MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA : ŞTIINŢE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII : CONTABILITATE FISCALITATE AUDIT

IMPACTUL NORMELOR DE DREPT ASUPRA EVOLUȚIEI

SOCIETĂȚII CONTEMPORANE

PROF.COORDONATOR: MASTERAND: ŞTEFAN VALENTIN

CONF.UNIV.DR. APOSTOLACHE MIHAELA ANUL I , GRUPA 51801

PLOIEŞTI

2021
 Este ușor de înțeles cât de importante sunt legile dacă ne imaginăm o societate care încearcă să
funcționeze fără ele. Nu există nicio modalitate prin care un sistem juridic să acopere fiecare situație,
deoarece indivizii și circumstanțele sunt unice.
În lume, există o mare varietate de legi, inclusiv legi create de legislativ, cele create de agenții
administrative și legi create din tradiție sau drept comun. Apoi, există sisteme judiciare care ajută la
luarea deciziilor, legi care se aplică în fiecare situație și cum ar trebui interpretate legile. Pare o mulțime
de reguli, dar toate acestea sunt importante pentru a ne ajuta să ne protejăm în viața de zi cu zi.
Cu mult înainte ca, Codul Hammurabi să stabilească legea Mesopotamia antică, oamenii se
supuneau uneori prin acord de cooperare, alteori sub amenințare de forță la reguli care permiteau
activitățile sociale și economice care urmau a fie comandate.
”Pe măsură ce societățile au evoluat de la grupuri de rudenie strâns legate la comunități mai mari
și mai diverse cu activități mai complexe, nevoia de reguli mai formale a crescut”1
În statele moderne, dreptul servește trei roluri critice de guvernare.
În primul rând, este rolul de guvernare prin lege și instituții juridice, prin care statele încearcă să
ordoneze comportamentul indivizilor și organizațiilor atât economice cât și social politice,
comportamente care sunt transformate în rezultate.
Al doilea rol este acela prin care legea definește structura guvernării prin ordonarea puterii -
adică stabilirea și distribuirea autorității și a puterii între actorii guvernamentali și între stat și cetățenii
săi.
Și, în al treilea rând, legea servește și pentru contestarea comenzii prin furnizarea de fond și
instrumentele procedurale necesare pentru promovarea responsabilității, rezolvarea pașnică a disputelor
și schimbarea regulilor.
Legea guvernează o mare parte din ceea ce face toată lumea, zi de zi. Ne spune care sunt
drepturile și obligațiile noastre. Ne permite să afirmăm drepturile pe care le avem. Ne permite să
cunoaștem consecințele de a nu face ceea ce ar trebui să facem. Fără lege, nu avem civilizație; avem
haos. Legea este menită să protejeze oamenii și bunurile de daune. Este concepută fie pentru a elimina
din societate oamenii care au făcut rău oamenilor și proprietăților, fie pentru a-i face responsabili în mod
monetar pentru rău. Dacă nu am avea nici o lege, oamenii ar putea să ne fure, să ne rănească, să ne
deterioreze proprietățile sau să facă orice alte acte pe care societatea le-a convenit că nu le consideră
acceptabile. În schimb, am putea fura de la alții sau le putem face rău fără legi care să ne descurajeze să
facem acest lucru. Nu există niciun motiv să credem că, fără lege, toți oamenii s-ar comporta frumos și

