III.

ROMANIA IN PERIOADA RAZBOIULUI RECE

1.Cadru general.
Prin razboi rece se intelege conflictul dintre cele mai mari puteri postbelice,SUA si URSS,care insa n-a degenerat intr-un razboi propriu-
zis.Semnele existente unor divergente intre SUA(democrate),pe de o parte,si URSS(comunista) au aparut inca din timpul celui de-al doilea Razboi
Mondial.Aceste divergente s-au agravat dupa incheierea conflictului,avand ca urmare racirea relatiilor dintre cele doua superputeri.Razboiul rece s-a
datorat in primul rand diferentei de sistem politic,economic si social intre cei doi mai rivali.Fiecare dorea sa-si impuna sistemul intr-o zona cat mai
vasta si sa-si intinda influenta politica,economica si militara.La acest eveniment au participat,evident,si statele aflate in sfera de influenta a celor doua
superputeri,intre care si Romania.
Propunand lumii modelul democratiei occidentale si dorind sa sustina o lume postbelica construita pe principiile Cartei Atlanticului,SUA a
creat,in acest sens ONU,in 1945.
Principalul obiectiv al URSS era prevenirea unei noi invazii prin crearea unei centuri de securitate constituita din state europene cucerite in
timpul ofensivei antihitleriste.Astfel,ajutata de hotararile Conferintei de la Ialta si profitand de o maisva prezenta militara,URSS a refuzat dreptul
statelor aflate in zona sa de influenta de a organiza alegeri libere,contribuind decisiv la transfomrarea acestora in democratii populare.
Iugoslavia,Romania,Bulgaria,Cehoslovacia,Ungaria,Polonia,Germania de Est(devenita Republica Democrata Germana) au fost transformate in
sateliti ai Moscovei,carora li s-au impus regimuri politice de sorginte sovietica.
Reactia americana la expansiunea sovietica e rapida.In 1947,presedintele H.Truman lanseaza doctrina indiguirii (containment) prin care
statele europene urmau sa primeasca un substantial sprijin financiar american.Primele ajutoare de urgenta sunt dirijate spre Grecia si Turcia.Prin
Planul Marshall,asistenta financiara oferita Europei occidentale devine sistematica si masiva.Cateva luni mai tarziu,Stalin constituia Kominform-ul
(Biroul Informativ al Partidelor Comuniste si Muncitoresti), prin care consolida dominatia URSS asupra statelor comuniste recent create.
Doctrina Truman nu a avut numai o componenta economica,ci si una militara.In 1948,12 state occidentale semneaza Pactul Atlantic,in baza
caruia,un an mai tarziu,se formeaza Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).Replica militara sovietica nu a intarziat sa apara: in
1949,URSS a realizat prima explozie nucleara,iar in 1955 a fost infiintata Organizatia Tratatului de la Varsovia.
Razboiul Rece a imbracat forma unei succesiuni de crize politice potentate de o cursa a inarmarilor declansata intre cele doua blocuri politice
si militare: tentativa sovietica de blocare a Berlinului(1948) sau criza rachetelor (1962).Razboiul rece a inclus insa si conflicte locale,deschise,precum
razboaiele din Coreea si cel din Vietnam.
Pericolul razboiului nuclear,costurile exorbitante ale cursei inarmarilor,presiunea tot mai accentuata a opiniei publice in favoarea pacii,dar si
lectiile razboiului din Vietnam au condus la detensionarea treptata a relatiilor dintre cele doua blocuri politico-militare incepand cu anii 70.Destinderea
a fost urmata de o a doua faza a Razboiului Rece,materializata in sustinerea de catre URSS a miscarilor procomuniste din tari ale lumii a treia din
America Latina si Africa sau invazia sovietica in Afghanistan (1979).
Dupa 1985,presedintele Mihail Gorbaciov a redus responsabilitatile Moscovei in lume,recunoscand ca reformele interne preconizate nu puteau
sa fie sustinute in paralel cu un program de inarmare care inghitea pana la 25% din resursele tarii.
2.Politica externa in primii ani ai regimului comunist. "De la Stettin, in Baltica, la Triest, in Adriatica, o cortina de fier a cazut peste
continent. In spatele ei se gasesc capitalele tuturor tarilor Europei Orientale: Varsovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Bucuresti, Sofia. Toate
aceste orase celebre, toate aceste natiuni se gasesc in sfera sovietica si toate sunt supuse, sub o forma sau alta, nu doar unei influente sovietice, dar
si controlului foarte strans si in continua crestere al Moscovei ()."
Cu toate ca acest discurs, tinut de Winston Churchill la 5 martie 1946, in fata studentilor Universitatii din Fulton (Missouri, SUA), este
considerat a fi inceputul Razboiului Rece, de fapt, nu reprezinta decat o definire a unei realitati existente de mai mult timp. Mesajul transmis de
Churchill, cu prilejul discursului de la Fulton, s-a dorit, in principal, a fi o alarma pentru "lumea libera" si mai ales pentru SUA. Interesul imediat era
realizarea unui baraj in Europa, care sa puna astfel la adapost statele occidentale de "mareea sovietica".
Acordurile incheiate intre marile puteri in cadrul conferintelor de la Ialta (februarie 1945,in cadrul careia s-a luat cinica decizie privind impartirea
lumii in zone de influenta) si Potsdam (iulie-august 1945) au contribuit, neindoios, atat la crearea conditiilor favorabile pentru intarirea pozitiilor
Moscovei in Romania, cat si pentru aducerea si mentinerea la putere a unui guvern procomunist condus de Petru Groza.Intrata,astfel,in sfera de
influenta sovietica,Romania nu a mai putut desfasura,dupa 1945,legaturile traditionale de politica externa avute in perioada interbelica.Dupa al Doilea
Razboi Mondial,U.R.S.S a impus Romaniei orientarea politicii sale externe mai cu seama catre Est si restrangerea relatiilor cu lumea occidentala la
minimum.
Gheorghe Tatarescu a fost conducatorul delegatiei oficiale a Romaniei la Conferinta de pace de la Paris, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
(29 iulie - 15 octombrie 1946), fapt intens utilizat de propaganda comunista in exterior pentru a incerca sa demonstreze legalitatea guvernului Groza.
Prin Tratatul de pace, semnat la 10 februarie 1947, s-a consfintit statutul politico-juridic al Romaniei:
Art.1 Frontierele Romaniei vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941,cu exceptia frontierei romano-ungare care e definita in
art.2.Frontiera sovieto-romana e astfel fixata in conformitate cu Acordul sovieto-roman din 20 iunie 1940 si cu Acordul sovieto-
cehoslovac din 29 iunie 1945.
Art.2 -- Hotararile sentintei de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule si neavenite,frontiera dintre Romania si Ungaria fiind
restabilita cum exista la 1 iaunuarie 1938.
se consfiintea juridic ocuparea Basarabiei,nordului Bucovinei si a tinutului Herta de catre URSS.

