelor din umbra si ai impunerii cu forta a deciziilor pe care le luau. Gheorghe Apostol preciza ca toate ministerele fusesera infundate cu consilieri sovietici. Iar armata i internele, mai ales securitatea, erau napadite de ei.11 Incepand din primvara anului 1963 consilierii sovietici au disparut din toate structurile de stat, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale. Eliminarea acestora a reprezentat, de altfel, unul dintre factorii care au permis conducerii de la Bucuresti sa dea un contur tot mai ferm politicii de autonomie fa de Moscova, politic ce va culmina cu adoptarea Declaraiei P.M.R. din aprilie 1964, perceputa in plan international drept o declaratie de independenta fata de U.R.S.S. 12 Un alt exemplu este apropierea relatiilor cu Iugoslavia.La 12 iunie 1963 dupa refuzul de a participa la diferite proiecte de investitie ale C.A.E.R-ului,Romania anuntase incheierea unui proiect de navigatie si hidroelectric,in valoare de 140 de milioane de lire sterline cu Iugoslavia, proiectul se referea la crearea Hidrocentralei Portile de Fier pe Dunare, el fiind semnat cu ocazia vizitei lui Gheorghe Gheorghiu Dej la Belgrad.A fost primul sef de stat comunist care s-a adresat Adunarii Nationale. Chiar daca, in acelasi an, si Hrusciov vizitase Iugoslavia. Ultima intrevedere dintre Gheorghe Gheorhiu-Dej si N.S.Hrusciov va avea loc intre 3-7 octombrie 1963 la Bucuresti si in alte locuri din Romania, cu ocazia organizarii unei partide de vanatoare, ea neavand caracter oficial. Discutiile desfasurate intre Gheorhiu-Dej, Gheorghe Maurer si 6

N.S.Hrusciov au scos la iveala o serie de aspecte interesante, dar nimic referitor la existenta unor diferende romano-sovietice, convorbirile incheindu-se intr-o nota optimista neprevestind ceea ce se va intampla pe parcursul anului 1964. Anul 1964, va aduce 2 momente care vor avea repercusiuni asupra relatiilor romano-sovietice: articolul publicat in februarie 1964 de economistul sovietic E.B.Valev si revista Vestnik Moskovskogo Universitata a Universitatii Lomonosov din Moscova si polemica ideologicasovieto-chineza care va duce in final la elaborarea Declaratiei din aprilie 1964 a C.C al P.MR. Apogeul contradictiilor a fost inregistrat in aprilie 1964, cand s-a publicat Planul Valev. Acesta a fost un proiect de organizare economica a tarilor comuniste est-europene, propus in 1964 de economistul sovietic Emil Borisovici Valev. El prevedea specializarea respectivelor economii pe anumite ramuri de productie, Romaniei revenindu-i rolul de tara preponderent agricola. Planul nu a fost adoptat, fiind puternic contestat de Romania . Activul central al partidului a dezbatut problemele raporturilor echitabile ce trebuiau sa guverneze relatiile intre statele socialiste. La Plenara partidului, din aprilie 1964 s-a cerut stabilirea unor norme noi de colaborare intre statele est europene, asezarea acestora pe baza respectarii suveranitatii si independentei nationale. 13 In revista Viata economica din 12 iunie 1960, pe parcursul a opt pagini, este publicat articolul lui E.B.Valev: Probleme dezvoltarii economice a raioanelor dunarene din Romania,Bulgaria si U.R.S.S.si raspunsul dat de academicianul Costin Murgescu sub forma: conceptii potrivnice principiilor de baza ale relatiilor economice dintre tarile socialiste, in care gasim discutii despre complexul economic interstatal in general, si despre concretizarea lui dunareana, in special .
____________________________________________________________________________________________

11-Lavinia Betea, (interviu cu Gheorghe Apostol).-p.264 12-Al. Oca, Vasile Popa, O fereastra in Cortina de Fier Romania. Declaratia de independenta din aprilie 1964, 13-Titu Georgescu Romania intreYalta si Malta-p.174

