Buna guvernanţă presupune respectarea vointei cetatenilor,indiferent

de forma in care aceasta este exprimata

Mototol Alecsandru Nicolae

Anul III,Grupa

Interesul actual manifestat cu privire la guvernaţă derivă, în primul rând, din reforma
managementului public, reformă iniţiată la începutul anilor 80. Noul concept de guvernanţă se
referă la crearea de pieţe şi reţele. Există numeroase căi prin care autorităţile informale ale pieţelor
şi reţelelor constituite suplinesc sau sunt complementare autorităţilor formale guvernamentale.
Aceasta are ca efect adoptarea de căre cetăţeni a unor puncte de vedere diferite cu privire la
autoritate şi la relaţiile cu societatea civilă.
Roderick Rhodes, relevă faptul că în ştiinţele sociale contemporane conceptul de guvernare
are cel puţin şase semnificaţii diferite: stat minimal, guvernanţă corporatistă, noul management
public, bună guvernare, sisteme sociale cibernetice, şi reţele auto-organizate. Termenele de
guvernanţă şi bună guvernanţă sunt tot mai mult întâlnite în literature de specialitate. Conceptul de
guvernanţa înseamnă procesul de luare a deciziei şi procesul prin care deciziile sunt implementate
(sau nu).Guvernanţa poate fi utilizată în anumite contexte, ca de ex. guvernanţă coorpratistă,
internaţională, naţională şi locală.
Dacă guvernanţa reprezintă procesul de luare a deciziei şi procesul de implementare a
deciziei, analiza guvernanţei presupune focalizarea asupra structurilor formale şi informale care
trebuie avute în vedere pentru a ajunge la decizie, dar şi pentru implementarea acesteia. La nivel
naţional, numărul actorilor este suficient de mare fiecare dintre actori putând fie să joace un rol
activ în luarea deciziei, fie în influenţarea luării deciziei. La nivel naţional, structurile informale de
luare a deciziei pot exista. Decizia informală este adesea rezultatul practicilor de corupţie sau
conduce la “corupţia practicilor.”

Principiile bunei guvernanţe

1
 Buna guvernanţă are opt principii majore: este participativă, orientată spre consens,
responsabilă, transparentă, eficientă şi eficace, echitabilă şi urmăreşte respectarea legii. Ca o
asigurare că nivelul corupţiei este minim, punctele de vedere minoritare sunt luate în considerare iar
“vocile” cele mai vulnerabile din societate sunt “auzite” în luarea deciziei. Este, de asemenea,
responsabilă pentru nevoile actuale şi viitoare ale societăţii.

Participarea

Participarea este un o reală piatră de încercercare a bunei guvernări. Participarea poate fi fie
directă fie prin legitimarea unor instituţii intermediare sau reprezentative. Este important de
menţionat că democraţia reprezentativă nu presupune în mod necesar luarea în consideraţie în
procesul decisional a vocilor celor mai vulnerabilke din societate. Participarea presupune informare
şi organizare. Aceasta revine la libertatea de asociere şi expresie pe de-o parte, şi organizarea
societăţii civile, pe de altă parte.

Respectarea legii

Buna guvernanţă necesită un cadru legal care să ofere deplină protecţie drepturilor omului,
în particular pentru minorităţi. Întărirea legii implcă independenţa justiţiei şi o forţă poliţienească
imparţială şi incoruptibilă.

Transparenţa

Transparenţa presupune luarea deciziilor astfel încât regulile şi reglementările să fie

respectate. Presupune, de asemenea, ca informaţiile să fie disponibile şi direct accesibile celor ce
vor fi afectaţi prin deciziile asumate. Transparenţa presupune, de asemenea, că furnizarea unui
volum de informaţii suficient şi într-o formă uşor de înţeles prin media..

Răspunderea

Buna guvernanţă impune ca instituţiile şi procesele să servească toţi stakeholderii în cadrul

unui interval de timp rezonabil.

Orientarea spre consens

Există un număr important de actori şi, o multitudine de puncte de vedere mai multe într-o
anumită societate. Buna guvernare presupune atât medierea diferitelor interese în societate pentru a
ajunge la un consens larg asupra a ceea ce este în interesul întregii comunităţi, cât şi asupra

2
modalităţilor în care acest lucru poate fi realizat. De asemenea, buna guvernare necesită o
perspectivă mult mai extinsă şi pe termen lung asupra a ceea ce este necesar pentru dezvoltarea
umană durabilă şi modul în care acesta se realizează în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare.
Aceste deziderate presupun înţelegerea contextului istoric, cultural şi social ale unei societăţi sau
comunităţi.

Echitatea şi incluziunea socială

O societate a bunăstării depinde de garantarea faptului că toţi membrii săi simt că au o miză
comună şi nu se simt excluşi din curentul principal al societăţii. Acest lucru presupune ca toate
grupurile, dar în special cele vulnerabile, au oportunitatea de a-şi îmbunătăţi sau menţine
bunăstarea.

Eficacitatea şi eficienţa
Buna guvernanţă înseamnă că procesele şi instituţiile produc rezultate care corespund
nevoilor societăţii iar resursele, aflate la dispoziţia lor, sunt direcţionate optim. Conceptul de
eficienţă, în contextul unei bune guvernări, se referă, de asemenea, la utilizarea durabilă a
resurselor naturale şi la protecţia mediului.

Asumarea responsabilităţii
Responsabilitatea este o cerinţă-cheie a bunei guvernări. Atât instituţiile guvernamentale,
dar şi sectorul privat, precum şi organizaţiile societăţii civile trebuie să fie răspunzătoare în faţa
publicului şi a tuturor actorilor interesaţi.

În general, o organizaţie sau o instituţie este responsabilă pentru cei care vor fi afectaţi de
deciziile luate sau acţiunile iniţiate. Responsabilitate nu poate fi asumată fără transparenţă şi în
absenţa statului de drept. Din prezentarea principiilor bunei guvernanţe rezultă că acest model este
un ideal, dificil de realizat. Foarte puţine ţări şi societăţi au ajuns aproape de realizare a bunei
guvernări în integralitatea modelului.