Cu toate acestea, delegatia oficiala a Romaniei nu a ridicat deloc, conform instructiunilor primite de la Moscova, problema Basarabiei. Ca
urmare, granita de est ramanea cea impusa in iunie 1940 prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Temandu-se de expansiunea comerciala si politica a SUA in sfera ei de influenta, Moscova a impus adoptarea unei linii politice care nu tinea
cont de interesele reale ale economiilor statelor din rasaritul european. Kremlinul a reactionat asadar prompt si, in iulie 1947, respingea Planul
Marshall, impunand aceeasi linie politica si tarilor-satelit. La 9 iulie 1947, Romania denunta in termeni fermi acest plan, ca de altfel toate tarile aflate
in zona sovietica de influenta.
Intr-un asemenea context de ofensiva a comunismului, la 5 noiembrie 1947, Gheorghe Tatarescu era inlocuit din functia de ministru de
externe cu Ana Pauker, fapt ce marca preluarea de catre PCR a controlului total asupra diplomatiei romanesti.
Avand in vedere succesiunea periculoasa a evenimentelor la scara mondiala, aparitia unor aliante politico-militare, dar si economice,
apartinand celor doua sisteme, nu reprezenta decat o problema de timp.
Crearea Consiliului Economic de Ajutor Reciproc (CAER), in 1949, a constituit initial o riposta imediata la aplicarea Planului Marshall, dar si o
alternativa a blocului comunist la Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana(CEE).Romania a fost membra fondatoare a CAER(organizatie
care avea sediul la Moscova) . CAER,conform statutului sau din 14 decembrie 1949,are ca scop sa contribuie,prin unirea si coordonarea eforturilor
tarilor membre la dezvoltarea planificata a economiei nationale,la ridicarea nivelului de industrializare a tarilor cu o industrie mai putin
dezvoltata[...].CAER e fondat pe baza egalitatii suverane a tuturor tarilor membre ale Consiliului. Pe langa hotararile strict economice, intre statele
membre, in cadrul CAER au fost adoptate si unele hotarari politice vizand relatiile cu lugoslavia, dupa sciziunea Stalin-Tito. [ Pozitia statului roman in
primii ani de dupa instalarea regimului de sorginte stalinista(in perioada in care Dej juca dupa cum canta Stalin) a fost atitudinea manifest ostila fata
de autonomia politica a Iugoslaviei lui Iosip Broz Tito.Romania s-a aflat in concertul statelor socialiste care au sprijinit decizia lui Stalin de eliminare a
Uniunii Comunistilor din Iugoslavia din Comintern si izolarea politica si economica a statului vecin.Dupa moartea lui Stalin,si dupa ce apele se mai
linistisera,Dej a initiat o politica de departare fata de blocul sovietic.Reconcilierea cu Iugoslavia disidenta se va produce insa dupa 1956,facilitand
dezvoltarea unor proiecte economice comune ]
Romania, ca exportatoare de materii prime, a fost nevoita sa-si limiteze orizontul comercial doar la tarile din cadrul CAER, ca de altfel si
importurile de tehnica sau de produse industriale, intr-o prima perioada.
Razboiul rece s-a caracterizat si prin aparitia unor aliante militare.Cele mai influente au fost:
La 4 aprilie 1949, la Washington are loc ceremonia de semnare a Pactului NATO, ce cuprindea majoritatea statelor democratice din Europa
si desigur SUA (pe parcurs vor adera si alte state). Formarea NATO a fost cauzata de pericolul expansiunii Uniunii Sovietice spre Europa
Occidentala.

La 14 mai 1955, statele aflate in sfera de influenta sovietica (mai putin lugoslavia) semneaza in capitala Poloniei un tratat de alianta militara,
cunoscut sub numele de Tratatul de la Varsovia.Formarea Tratatului de la Varsovia a fost replica imediata a primirii Germaniei de
Vest(Republica Federala a Germaniei) in NATO.Organul de conducere al Tratatului de la Varsovia era Comitetul Politic Consultativ,compus
din sefii statelor membre.Organele militare erau un Comitet al Ministrilor Apararii al statelor membre si Comandamentul Fortelor Armate
Unite (aflat sub conducere sovietica).

Romania a fost membru fondator al Tratatului de la Varsovia,insa pozitia sa a fost unica in cadrul aliantei dupa 1964.In acel an,pozitia d e
independenta a Romaniei a fost sustinuta in Declaratia din aprilie 1964 ,cand,ca raspuns la Planul Valev initiat de CAER, conducerea romaneasca a
sustinut dreptul fiecarui partid comunist de a conduce tara in functie de conditiile specifice din fiecare stat.In timpul guvernarii lui Ceausescu s-a
continuat si s-a accentuat politica externa de idependenta fata de Uniunea Sovietica.Caracteristicile pozitiei unica a Romaniei in Tratatul de la
Varsovia sunt urmatoarele:
1. Romania a refuzat sa faca parte din structurile militare ale Tratatului de la Varsovia,neparticipand la manevrele militare de pe teritoriul
celorlalte state membre si nepermitand participarea armatelor altor state la manevre militare pe teritoriul ei.Din aces punct de vedere,pozitia
Romaniei e asemanatoare cu cea a Frantei,care in timpul guvernarii generalului Charles de Gaulle,a iesit din structurile militare ale NATO.
2. Romania a fost singurul stat membru al Tratatului de la Varsovia care nu a fost de acord cu aprobarea unui Statut al aliantei ce ar fi dat o
mai mare putere conducerii sovietice.( Doc.1).
3. Romania a fost singurul stat al aliantei care nu a gazduit trupe sovietice pe teritoriul national,incepand cu anul 1958.In acel an,liderul sovietic
Nikita Hrusciov a fost de acord cu retragerea armatei sovietice,care stationa pe teritoriul Romaniei inca din 1944.
4. Romania a avut o alta atitudine,comparativ cu ceilalti membri ai Tratatului,fata de interventia sovietica si a altor 5 state ale aliantei pentru
inabusirea incercarii de reformare a sistemului comunist din Cehoslovacia (primavara de la Praga, august 1968). (vezi mai jos).
5. Atitudinea Romaniei(singura membra a pactului care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei) si a lui Ceausescu in legatura cu invadarea
Cehoslovaciei a cauzat aparitia pericolului unei invazii sovietice in tara noastra.In consecinta,Romania a avut o doctrina militara diferita de
cea a Tratatului,e vorba de doctrina razboiul intregului popor.Desi URSS era aliata Romaniei,in cadrul doctrinei nationale a Romaniei,cele
mai importante forte erau dispuse la granita cu URSS.
6. Dupa anul 1969,Romania si-a creat propria industrie de aparare,si-a organizat fortele armate dupa propriile regulamente si a refuzat
prezenta inspectorilor sovietici.
7. Romania a refuzat sa semneze declaratia din noiembrie 1978 prin care pactul condamna negocierile de pace israelo-egiptene,refuzand,de
asemenea,sa accepte cresterea cheltuielilor militare.