Declaratia oficiala din aprilie 1964 care este considerata declaratia de independenta a comunistilor romani a aratat faptul ca dezbaterea asupra planului Valev convinsese elita conducatoare romana ca programul de industrializare pe scara larga putea fi realizat numai prin independenta statutului-partid fata de Uniunea Sovietica 14 .Dupa cum a aratat Michel Shafir, elita comunista romana a decis sa devina nu numai intruchiparea dezvoltarii industriale, ci si a aspiratiilor nationale de independenta 15 . Dupa incheierea vizitei delegatiei de partid si guvernamentele romane condusa de Cheorghe Maurer in Republica Populara Chineza, 2-10 martie 1964,la intoarcerea spre Romania,acesta a facu to escala in U.R.S.S la Pitunda, unde a avut convorbiri cu delegatia C.C al P.C.U.S, din care au facut parte N.S.Hrusciov,A.I.Mikoian,P.V. Mdjavanadze, I.V.Andropov. Discutiile s-au axat pe polemica ideologicasovieto-chineza si convorbirile romano-chineze, precum si discutii romano-nord-coreene. Revenirea la sentimentul national sau nastereanational-comunismului, a constituit unul din mijloacele de rezistenta la atitudinea antisovietica a Bucurestiului. Limba rusa, care fusese un obiect de studiu in toate scolile, va deveni una din limbile la alegere, alaturi de engleza, franceza ,germana, conform sedintei Biroului Politic al C.C al P.M.R din 30 august 1963. Muzeul romano-rus a fost inchis, angajatii lui completand colectivul Institutul de Istorie Universala Nicolae Iorgasi alte institutii de cultura . Au fost desfiintate Institutul de studii Romano-Sovietice pe 15 septembrie 1963 si Editura Cartea Rusa care a devenit Editura pentru Literatura Universala, rebotezarea unor strazi, institutii, orase, cazul orasului Stalin care redevine orasul Brasov, sunt exemple a campaniei de masuri antisovietice luate de autoritatile de la Bucuresti. Pe 14 octombrie 1964, are loc Plenara C.C. Al P.C.U.S., in care N.S.Hrusciov este inlocuit din functia de prim secretar al C.C al P.C.U.S. si membru al Prezidiului, precum si din cea de presedinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S..Noua conducere de la Kremlin va fi asigurata de trei persoane importante, adica Brejnev, Kosaghin si Podgornai.Acest lucru ii va fi adus la cunostinta lui GheorghiuDej de catre ambasadorul U.R.S.S. la Bucuresti, I.K. Jegalin, in cadrul intrevederiii avute in data de 16 7

octombrie 1964. Reactia conducerii de la Bucuresti si in special a lui Gheorghiu-Dej fata de schimbarile de la Moscova, a fost prudenta, intre acceptarea schimbarii lui N.S.Hrusciov si rezerve in ceea ce priveste noua conducere sovietica:Va rog sa transmiteti tovarasului Brejnev si tovarasului Kosaghin din partea noastra toata intelegerea pentru necesitatea masurilor luate si speram ca lucrurile sa se indrepte spre bine . Imediat dupa instalarea noii conduceri sovietice Gheorghiu-Dej va cere pe 21 octombrie 1964, prin intermediul ambasadorului sovietic, retragerea totala a tuturor consilierilor sovietici din Romania, lucru care se va intampla in decembrie acelasi an . Prin actiunile sale ,promovarea unei politici externe proprii, in paralel cu consolidarea pozitiei interne, axata in special pe dezvoltarea economica, conducerea de la Bucuresti a urmarit distantarea si nu ruptura de Moscova. Astfel, eforturile diplomatice ale Bucurestiului au avut ca rezultat scoaterea din anonimat a Romaniei si crearea interesului occidental pentru actiunile sale . ________________________________________________________________
14-Vlad GeorgescuThe Romanians,p.245-E.B.Valev a publicat in aprilie 1964 un articol privind crearea unuicomplex economic interstatalcare urma sa cuprinda portiuni din sudul Uniunii-Sovietice,sud-estul Romaniei si nordul Bulgariei 15-Michael Shafir-Politics,Economics and Societyp.48

BIBLIOGRAFIE
- Jean Francois Soulet -Istoria Europei de Est de la al doilea razboi mondial pana in prezent - Lavinia Betea - Convorbiri neterminate-in dialog cu Cornel Manescu - Titu Georgescu- Romania intre Yalta si Malta - Vlad Georgescu- The Romanians.A history - H.Gordon Skilling- Communism National and international.Eastern Europe after Stalin. - Kenneth Jowitt-Revolutionary Breakthroughs and National Development. The case of Romania 1944-1965 - Lavinia Betea,- Alexandru Brldeanu despre Dej,Ceausescu si Iliescu - Ghita Ionescu- Communism in Rumania - H. Gordon Skilling, Communism National and International - Vladimir Tismaneanu, Stalinism pentru eternitate - Lavinia Betea, interviu cu Gheorghe Apostol - Al. Osca, Vasile Popa, O fereastra in Cortina de Fier Romania. Declaratia de independenta din aprilie 1964. - Michael Shafer- Politics,Economics and Society - Nicolae Ecobe - Relatii internationale postbelice. O cronologie diplomatica 19451964 - Mihai Retegan - Razboi politici in blocul comunist. Relatiile romano-sovietice in anii '60. - Brandusa Costache - Romania si C.A.E.R. 1949-1960, - Arhivele Totalitarismului
8