1
Fukuyama,Francis 2010 ”Transition to the rule of law” Journal of Democracy 21
2
rezonabil. Cu legea, știm clar ce suntem responsabili pentru ce facem și ce se va întâmpla cu noi dacă
încălcăm o lege. Fără lege, oamenii ar putea și ar face tot ce doresc.
Există două domenii largi ale dreptului, numite penal și civil. Când cineva comite o infracțiune,
aceasta este considerată o infracțiune împotriva întregii societăți, așa că statul îl urmează penal, iar
persoana este pedepsită prin eliminarea din societate sau forțată să plătească o pedeapsă de un fel. Când
acționăm neglijent împotriva altuia, ceea ce se numește neglijență, ne aflăm în zona de drept civil, iar
victima neglijenței noastre ne poate da în judecată, căutând bani pentru orice pagubă am cauzat, de
exemplu, într-un accident de mașină. Oricum, legile și consecințele îi conving pe cei mai mulți oameni
să se comporte în moduri în care societatea este de acord că sunt adecvate.
Normele de drept sunt reguli de conduită generală, impersonală și obligatorie, instituite sau
sancționate de autoritatea publică, stabilite de stat într-o formă specifică dreptului, aplicate din conștiința
juridică a oamenilor și, în caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică.
La bază, statul de drept este un mijloc de ordonare a societății - inclusiv relația cetățeanului cu
statul. Include sisteme de reguli și regulamente, normele care le infuzează și mijloacele de judecare și
executare a acestora. În timp ce concepțiile de politică mai vechi ale statului de drept în dezvoltare au
subliniat securitatea și drepturile de proprietate, o înțelegere mai largă a acestora deschide un spațiu
pentru o nouă gândire asupra statului de drept.
Fondul valorilor, regulile și aplicarea lor variază profund între culturi și contexte și evoluează ca
răspuns la forțele politice și sociale, inclusiv dezvoltare și globalizare.
Unele dintre elementele care infuzează conceptul includ:
- Concepte din filozofia politică cu o multitudine de definiții, inclusiv: un sistemul de reguli
(uneori „regulă prin lege”); norme precum egalitatea în fața legii; doar proces, doar rezultate; și acces
egal.
- Normele internaționale privind drepturile omului. Statul de drept poate fi infuzat cu norme de
drepturile omului; pentru ONU și multe agenții de dezvoltare, statul de drept este inerent în concordanță
cu standardele internaționale ale drepturilor omului.
- Relația complexă cu „justiția”: „justiția” este adesea folosită în raport cu normele de drept. În
cadrul aceleiași tradiții filosofice ale „statului de drept”, au fost luate norme din toate părțile spectrului
politic pentru a însemna normele care infuzează un stat de drept; rezultatul modului în care societatea,
economiași / sau un sistem politic este ordonat; și / sau o serie de instituții care mențin „statul de drept” .
În același timp, în aplicarea normelor particulare ale justiției într-o societate dată, statul de drept
determină diferite forme de recunoaștere între grupuri și persoane, participare publică, agenție
individuală și de grup, securitatea umană și fizică și distribuția resurselor și a serviciilor publice2.

2
A se vedea Fraser, N. (1995), “De la Redistribuire la Recunoaștere? Dilemele Justiției într-o epocă Post‐ Socialistă”, p. 212
3
 În mod deductiv, statul de drept are o importanță fundamentală pentru rezultatele dezvoltării:
statul de drept exprimă și permite concepția societății despre justiția socială și economică și, mai
specific, atitudinea față de sărăcia extremă și lipsuri. Încadrează bogăția, (re) distribuția resurselor și a
puterii.
Creșterea economică depinde de mulți factori. Cheia dintre acești factori este respectarea statului
de drept și protecția drepturilor de proprietate și a drepturilor contractuale de către guvernul unei țări,
astfel încât piețele să poată funcționa eficient și eficient. Legile trebuie să fie clare, publice, corecte,
aplicate și aplicabile în mod egal tuturor membrilor societății. Drepturile de proprietate sunt drepturile
indivizilor și firmelor de a deține proprietatea și de a o folosi după cum consideră potrivit. Dacă ai o
sumă de bani, ai dreptul să folosești acești bani, fie că îi cheltui, îi împrumuți sau îi păstrezi într-un
borcan. Este proprietatea ta. Definiția proprietății include proprietatea fizică, precum și dreptul la
instruire și experiență, mai ales că instruirea este cea carte determină existența. Utilizarea acestei
proprietăți include dreptul de a încheia contracte cu alte părți cu proprietatea dvs. Persoanele fizice sau
firmele trebuie să dețină proprietatea pentru a încheia un contract.
Drepturile contractuale se bazează pe drepturi de proprietate și permit persoanelor fizice să
încheie acorduri cu alții cu privire la utilizarea proprietății lor, oferind recurs prin sistemul juridic în caz
de nerespectare. Un exemplu este contractul de muncă:neplata unor prestări de servicii va constitui un
furt de proprietate de către angajator; acea proprietate fiind munca prestată de angajat. Într-o societate cu
drepturi de proprietate și drepturi contractuale puternice, condițiile contractului angajator-angajat vor fi
îndeplinite, deoarece angajatul ar recurge prin sistemul judiciar pentru a extrage plata de la respectivul
angajator. Fără un sistem juridic care să aplice contracte, oamenii nu ar fi dispuși să încheie contracte
pentru servicii actuale sau viitoare din cauza riscului de neplată. Acest lucru ar face dificilă
tranzacționarea afacerilor și ar încetini creșterea economică.
Statul de drept este un factor cheie pentru o economie stabilă, cu o bază largă creştere. De
asemenea, încurajează investițiile, atât interne, cât și străine cu antreprenoriatul și dezvoltarea afacerilor.
În plus, încrederea în lege și în aplicarea acesteia creează locuri de muncă și ajută la dezvoltarea
prosperă pe termen lung.
Literatura de specialitate prezintă puncte de vedere și dovezi diferite ale funcțiilor de dezvoltare
realizate de statul de drept sau de căile prin care contribuie statul de drept la dezvoltare.