In conditiile caderii comunismului in Europa,Tratatul de la Varsovia a fost desfiintat in 1991.

3. Raporturile romano-sovietice in perioada dintre moartea lui Stalin si retragerea Armatei Rosii. Moartea lui Salin, la 5 martie 1953, nu
a fost de natura sa genereze vreo modificare, imediata si de substanta, a atitudinii liderilor romani, ca de altfel a tuturor celor din spatiul sovietic.
Teama ca timidul dezghet inceput la Moscova, dupa decesul lui Stalin, ar fi putut readuce in prim-planul vietii de partid pe unii dintre rivalii sai I-a
determinat pe Gheorghiu-Dej sa ordone neutralizarea acestora (inchisoare pe viata pentru Vasile Luca si condamnarea la moarte a lui Lucretiu
Patrascanu). Chiar si acum, cand Gheorghiu-Dej isi consolideaza puterea in PMR, acesta nu are inca curajul necesar pentru a recurge la o distantare
ferma de Moscova.
Demascarea cultului personalitatii lui Stalin, in raportul secret prezentat de Nikita Hrusciov, in cadrul Congresului XX al PCUS, desfasurat in
februarie 1956, a constituit o prima incercare, venita din interiorul sistemului, de cercetare si dezvaluire a crimelor perioadei staliniste.
Revolutia anticomunista din Ungaria, schimbarile de conducere din Polonia si Cehoslovacia, precum si reluarea raporturilor cu lugoslavia au
determinat Kremlinul sa aiba in vedere o reconsiderare a raporturilor politice din cadrul Tratatului de la Varsovia.Evenimentele desfasurate la
Budapesta, in toamna anului 1956(sub conducerea comunistului reformator Imre Nagy,maghiarii incercau sa puna capat sistemului partidului unic si
sa obtina retragerea Ungariei din Pactul de la Varsovia) , au aratat cu prisosinta ca Moscova nu accepta desprinderea din sfera sa de influenta, astfel
ca interventia militara pentru inabusirea revoltei a reprezentat doar o chestiune de decizie politica. Desi a facut primii pasi in cadrul proiectului de
destalinizare a Romaniei,Gheorghe Gheorghiu-Dej a ramas fidel puterii sovietice,sustinand,impreuna cu Emil Bodnaras, fara echivoc invadarea
Ungariei de catre Hrusciov,ca raspuns la revolutia maghiara din 1956.Mai mult chiar,regimul lui Dej a acceptat intemnitarea revolutionarilor maghiari
in Romania. Acordarea azilului politic unor membri ai guvernului de la Budapesta si apoi extradarea lor, pentru a fi condamnati si executati, au permis
lui Gheorghiu-Dej sa-si consolideze prestigiul in cadrul blocului comunist. Lucrul acesta a fost posibil si datorita infrangerii oricarui tip de opozitie
interna, atat din partea populatiei, cat si la varful conducerii de partid. Sporirea increderii Moscovei in liderii PMR ,dar si faptul ca toti vecinii Romaniei
apartineau blocului comunist,a facut ca acestia(rusii) sa accepte desfiintarea sovromurilor in 1956 si sa-si retraga trupele,in 1958.
In memoriile sale, Nikita Hrusciov nota: "Cu cat ma gandeam mai mult la aceasta problema, cu atat mi se parea mai rational sa retragem cele
cateva divizii pe care le aveam in Romania si sa le cantonam in apropiere, in Moldova si Ucraina (). I-am informat pe tovarasii romani de schimbarea
conditiilor si acum ne aflam in pozitia de a retrage trupele din tara lor fara a ne expune".
La 24 mai 1958, era anuntata decizia Kremlinului de retragere a trupelor sovietice din Romania, retragere ce a fost incheiata, practic, in luna
august. Plecarea Armatei Rosii a insemnat pe plan extern primul pas al unei desprinderi relative de Moscova, in limitele acceptate de aceasta, iar pe
plan intern a prilejuit declansarea unui nou val de represiuni, avand ca scop descurajarea oricaror tentative de opozitie la sistem.

