Sunteți pe pagina 1din 7

Referat

La disciplina:

,, Politologie ”
Tema:

,, Regimul Politic Democratic “

A elaborat: Studentul grupei


Coordonator: dr.,conf.univ.

Chișinau 2018

1
CUPRINS

§1. Noțiuni generale despre ,, Regim politic democratic “…...…….3

§2. Caracteristici generale ale ,, Regimului politic democratic “….4

§3. Concluzii………………………………………………..…………..…6

§4. Bibliografie……………………………………………………………7

2
§1. Noțiuni generale despre ,, Regimul politic democratic “

Regimul politic exprimă totalitatea procedeelor de realizare a puterii de


stat, evocă raporturile dintre componentele sistemului social-politic şi
economic. Regimul politic reprezintă ansamblul instituţiilor şi al
mijloacelor prin care se realizează puterea.
Una dintre primele forme de organizare a vietii social-politice a
constituit-o regimurile democratice. Regimurile politice democratice au
luat nastere inca din societatea sclavagista, cel mai elocvent exemplu in
acest sens, fiind regimul politic atenian.
Democrația ca regim politic a apărut în antichitate, îi orașul-stat Atena
(sec VI î. Hr) și se bazează pe voința poporului, pe participarea directă
sau prin reprezentanţi, a poporului la viaţa politică. Pentru a exista un
regim democratic, este necesară existenţa unor valori de bază: libertatea,
dreptatea şi egalitatea în faţa legii, transparenţă, toleranţă, competiţia
dreaptă, egalitatea şanselor, egalitatea în drepturi. Orice stat democratic
promovează şi garantează libertăţile personale ale cetăţenilor, în limitele
stabilite de legea fiecărui stat. Astfel, cetăţenii trebuie să aibă dreptul la
conduită şi opinie proprie, să se bucure de securitatea domiciliului, a
bunurilor pe care le posedă. Este necesar ca indivizii unui stat
democratic să-şi poată exprima liber punctul de vedere, să aibă libertatea
de a-şi alege conducătorii şi de a decide în probleme de interes public.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea
națiunii.

3
§2. Caracteristici generale ale ,, Regimului politic democratic “

Democrația este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea


cetățenilor la procesul de conducere.
Acest regim politic se definește prin:
- separaţia puterilor în stat: puterea legislativă (face legile:
Parlamentul!), puterea executivă (le pune în aplicare: şeful statului şi
guvernul!), puterea judecătorească (vegează la aplicarea corectă a lor:
instituţiile judecătoreşti!),
- respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor: organele de
conducere ale puterii de stat, politice, in general, se constituie și
acționează prin consultarea cetățenilor. Ele sunt emanația voinței
acestora si rezultatul alegerilor.
- dreptul de vot universal: existenta unui larg sistem de drepturi și
libertăți cetățeneăti, a caror aplicare în practică este garantată de
organele puterii de stat, constituie o caracteristică majoră a acestor
regimuri.
- existenţa mai multor partide şi ideologii politice (pluripartidism!):
pluripartidismul politic și pluralismul ideologic constituie o altă
componentă majoră a acestor regimuri, fapt ce naște și asigură
funcționalitatea opoziției politice, a diversităților de opțiuni, opinii, de
ideologii în societate.

Cea mai veche democraţie modernă a fost S.U.A., unde votul universal
s-a introdus treptat în toate statele în secolul XIX. Majoritatea statelor
europene care avuseseră regimuri politice liberale în secolul al XIX-lea,
devin, după 1918, state democratice, prin introducerea dreptului de vot
universal, mai întâi pentru bărbaţi, apoi, treptat şi pentru femei.

4
Statele democratice reprezentative au fost S.U.A., Marea Britanie şi
Franţa, care au impus modelele lor politice majorităţii statelor europene.
Modelul politic englez şi american presupune existenţa a două partide
politice care alternează la guvernare: Partidul Democrat şi Partidul
Republican în S.U.A., Partidul Conservator şi Partidul Laburist în Marea
Britanie. Modelul francez presupune existenţa mai multor partide
politice care participă la guvernare prin realizarea unor coaliţii de
dreapta sau stânga.
O altă caracteristică a democraţiei interbelice o reprezintă alăturarea
partidelor socialiste la sistemul democratic. Partidele socialiste fac
presiuni pentru realizarea de către guverne a unor reforme care să
asigure protecţie socială: acordarea de ajutoare de şomaj, de pensii,
concedii plătite, creşterea salariilor.
Un element important al democrației este constituția. Acest document,
votat de către popor prin referendum organizat în mod liber,
reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește
limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din
guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria
și puterea guvernului.

În esența, prin structurile lor organizatorice, prin mecanimul de


funcționare, regimurile politice democratice reprezintă, apară și
promovează interesele generale ale tuturor membrilor societății, ale
societății în ansamblul ei.
În cadrul fiecărei societăți, în funcție de raportul ce se stabilește între
principalele componente ale puterii de stat exprimate prin instituțiile sale
politice (guvern, parlament), dar și ca urmare a unor tradiții politice,
regimurile politice democratice imbracă, în funcționalitatea lor practică,
urmatoarele forme:
-regimurile politice parlamentare. În cadrul acestor regimuri,
parlamentul, în raport cu celelalte organe ale puterii de stat deține un rol
preponderent, concretizat intr-un surplus de atribuții și prerogative. Șeful

5
guvernului și, in unele țări, insăși șeful statului, este desemnat de
parlament și răspunde pentru întreaga sa activitate în fața acestuia.
Parlamentul poate dizolva guvernul prin exprimarea votului de
neîncredere, poate iniția și desfășura anchete si control asupra activitatii
sale, dezbate și aprobă tratatele politice, economice cu alte state,
hotărăște în problemele majore ale dezvoltării interne si externe etc.
Asemenea regimuri se pot întalni în Anglia, Germania, Italia etc.

-regimuri politice prezidențiale. În aceste regimuri, Șeful statului este


investit cu conducerea supremă a statului, deținînd, în sistemul organelor
de stat o poziție privilegiată avînd largi atribuții și prerogative ca:
numirea primului ministru, a membrilor guvernului, inițiativa legislativă,
exercitarea unor funcții importante în stat (comandant suprem al
armatei), opunerea veto-ului unor legi, încheierea unor tratate
internaționale, promulgarea legii. Exemple de asemenea regimuri
politice ar fi cele din SUA, Franta, Indonezia, Filipine etc.;

-regimurile politice parlamentare semiprezidențiale.

§3. Concluzii

În concluzie o politica democratică asigura dreptul la viața personala a


fiecarei persoane, libertatea gîndirii, exprimării, alegerea
reprezentanților poporului prin alegeri libere, prin vot universal, egal și
direct; egalitatea în fața legii a tuturor cetățenilor idiferent de națiune,
sex, limbă sau credință. Democrația ca cultura politică este necesară
pentru cunoașterea problemelor politice de catre cetățeni și implicarea
lor in problemele funtamentale ale vieții sociale și politice .

6
§4. Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C8%9Bie
https://prezi.com/8smp6lte4r_q/regimul-democratic/
http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/Regimurile-politice-
democratic202812724.php
https://biblioteca.regielive.ro/referate/istorie-universala/regimul-
democratic-256058.html
http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-
politice/DEMOCRATIA194172013.php

S-ar putea să vă placă și