4
 Accentul pe actorii de dezvoltare au fost „mai puțini în ceea ce privește sursele legii” și „mai
mult în legătură cu motivul pentru care regula legea este esențială pentru realizarea unei dezvoltări
incluzive și durabile”3.
Statul de drept permite dezvoltarea economică printr-o serie de factori, cum ar fi protecția
drepturilor de proprietate individuală; garantarea executării corecte și credibile a contractelor; stabilirea
și aplicarea legislației muncii; facilitarea creării și accesului pieței, inclusiv pentru săraci și
marginalizați.
În general, politica privind statul de drept afectează regulile jocului care le permit oamenilor să
tranzacționeze. Există dovezi puternice ale unei corelații robuste între protecția drepturilor de proprietate
și creșterea economică pe termen lung. Pe de altă parte, nu este clar dacă protecția drepturilor de
proprietate este mai degrabă un rezultat al creșterii decât cauza acesteia. Mai mult, deși drepturile de
proprietate sunt importante, executarea este o variabilă critică care este adesea trecută cu vederea.
Dezbaterile se grupează și în jurul conținutul regulamentului, nivelul de aplicare și efectele acestuia
asupra dezvoltării persoanelor sărace. În ceea ce privește legislația muncii, acestea încadrează relația
dintre muncă și dezvoltare economică. În sfârșit, impactul rolului de creare a pieței și accesul a fost
afirmat în mod convingător, dar baza dovezilor este limitată.
Există dovezi considerabile pentru relația dintre statul de drept și dezvoltarea economică. Dar
elementele acestei relații trebuie să fie cercetate mai departe. Nu este clar, de exemplu, exact de ce și cât
de mult statul de drept influențează creșterea economică. De exemplu, unele țări și sectoare au crescut ca
urmare a unei politici industriale de tratament favorabil anumitor companii, în timp ce altele au
beneficiat de tratament egal în condițiile legii. În plus, în timp ce înțelegerile liberale ale drepturilor de
proprietate, aplicarea contractului și așa mai departe au avut tendința de a fi asociate cu creșterea, au
efecte distributive semnificative. În unele cazuri, eforturile de consolidare a statului de drept pot fi
inechitabile dacă se concentrează pe reducerea costurilor de tranzacție pentru elite mai degrabă decât
facilitarea acțiunii redistributive sau accesul mai larg la oportunități.
Cetățenia și justiția socială și economică. Elementele statului de drept legate de identitate,
recunoaștere legală, participare și agenție, precum și alocarea și executarea cererilor și drepturilor,
inclusiv revendicările și drepturile economice și sociale, au fost legate de o creștere echitabilă,
furnizarea echitabilă de servicii publice și posibilitatea unei redistribuții mai eficiente.
Statul de drept începe cu capacitățile indivizilor și comunităților să participe la definirea a ceea
ce este drept. Intervențiile asupra dezvoltării au căutat să construiască aceste capacități prin vocea
cetățenilor și agenții din mai multe sectoare. Acest lucru acoperă toate nivelurile unui sistem juridic, de
exemplu de la reguli de nivel înalt (cum ar fi constituțiile) care pot facilita recunoașterea și participarea,
3