4. Politica externa in ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej. Abia la cativa ani dupa moartea lui Stalin,Gheorgiu-Dej a inceput sa
promoveze o politica de distantare fata de URSS.,mai ales dupa 1958,cand trupele sovietice au fost retrase din Romania.Insa nu s-a pus niciodata
problema sa fie parasite CAER si Organizatia Tratatului de la Varsovia. Indepartarea de Moscova dupa 1958 a fost vizibila si in planul relatiilor cu
statele vecine. In 1963, Dej a vizitat Iugoslavia, incheind acordul pentru construirea complexului hidroenergetic de la Portile de Fier.
Pana in anul 1962, conducerea PMR a continuat sa sustina neconditionat pozitia URSS in arena internationala, liderii comunisti romani
confirmand statutul lor de credinciosi ai Kremlinului. Insa izbucnirea conflictului sovieto-chinez in acest an(1962), precum si dificultatile prin care
trecea Moscova, ca urmare a declansarii "crizei rachetelor" din Cuba(care adusese omenirea pe marginea conflictului nuclear), i-au permis lui
Gheorghiu-Dej sa se distanteze treptat de aceasta. Pe masura ce "schisma" se adancea, PMR si-a atribuit tot mai pronuntat un rol de mediator intre
cele doua puteri, URSS si China. Acest rol avea sa fie insa unul periferic, judecand dupa rezultate.
Devierea PMR de la linia moscovita a reprezentat momentul de inceput al national-comunismului, care asimila o seama de valori si precepte
nationaliste, fara insa a repudia, de o maniera hotarata, internationalismul proletar. Presiunile Moscovei in directia accelerarii sistemului economic de
integrare a statelor din blocul comunist au fost percepute de Gheorghiu-Dej ca un atentat la adresa suveranitatii tarii, fapt ce a grabit cautarea unei
proprii cai de dezvoltare. Disputa romano-sovietica, in principal de natura economica, s-a acutizat din 1963, in urma controverselor privind integrarea
economiilor est-europene in cea sovietica si a dorintei Kremlinului de a transforma Romania intr-o sursa agrara pentru statele mai dezvoltate din
CAER. La presiunea Kremlinului, CAER a lansat Planul Valev(aprilie 1964,moment in care Romania isi schimba atitudinea fata de CAER,din cauza
lansarii acestui plan,care,foarte probabil,ar fi dus la dezmembrarea Romaniei din punct de vedere economic), care propunea o diviziune a muncii in
cadrul blocului socialist, intre anumite complexe economice supranationale, agrare sau industriale. Acest plan propunea ca zone din S-E Romaniei,N-
E Bulgariei si parti din URSS sa se specializeze in productia agricola(Romaniei rezervandu-i-se rolul de furnizor de produse agricole),fapt condamnat
de Romania.
Cu toate ca Romania s-a pronuntat de mai multe ori impotriva divizarii economice planificate intre membrele blocului comunist, adevarata
luare de pozitie fata de Tratatul de la Varsovia s-a petrecut cu ocazia plenarei CC al PMR din aprilie 1964, care s-a concretizat prin elaborarea
Declaratiei din aprilie.
Declaratia din aprilie [Conducerea economiei nationale in ansamblu nu e posibila daca problemele conducerii unor ramuri sau intreprinderi
sunt scoase din competenta partidului si guvernului tarii respective si trecute unor organe extrastatale], considerata un adevarat manifest de iesire a
tarii de sub influenta Moscovei, a relevat faptul ca discutiile pe marginea Planului Valev, au convins conducerea PMR ca industrializarea se putea
face doar prin ruperea de Kremlin. Trebuie subliniat insa faptul ca aceasta iesire de sub influenta Moscovei s-a realizat doar in termenii acceptati de
aceasta si a fost folosita de URSS pentru a sublinia neamestecul ei in problemele celorlalte partide comuniste. Totusi,acesta a fost momentul in care
Romania facea pasul decisiv spre comunismul de tip national.
Programul de industrializare rapida a Romaniei a fost sustinut asiduu si in cadrul CAER, prin delegatul sau permanent Alexandru Barladeanu,
desigur avand sprijinul total al lui Gheorghiu-Dej, pe fondul unei tensionari crescute a relatiilor cu URSS.
Teoretic, PMR era interesat sa implementeze un sistem politic care, pornind de la desovietizare, sa duca la o liberalizare interna. Distantarea
PMR de Kremlin a provenit din dorinta de a decide singur propria politica, pe fondul cresterii pretentiilor de patriotism ale regimului. Ambivalenta asa-
numitei "politici de independenta" promovate de Gheorghiu-Dej, s-a datorat, in principal, fricii comunistilor romani ca timida liberalizare inceputa pe
plan intern ar putea pune in pericol monopolul pe care il aveau asupra societatii romanesti.

5. Politica externa in primii ani ai regimului Nicolae Ceausescu.

Dupa incheierea crizei rachetelor , a urmat o perioada a coexistentei pasnice dintre tarile comuniste si cele democratice.In aceasta
etapa,Romania,dupa ce secretar general al partidului a devenit Nicolae Ceausescu,a continuat (si chiar a acclererat,la nivel propagandistic,cel
putin)politica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej(care,la 19 martie 1965, a incetat din viata) de distantare de linia sovietica,dar de mentinere in tabara
comunista . Acest lucru este dovedit si de vizita facuta la Moscova, in septembrie 1965, de Ceausescu, vizita care, cu toate ca s-a dorit a fi una de
confirmare, a nemultumit in parte conducerea sovietica, prin accentele programului sau de guvernare. Oricum, independenta politicii lui Ceausescu
se va manifesta doar in limitele concesiilor oferite de Moscova.
Daca pe plan intern perioada de inceput a regimului Nicolae Ceausescu s-a caracterizat prin plasarea apropiatilor sai in posturi-cheie, pe plan
extern asistam la continuarea politicii externe din ultimii ani de viata ai lui Gheorghiu-Dej. Dupa 1965,limitele tolerantei sovietice au fost puse la
incercare.romanii si-au continuat neutralitatea in conflictul ruso-chinez,apropiindu-se de Iugoslavia.
Teoria "caii nationale in constructia comunismului romanesc a fost repede imbratisata de Occident, care avea interesul de a promova si largi
ruptura fata de Kremlin. Nimic nu-l putea face mai popular pe Nicolae Ceausescu, atat pe plan intern, dar mai ales pe plan extern, decat discursul cu
accente antisovietice. De asemenea, Romania a fost primul stat din Estul comunist care a stabilit relatii diplomatice cu RFG si Israel, in 1967, si care
nu a rupt legaturile diplomatice cu Israelul, dupa Razboiul de Sase Zile.
Ceausescu a efectuat vizite in SUA,Franta,Marea Britanie.etc. In aprilie 1968, presedintele Frantei, Charles de Gaulle, efectua o vizita in Romania,
prilej de a-l felicita pe Nicolae Ceausescu, conform uzantelor diplomatice, pentru pretinsa lui politica de independenta.
Ca o recunoastere a politicii internationale promovate de Romania ,in 1967,ministrul sau de externe,Corneliu Manescu,a fost ales presedintele
Adunarii Generale a ONU,fiind cel dintai diplomat dintr-o tara socialista care a ocupat aceasta inalta functie.
In noaptea de 20/21 august 1968, a avut loc interventia militara a trupelor Tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia, interventie ce a pus capat
"Primaverii de la Praga", in fond un curent reformist manifestat la nivelul conducerii acestei tari(presedinte era Alexander Dubcek), care milita pentru
liberalizarea regimului politic in interior si apropierea de statele occidentale. Din punctul de vedere al Kremlinului (care considera ca fortele
antisocialiste si revizioniste acaparasera presa,radioul,televiziunea,transformandu-le in tribune pentru a ataca partidul comunist,pentru a dezorienta
clasa muncitoare si poporul muncitor) , interventia militara a fost pe deplin justificata, deoarece, conform "doctrinei Brejnev", a suveranitatii limitate,
evolutia politica din Cehoslovacia punea sub semnul intrebarii insasi existenta sistemului comunist.
Ceausescu a fost apreciat pentru atitudinea sa,mai ales dupa ce,in 1968,conducerea Romaniei a condamnat interventia militara a armatelor
Tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia,pentru a inlatura conducerea comunista adepta a unor reforme,subliniind ca era de neconceput ca un stat
socialist sa incalce libertatea si independenta altui stat.Reactia lui Nicolae Ceausescu fata de interventia militara in Cehoslovacia a trupelor Tratatului
de la Varsovia s-a inscris in cursul politicii sale de distantare de Moscova. Atitudinea fata de interventia militara a URSS in Cehoslovacia a
reprezentat refuzul sau de a da curs solicitarilor Moscovei de a avea sub control intreg blocul comunist. Acum s-a fundamentat national-comunismul
lui Nicolae Ceausescu, prin discursul de condamnare a interventiei militare a Moscovei, tinut la 21 august 1968, in Bucuresti. Pozitia acestuia fata de
situatia din Cehoslovacia,conform declaratiilor generalului Gheorghe Ion,seful Marelui Stat Major in 1965-1974,a fost cat pe ce sa declanseze o
riposta a sovieticilor care se pare ca ar fi concentrat trupe la granita cu URSS,Ungaria si Bulgaria.
Aparenta orientare a Romaniei spre Vest a fost brutal Semnalele trimise in lumea libera privind linia noua in politica externa promovata de
Nicolae Ceausescu nu au avut cum sa scape Washingtonului, care a incurajat aceasta politica, sperand intr-o largire a bresei in blocul comunist.
Vizita lui Richard Nixon la Bucuresti a prins contur odata cu amplificarea politicii de distantare a Romaniei fata de Moscova, distantare care trebuia
accentuata in opinia SUA, cu toate ca Bucurestiul nu a cochetat niciodata cu ideea parasirii blocului sovietic. Faptul ca Romania a fost folosita ca un
ghimpe in coasta Moscovei reiesea si din invitatia adresata lui Nicolae Ceausescu si acceptata de acesta de a efectua o vizita oficiala in SUA, in
octombrie 1970. Cinci ani mai tarziu, un al doilea presedinte SUA, Gerald Ford, viziteaza Bucurestiul. Nu intamplator, Romania a beneficiat de o serie
de favoruri economice: este primita in GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert), in 1971, iar in 1972 Romania este acceptata in FMI (Fondul
Monetar International) incheind ulterior acordul cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).
In urma vizitelor efectuate in China si in Coreea de Nord din 1971,practicile revolutiei culturale chineze si modelul nord-coreean de
dezvoltare se vor regasi in politicile economice,sociale si culturale promovate de regimul Ceausescu pana in 1989.
Legaturile dintre Nicoale Ceausescu si Leonid Brejnev au cunoscut o oarecare imbunatatire dupa 1974.Cu toate acestea,apropierea romano-
sovietica nu a fost de durata.Izolarea lui Ceausescu il va face vulnerabil in lumina glasnost-ului si perestroikai.
Relatiile la cel mai inalt nivel cu Occidentul au fost reflectate si de vizita lui Nicolae Ceausescu la Paris, unde, in cadrul intrevederilor cu
presedintele francez Georges Pompidou, a fost subliniat rolul jucat de Romania in progresul securitatii europene. Era insa vorba de limbajul
diplomatic, menit sa ascunda interese ambivalente. Intre 30 iulie si 1 august 1975, are loc la Helsinki ultima reuniune a Conferintei pentru securitate si
cooperare in Europa, unde au fost prezenti sefii de stat sau de guvern din cele 35 de tari participante si unde s-a semnat Actul final al
Conferintei.Acesta prevedea:
1. egalitatea statelor membre si dreptul fiecarui stat de a alege si dezvolta in mod liber sistemul sau politic,social,economic si cultural;
2. nerecurgerea la amenintare sau la folosirea fortei;
3. inviolabilitatea frontierelor;
4. respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale;
5. egalitatea drepturilor popoarelor si dreptul acestora de a dispune de ele insele.
Dincolo de starile conflictuale latente existente, s-au gasit si cai de ameliorare a neintelegerilor. Pentru statele aflate sub controlul Moscovei,
deci si pentru Romania, conferinta a fost o reuniune cu rol propagandistic, axata pe ideea intelegerii internationale. Pentru Occident, conferinta a
reprezentat, pe langa atingerea unor obiective imediate, si premisa liberalizarii progresive a regimurilor comuniste din estul Europei.
Tot in 1975,Romania a obtinut din partea SUA clauza natiunii celei mai favorizate,iar in 1980 a incheiat noi acorduri de colaborare cu
Comunitatea Economica Europeana.
Bucurestiul a fost,efectiv,un centru al diplomatiei mondiale.romania a adus o cotributie deosebita la negocierea sidefinitivarea Actului Final al
Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (Helsinki,1975),la incheierea acordului de pace dintre Israel si Egipt (Camp David SUA, in
1978) , la stabilirea relatiilor diplomatice dintre China si SUA (1979).
 6. Relatiile diplomatice ale Romaniei in ultimul deceniu al regimului Nicolae Ceausescu. Dupa ce a devenit presedinte al Romaniei, in
1974, si mai ales dupa semnarea Actului final al Conferintei de la Helsinki, Nicolae Ceausescu a urmarit obtinerea unei pozitii mai vizibile pe arena
internationala si inlaturarea oricarei posibilitatii a Kremlinului de a interveni in politica PCR. Niciodata, dupa 1965, nu s-a pus problema parasirii
Tratatului de la Varsovia sau CAER, asa cum a fost pusa in timpul evenimentelor de la Budapesta, din 1956. A fost vorba strict de manifestari de
independenta, dar in limitele impuse de regimul comunist. Atat timp cat luarile de pozitie ale lui Nicolae Ceausescu, in plan extern, nu au afectat
sistemul, pozitia sa la conducerea PCR nu era amenintata, chiar daca pe plan intern s-a trecut la un regim cu accente staliniste.
La inceputul anilor 80 s-a produs o schimbare a raportului de forte pe plan international.Consecintele s-au resimtit si asupra Romaniei.Marile
puteri s-au folosit de canalul Bucuresti atat timp cat comunicarea directa intre ele era blocata,iar Razboiul Rece continua sa domine viata
internationala.Atunci cand raportul de forte s-a schimbat,serviciile Bucurestiului nu au mai prezentat un interes deosebit,astfel ca si situatia
Romaniei a cunoscut un rapid proces de deteriorare pe arena mondiala.
Presedintele american,Jimmy Carter(1977-1981) , a lansat o vasta campanie pentru respectarea drepturilor omului in tarile socialiste.Romania
a devenit obiectul a numeroase critici.Acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate era conditionata de Administratia nord-americana,in cazul
Romaniei,de respectarea drepturilor omului.Ceausescu a interpretat aceasta atitudine ca pe o ingirenta in treburile interne,drept care,in 1988,a
renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate in relatiile comerciale cu SUA.
Dupa anul 1980, s-a observat o degradare continua a vietii, urmata desigur si de o restrangere treptata a contactelor diplomatice de interes
major pentru Romania. Nicolae Ceausescu a incercat sa se implice in rezolvarea tensiunilor dintre Israel si statele arabe, precum si in conflictul din
Vietnam, fara prea mare succes insa. Am asistat astfel, in ultimii ani ai dictaturii lui Ceausescu, la incheierea unor relatii diplomatice si economice
aproape exclusiv cu tari din Lumea a Treia si din Liga Araba, care le-au inlocuit treptat-treptat pe cele cu Occidentul.
Din 1985,Mihail Gorbaciov a preluat conducerea in URSS,deschizandu-se dialogul Est-Vest.Sub lozinca de "glasnost"(deschidere) si
"perestroika"(restructurarea economiei),Gorbaciov a initiat in 1985 o directie de reformare a societatii sovietice,prin care urmarea depasirea crizei
sistemului,prin abandonarea dogmelor si a eficientei in plan economic si politic,iar in viata internationala prin realizarea unei reale destinderi.In
fapt,aceasta politica a dus la zdruncinarea din temelii a regimurile comuniste din Europa.(un exemplu concret este revolutia de catifea din
Cehoslovacia,din 1989,cand,pe fondul unor manifestatii si demonstratii si fara lupte sau arme,comunismul a fost inlaturat)
De acum inainte, Nicolae Ceausescu nu a mai reprezentat un favorit al cancelariilor occidentale, ci a devenit o simpla problema a Moscovei,
fapt ce nu a fost sesizat de diplomatia romaneasca decat cu intarziere. Impactul acestor reforme politico-economice asupra regimurilor din zona
sovietica era din ce in ce mai mare, pe masura accelerarii lor. In Romania insa, aceasta politica a avut un efect contrar, deoarece au fost impuse noi
reduceri la consumul de carburanti si electricitate.
Mihail Gorbaciov a vizitat Romania in luna mai a anului 1987 si a abordat, aluziv, in discutii tema introducerii unor reforme. Intr-un discurs
transmis in direct, in timpul vizitei sale la Bucuresti, la 26 mai 1987, Gorbaciov a prezentat noile concepte ale politicii sale, de reforma si deschidere,
criticand prin aceasta, implicit, si starea de lucruri din Romania. Vizita a ramas practic fara efect, deoarece pana in 1989 nu s-a simtit o imbunatatire a
vietii economice,Ceausescu respingand orice reforma si continuand sa incalce drepturile omului.
Sub influenta lui Gorbaciov,intre 1987 si 1989,vechii lideri din unele tari socialiste (Ungaria,Cehoslovacia,Republica Democrata
Germana,Bulgaria) au fost inlocuiti cu altii mai tineri,din esalonul al doilea.Acestia au inceput dialogul cu societatea civila,fapt ce a pregatit trecerea
spre un regim democratic.
Actiunile liderului de la Kremlin au fost primite cu ostilitate de Nicolae Ceausescu.El a respins orice incercare de reformare a sistemului.Abia in
martie 1989,sase personalitati comuniste,care ocupasera in anii `50-`60 functii importante in partid,au adresat sefului statului o scrisoare (Scrisoarea
celor sase).Documentul era un rechiziotiru la adresa politicii dezastruoase a lui Ceausescu si preconiza perestroika in Romania.Imediat dupa
difuzarea ei la BBC World Service si Europa Libera, semnatarii scrisorii au fost anchetati si li s-a fixat domiciliu fortat.
Tot in martie 1989,simtind pericolul,Ceausescu anunta inca o victorie a regimului,si anume plata datoriei externe.In aceeasi luna,Comisia
pentru Drepturile Omului a ONU a adoptat o rezolutie pentru constituirea unei comisii de ancheta privind situatia din Romania.
Intre 20-24 noiembrie 1989 s-a desfasurat congresul al XIV-lea al PCR in cadrul caruia Ceausescu a afirmat ca mentinerea a doua state
germane era o necesitate.
La 2-3 decembrie 1989 a avut loc intalnirea de la Malta dintre Gorbaciov si George Bush. Presedintele american George Bush a obtinut de la
Gorbaciov promisiunea ca,in eventualitatea unor actiuni reformatoare desfasurate in tarile socialiste europene,URSS nu avea sa intervina cu forta
armata,asa cum procedase in 1968 impotriva Cehoslovaciei.La 4 decembrie 1989 a avut loc intalnirea de la Moscova a liderilor statelor Tratatului de
la Varsovia,in care Gorbaciov a prezentat rezultatul intalnirii de la Malta.
Ceausescu a respins orice reforma si a continuat sa incalce flagrant drepturile omului,fapt care i-a adus totala izolare diplomatica.
In timp ce socialismul de tip totalitar intrase intr-o criza profunda,Ceausescu continua sa creada in idealul comunist.Dar principiul
dominoului se declansase(in a doua jumatate a anului 1989),astfel ca anul 1989 a marcat prabusirea regimurilor comuniste din Europa si trecerea
spre democratie.
Caderea Zidului Berlinului si reunificarea Germaniei,auto-dizolvarea Tratatului de la Varsovia si dezagregarea URSS in 1991 au insemnat
sfarsitul Razboiului Rece si inceputul unei noi ordini internationale.