Helen Clark, ”Statul de Drept și Dezvoltarea”, Discurs inaugural la Colegiul de Drept al Universității din Qatar, 6
Decembrie 2012
5
la dreptul administrativ național și local care reglementează furnizarea de servicii de bază, către dreptul
cutumiar care reglementează alocarea drepturilor asupra resurselor naturale.
Accesul la justiție și inițiativele de abilitare juridică s-au dovedit a fi cele mai valoroase
modalități de a face acest lucru. Abilitarea legală îmbină abilitarea comunității și mobilizarea cu
consolidarea capacităților juridice și avocățești pentru a construi vocea și impactul politic al celor săraci
și marginalizați. Accesul la informații juridice și la instituțiile statului de drept pot permite săracilor să
profite de oportunitățile economice și să reziste exploatării, în special prin crearea de instituții locale
accesibile (cum ar fi instanțele obișnuite sau instanțele judecătorești locale).
Prevenirea, atenuarea și pedepsirea conflictelor, infracțiunilor și violenței. Legătura dintre
securitate, stabilitate și dezvoltare a fost clară stabilit, la fel ca și impactul negativ al absenței statului de
drept asupra creșterii. Războaiele civile și alte forme de criminalitate sunt deosebit de devastatoare
pentru dezvoltarea pe scară largă iar violența deviază furnizarea de bunuri publice, distruge proprietatea
privată și infrastructura și junge să conducă la extorcare, monopol și alte practici dăunătoare.
În plus față de prevenirea dezvoltării economice, violența și criminalitatea au o impact direct
asupra dezvoltării sociale și bunăstării cetățenilor. Acest lucru este adesea contrastat în literatura de
specialitate cu aspectele statului de drept pe larg, asociate cu capacitatea statelor de a asigura securitatea
umană a cetățenilor lor, inclusiv atât siguranța fizică, cât și satisfacerea nevoilor de bază. Analize
recente sugerează că din diferitele dimensiuni ale statului de drept, controlul de bază al violenței are cea
mai puternică corelație cu creșterea economică din țările în curs de dezvoltare.
Consolidarea responsabilității, verificarea puterii și reducerea corupției. Normele de drept
implică responsabilitatea publică și privată în exercitarea puterii și coerență în reglementarea echitabilă
și soluționarea litigiilor, în contexte naționale și locale.
Protejarea mediului și a resurselor naturale. Statul de drept este important pentru orice
noțiune de dezvoltare durabilă: permite utilizarea durabilă a mediului prin protejarea drepturilor de
mediu în Constituție și legislație; punerea în aplicare de reguli care necesită protecții administrative
precum impactul asupra evaluării mediului; definirea regulilor pentru exploatarea și guvernarea
resurselor naturale.
Opt factori principali influențează clasamentul țărilor în funcție de statul de drept4, și anume:
1.Constrângeri asupra puterilor Guvernamentale - stabilește măsura în care cei care
guvernează sunt legați de lege. Cuprinde mijloacele, atât constituționale, cât și instituționale, prin care
puterile guvernului, ale funcționarilor și ale agenților săi sunt limitate și răspunzătoare conform legii. De
asemenea, include verificări neguvernamentale asupra puterii guvernului, cum ar fi o presă liberă și
independentă.