7.Implicarea Romaniei in razboaiele externe.

I.Romania si razboiul din Vietnam.(1959-1975).

In urma obtinerii independentei,Vietnamul era divizat in doua state: unul comunist (in N) si celalat,in S,cu un regim politic
anticomunist.Statele Unite au intervenit in sprijinul celui de-al doilea,in mod progresiv,pentru ca acesta sa nu fie cucerit de catre comunisti.Efectivele
americane au crescut permanent,iar aviatia SUA a bombardat Vietnamul de Nord.In Vietnamul de Sud s-a dezvoltat o miscare de rezistenta (Frontul
National de Eliberare) impotriva unui regim corupt.Rezistenta inversunata a Vietnamului de Nord,sprijinit de statele comuniste,a determinat pierderi
insemnate in randul americanilor.Drept urmare,in Statele Unite au fost initiate mari demonstratii de protest impotriva razboiului,care l-au fortat pe
presedintele Nixon sa incheie un acord de pace,in 1973.Romania a avut o pozitie favorabila Vietnamului de Nord (ca si celelalte state
comuniste).Tazboiul din Vietnam a fost inca un aspect de politica externa care a apropiat Romania de China comunista (dupa vizita premierului
chinez Zho Enlai din 1966).
La sfarsitul anilor `60 ai secolului trecut,Romania,din cauza pozitiei antisovietice in politica externa,si-a imbunatatit relatiile cu Statele
Unite.In aceste conditii,Romania a reprezentat unul din canalele utilizate de americani pentru a duce negocieri secrete cu guvernul comunist de la
Hanoi (capitala Vietnamului de Nord);in anul 1968,nord-vietnamezii au declansat o neasteptata ofensiva si rolul diplomatic al Romaniei in aceasta
problema s-a incheiat.
In final,dupa retragerea armatei americane,Vietnamul de Sud a fost cucerit intr-un timp foarte scurt de Vietnamul de Nord,in 1975.
Relatiile bune avute atat cu China,cat si cu SUA,au permis Romaniei sa indeplineasca un rol de canal de comunicare intre cele doua
state,pana la istoricul moment al reluarii relatiilor diplomatice americano-chineze(istorica vizita a presedintelui american Richard Nixon in Republica
Populara Chineza,in 1972).

II.Romania si razboiul de sase zile (1967).

Orientul Mijlociu ese una din zonele cele mai tensionate in relatiile internationale.Conflictele din Orientul Mijlociu au reprezentat o
componenta a razboiului rece,Uniunea Sovietica sprijinind statele arabe,iar Statele Unite,Israelul.
Independenta Israelului (1948). Un numar mare de colonisti evrei au ajuns in Palestina dupa cele doua razboaie mondiale.Multi dintre ei
au imigrat in Tara Sfanta ca o reactie la planul lui Hitler de a extermina pe toti evreii din Europa.ONU a elaborat un plan de a imparti Palestina (aflata
sub mandat britanic) intre arabii palestinieni si evrei.Cand mandatul britanic a incetat (1948),a fost proclamata independenta statului evreu (Israel).In
acelasi moment armatele mai multor state arabe au patruns in Palestina.Slab pregatite,ele au fost infrante de armata israeliana (1948-1949).Au fost
stabilite frontierele Israelului.O urmare a acestui razboi a fost aparitia unui numar mare de refugiati arabi,a caror situatie nu a fost nici pana azi
rezolvata.
Criza Canalului Suez (1956). In Egipt,puterea a fost preluata de un grup de militari nationalisti (1952),din randul carora avea sa se afirme
colonelul Gamal Abdel Nasser (1954).Dupa retragerea soldatilor britanici din zona Canalului Suez,Nasser a nationalizat Canalul (1956).Acest fapt
avea sa determine interventia militara a Marii Britanii si Frantei,sprijinite de Israel.Opinia publica internationala a dezaprobat aceasta
actiune.Operatiunea militara impotriva Egiptului a fost oprita de SUA si URSS,ceea ce demonstra slabirea influentei vechilor puteri coloniale in
Orientul Mijlociu.La frontierele arabo-israeliene au fost instalate trupele ONU de mentinere a pacii.
Razboiul de sase zile (5-10 iunie 1967).S-a dat intre Statele arabe Egipt,Iordania si Siria,pe de o parte,si Israelul,pe de alta parte. Statele
arabe au obtinut retragerea trupelor ONU.Toate semnele indicau iminenta unui atac arab.Israelul a reactionat atacand Egiptul,Siria si Iordania,a caror
armata a fost distrusa in mai putin de o saptamana.Israelul a ocupat mai multe teritorii apartinand statelor arabe,urmarind sa isi apere securitate. In
zilele razboiului,a avut loc la Berlin o conferinta a partidelor comuniste din statele Tratatului de la Varsovia,la care a participat si Iugoslavia.URSS a
propus adoptarea unei rezolutii in care sa se condamne Israelul ca stat agresor.Romania nu a fost de acord cu aceasta propunere si a adus critici
statelor arabe pentru erorile comise.Declaratia finala a conferintei nu a fost semnata de Romania.Mai mult,Romania a fost singurul stat comunist
care nu a rupt relatiile diplomatice cu Israelul dupa razboi,pastrand in acelasi timp relatii bune cu lumea araba.
Aceasta pozitie a Romaniei a avut importante implicatii:
Romania a devenit mediator in conflictul arabo-israelian ; prin intermediul Romaniei au fost stabilite contacte intre diplomatii
americani,israelieni,arabi.
Romania si-a imbunatatit relatiile cu Statele Unite si lumea occidentala.Astfel, la scurt timp dupa terminarea operatiunilor militare,prim-
ministrul roman,Ion Gheorghe Maurer,a fost primit de presedintele SUA,Lyndon Johnson.In acelasi timp,Romania a fost prima tara
comunista care a reluat relatiile cu RFG,in pofida opozitiei RDG(statul comunist german) si a URSS.
Pozitia romaneasca in conflictul arabo-israelian a crescut enorm prestigiul Romaniei,ca urmare rolul ei in relatiile internationale a depasit cu
mult situatia reala data de potentialul sau economic,militar si demografic limitat.Romania a fost vizitata de lideri occidentali importanti (presedintii
americani Richard Nixon si Gerald Ford si conducatorul Frantei,Charles de Gaulle.)
Conflictul arabo israelian a mai cunoscut o faza (1973), cand atacul statelor arabe a fost stopat de armata israeliana.Interventia Statelor
Unite si a Uniunii Sovietice a oprit operatiunile militare.O urmare a acestui razboi a fost declansarea unei crize a petrolului,prin embargoul exportului
de petrol impus de statele arabe fata de Israel,SUA si statele occidentale,acuzate ca sprijina statul evreu.Aceasta decizie a avut urmari negative
asupra economiei romanesti,importatoare de petrol,din cauza cresterii spectaculoase a pretului titeiului.

III.Romania si razboiul din Afghanistan (1979-1989).

Romania a adus critici agresiunii sovietice in Afghanistan(1979),considerata o aventura care a adus o noua criza in relatiile
internationale.Susiciunea conducerii romanesti fata de URSS s-a intensificat in acel an,in legatura cu intrarea trupelor sovietice in
Afghanistan.Conducerea romaneasca a condamnat aventura sovietica.Nici SUA nu a evitat subiectul,presedintele american Jimmy Carter precizand
ca invazia sovietica din Afghanistan e o amenintare pentru pacea mondiala,pentru relatiile Est-Vest si pentru stabilitatea regionala,precum si pentru
transportul petrolului.
Conflictul s-a terminat cu infrangerea si evacuarea fortelor sovietice.Razboiul din Afghanistan a adus mari pierderi pentru armata sovietica
(circa 30.000 de morti) si scaderea prestigiului international al URSS,evidentiind slabiciunile economice si militare ale acesteia.
DICTIONAR.