4
Conform WJP Rule of Law Index https://worldjusticeproject.org/rule-of-law-index/factors/2020/
6
 2.Absența corupției - Factorul ia în considerare trei forme de corupție: luarea de mită, influența
necorespunzătoare a intereselor publice sau private și deturnarea fondurilor publice sau a altor resurse.
Aceste trei forme de corupție sunt examinate cu privire la ofițerii guvernamentali din puterea executivă,
justiția, armata, poliția și legislativul.
3.Un Guvern deschis - măsoară deschiderea guvernului, definită de măsura în care un guvern
împărtășește informații, împuternicește oamenii cu instrumente pentru a responsabiliza guvernul și
încurajează participarea cetățenilor la deliberările de politici publice. Acest factor măsoară dacă legile de
bază și informațiile privind drepturile legale sunt publicate și evaluează calitatea informațiilor publicate
de guvern.
4.Drepturile fundamentale - recunoaște că un sistem de drept pozitiv care nu respectă drepturile
fundamentale ale omului instituit de dreptul internațional este, în cel mai bun caz „stat de drept” și nu
merită să fie numit sistem de stat de drept. Deoarece există mulți alți indici care abordează drepturile
omului și pentru că ar fi imposibil ca indicele să evalueze aderarea la întreaga gamă de drepturi, acest
factor se concentrează pe un meniu relativ modest de drepturi, care sunt ferm stabilite în cadrul
Declarației Universale a Națiunilor Unite a Drepturilor Omului și sunt cel mai strâns legate de
preocupările statului de drept, cum ar fi:
- tratament egal și absența discriminării;
- este garantat dreptul persoanelor la viață și siguranță;
- cunoașterea legii și a drepturilor de către acuzat in timpul procesului;
- este garantat dreptul de exprimare și de opinie;
- este garantată libertatea de credință și de religie;
- sunt garantate drepturile fundamentale la muncă;
5.Ordine și securitate - măsoară cât de bine o societate asigură securitatea persoanelor și a
bunurilor. Securitatea este unul dintre aspectele definitorii ale oricărei societăți de drept și este o funcție
fundamentală a statului. Este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru realizarea drepturilor și
libertăților pe care statul de drept încearcă să le promoveze.
6.Aplicarea reglementărilor - stabilește măsura în care reglementările sunt implementate și
aplicate în mod echitabil și eficient. Reglementările, atât juridice, cât și administrative, structurează
comportamentele din interiorul și din afara guvernului. Acest factor nu evaluează activitățile pe care un
guvern alege să le reglementeze și nici nu ia în considerare cât de mult este adecvată reglementarea unei
anumite activități. Mai degrabă, examinează modul în care sunt puse în aplicare și aplicate
reglementările.
7.Justiție civilă - măsoară dacă oamenii obișnuiți își pot rezolva plângerile în mod pașnic și
eficient prin sistemul de justiție civilă. Acesta măsoară dacă sistemele de justiție civilă sunt accesibile și
7
abordabile, precum și libere de discriminare, corupție și influență necorespunzătoare de către
funcționarii publici. Acest factor examinează dacă procedurile judiciare se desfășoară fără întârzieri
nerezonabile și dacă deciziile sunt puse în aplicare în mod eficient. De asemenea, măsoară
accesibilitatea, imparțialitatea și eficacitatea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor.
8.Justiție penală - evaluează sistemul de justiție penală al unei țări. Un sistem eficient de justiție
penală este un aspect cheie al statului de drept, întrucât acesta constituie mecanismul convențional de
remediere a plângerilor și de acțiune împotriva indivizilor pentru infracțiuni împotriva societății. O
evaluare a aplicării justiției penale ar trebui să ia în considerare întregul sistem, inclusiv poliția, avocații,
procurorii, judecătorii și ofițerii penitenciari.
Indiferent cine suntem sau unde trăim, statul de drept ne afectează pe toți. Este fundamentul
comunităților de justiție, oportunitate și pace care stau la baza dezvoltării, a guvernării responsabile și a
respectării drepturilor fundamentale. Cercetările arată că statul de drept se corelează cu o creștere
economică mai mare, o pace mai mare, mai puține inegalități, rezultate îmbunătățite pentru sănătate și
mai multă educație.
Statul de drept este un sistem durabil de legi, instituții, norme și angajament comunitar care
oferă:
- Responsabilitate. Guvernul, precum și actorii privați răspund în temeiul legii;
- Doar legi. Legile sunt clare, mediatizate și stabile. Sunt aplicate uniform și protejează drepturile
fundamentale, inclusiv securitatea persoanelor, contractele, proprietatea și drepturile omului;
- Un Guvern deschis. Procesele prin care sunt adoptate legile, administrate și aplicate sunt
accesibile, eficiente și corecte;
- O justiție accesibilă. Justiția este oferită în timp util de reprezentanți competenți, etici și
independenți și de persoane neutre care sunt accesibile, dispun de resurse adecvate și reflectă
structura comunităților pe care o deservesc.
Statul de drept este crucial pentru funcționarea unei societăți libere și prospere. Este la fel de
relevant astăzi ca atunci când principiile din inima sa au fost dezvoltate în Grecia Antică și Roma.
Guvernele ar trebui să fie vigilente pentru că acțiunile și abordările lor în materie de politică nu
subminează principiile „justiției naturale” și ar trebui să evite tentația de a exercita puterea arbitrară în
căutarea câștigului politic.

Nici o țară nu poate menține o societate de stat de drept dacă oamenii săi nu respectă legile.
Toată lumea trebuie să se angajeze să respecte legile, autoritățile legale, semnalele legale și instanțele.
Statul de drept funcționează deoarece majoritatea dintre noi suntem de acord că este important să
respectăm legile în fiecare zi.
8
 BIBLIOGRAFIE
Iosif Urs, ”Drept Civil, Teoria generală”, Ed. Oscar Print, București, 2000
Fraser, N. 1995, ”De la Redistribuire la Recunoaștere? Dilemele Justiției într-o Epocă Post-
Socialistă”, p.212
9
Fukuyama, Francis 2010 ”Tranziția către Statul de Drept”
Haggard,S. And Tiede, L. 2011, ”Statul de Drept și Creșterea Economică: Unde Suntem Noi?”
O’Donnell, Guillermo A. 2004 ” Importanța Statului de Drept”

10
11