Acordul General pentru Tarife si Comert (General Agreement on Tariffs and Trade - GATT) - tratat multilateral interguvernamental cu privire la
tarife vamale si alte probleme de comert international, incheiat in anul 1947.
Cortina de Fier - termen folosit pentru a denumi impartirea Europei dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial intre Estul comunist si Vestul
democratic.
Razboiul Rece - starea de neincredere si ostilitate reciproca, intre lumea comunista si cea libera (1945-1989).
Perestroika - incercare de restructurare si modernizare a sistemului economic din URSS.
Sistemul Versailles = ansamblul tratatelor de pace semnate in cadrul Conferintei de pace de la Paris (1919 - 1920).
revizionism = politica de revizuire a granitelor; curent politic care isi propune modificarea unor tratate internationale.
Zona Renana = zona demilitarizata creata dupa primul razboi mondial intre Franta si Germania pentru a evita conflictul intre aceste tari.
Pactul Ribbentrop-Molotov = intelegerea dintre Germania si U.R.S.S. pentru delimitarea sferelor de influenta (1939).
Consiliu de Coroana = consiliu format din oameni politici reprezentativi, avand caracter consultativ, pe care regii Romaniei il convocau in situatii
deosebite.
dictat (diktat) = act prin care un stat impune altui stat conditii impotriva vointei acestuia.
ultimatum = comunicare cuprinzand conditiile irevocabile pe care o putere, un stat, le pune altuia, in vederea rezolvarii unei situatii litigioase de care
depind relatiile reciproce.
Organizatia Natiunilor Unite = organizatie cu caracter international, constituita in 1945, care isi propune apararea pacii si securitatii in lume.
Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) = alianta militara infiintata in 1949 de marile puteri occidentale ca o contrapondere la extin-
derea comunismului.
Tratatul de la Varsovia = alianta militara a statelor comuniste, fondata in 1955 sub egida Uniunii Sovietice.
Uniunea Europeana = organizatie politica si economica a statelor din Europa occidentala. Tratatul privind crearea Uniunii Europene s-a semnat in
1991 la Maastricht; comunitate juridica aparuta in 1992, avand ca obiective integrarea economica, cetatenia europeana si o politica externa comuna.

DOCUMENTE,AFIRMATII,PRECIZARI.

DOC.1 Ajunsi la Moscova,am aflat despre ceea ce s-a numit criza rachetelor din Cuba ... Ni s-a spus ca toata presa straina (nu a noastra sau a
sovieticilor bineinteles) e plina de scandalul provocat de acele rachete plasate de sovietici in intelegere cu Fidel Castro.Faceam parte din Tratatul de
la Varsovia,prin urmare am fi fost obligati,conform tratatului sa intram in razboi alaturi de sovietici daca ar fi inceput,iar nou nu stiusem nimic...In ceea
ce ne priveste,am hotarat sa incercam sa ne salvam pielea in cazul in care s-ar fi intamplat o nenorocire...Am scris la Casa Alba secretarului de stat
Dean Rusk o scrisoare in care spuneam ca indiferent ce s-ar intampla,noi nu purtam nici un fel de vina pentru ca n-am avut nici un fel de
contributie,nici macar nu fuseseram anuntati de existenta acesotr rachete.Pe teritoriul Romaniei nu aveam armament nuclear,le-am spus.Am
recunoscut adevarul.Scrisoarea era semnata de mine,in calitate de ministru de Externe,insa dispozitia venise din partea lui Dej [conducatorul
Romaniei comuniste pana in 1965] . Marturia lui Corneliu Manescu,ministru roman al Afacerilor Externe intre 1961-1972.

DOC.2 Suntem ingrijorati profund ca pozitia internationala a Romaniei si prestigiul ei scad cu repeziciune.Dupa cum stiti,aceasta e demonstrata in
mod curent de deciziile unui numar de tari de a inchide ambasadele lor la Bucuresti.Cel mai alarmant e ca ambasade ca cele ale
Danemarcei,Norvegiei si Portugaliei au fost deja inchise si altele ar putea sa urmeze[...].Am pierdut statutul de natiune favorizata in comertul cu Sua
si,ca urmare,o serie de favrici textile nu mai au comenzi.Comunitatea Economica Europeana(CEE) nu mai vrea sa extinda acordul ei comercial cu
Romania,ceea ce va afecta in mod negativ alte sectoare ale economiei.Dumneavoastra ati sustinut intotdeauna ca intalnirile la nivel inalt sunt
decisive in imbunatatirea relatiilor intre state.Dar cum sa imbunatatesti relatiile externe ale Romaniei cand tot liderii tarilor necomuniste din Europa
refuza sa se intalneasca cu dumneavoastra?

Romania a inceput un proces treptat de detasare fata de politica URSS,momentul culminant fiind 1968 (pozitia fata de primavara de la Praga).

Comunismul de tip nationalist propus de Ceausescu a insemnat insa numai o intoarcere catre practicile staliniste si refuzul oricarei reforme politice.

Razboiul Rece a inceput in 1946.

Politica de destindere si reconciliere promovata de liderii reformisti de la Kremlin in relatiile cu SUA a constituit factorul primordial in prabusirea siste-
mului comunist din Europa si in disolutia URSS, fapt ce a marcat sfarsitul Razboiului Rece.

Falimentul economic al regimurilor comuniste devine evident incepand cu anii 1970.

PERSONALITATI.

Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965)

Nascut la Bacau,in familia unui muncitor sarac,a devenit membru al partidului Comunist.A fost activ implicat in grevele de la Grivita din
1933,motiv pentru care a fost arestat.
In 1945 a fost ales secretar general al PCR.Pentru consolidarea pozitiei in partid,a organizat un amplu proces de epurare politica in
urma careia a eliminat factiunea fidela Moscovei.
In calitate de prim-ministru al Romaniei a organizat,dupa modelul stalinist,un crunt regim de represiune impotriva tuturor opozitantilor
politici real sau presupusi. A organizat lagare de munca fortata,cel mai cunoscut fiind canalul ,dar si inchisori (Sighet,Pitesti) in cadrul
carora a fost eliminata fizic elita intelectuala a Romaniei,dar si numerosi tarani,preoti,muncitori.
Ainaugurat asa-numita politica de distantare fata de Moscova,desfiintad sovromurile,obtinand retragerea armatei sovietice din
tara,stabilind relatii diplomatice cu state occidentale.In 1964 decide eliberarea detinutilor politici,inaugurand o perioada de relaxare in
viata politica romaneasca.
Moare in 1965,oficial de cancer la ficat,dar sunt si unele voci care vorbesc de suprimarea sa ca urmare a atitudinii politice fata de
Moscova.
Generalul D. MacArthur - comandant al trupelor ONU n Coreea;

Mihai I - rege al Romniei (1940-1947); n anul 1947 a fost obligat s abdice instaurndu-se Republica Popular Romn;