Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA NATIONALA DE STIINTA SI

TEHNOLOGIE POLITEHNICA BUCURESTI


CENTRU UNIVERSITAR PITESTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT


ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

REFERAT
DREPT EUROPEAN

DREPTURILE OMULUI IN UNIUNEA EUROPEANA

Lector Universitar
SERBAN-BARBU SORINA-MARGARETA

Studenți:
Dvornic Narcis Daniel
Drăghici Andrei
1. Introducere.
Drepturile omului sunt "de obicei înțelese ca drepturi absolut fundamentale la care
o persoană are în mod inerent dreptul pur și simplu pentru că el sau ea este o ființă
umană". Drepturile omului sunt astfel considerate ca fiind universale (se aplică peste
tot) și egalitare (aceleași pentru toți). Aceste drepturi pot exista ca drepturi naturale sau
ca drepturi legale, atât în legislația națională, cât și în cea internațională.

Doctrina drepturilor omului în practica internațională, în cadrul dreptului


internațional, instituțiile globale și regionale, în politicile de state și în activitățile
organizațiilor non-guvernamentale a fost o piatră de temelie a politicilor publice din
întreaga lume.

Multe dintre ideile de bază care au dus la o luptă intensă pentru obținerea acestor
drepturi s-au dezvoltat în urma celui de Al Doilea Război Mondial și a atrocităților
Holocaustului, ducând la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de la
Paris de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1948.

Cateva drepturi ale omului sunt:

- Dreptul la viață este cel mai important drept al omului și este protejat prin lege
aproape în toată lumea. Acest drept este unul esențial, înscris în Declarația
Universală a Drepturilor Omului și în Constituție.
- Dreptul la libertate şi siguranţă, acest drept are ca scop protejarea persoanei
de arbitrarii1 sau ilegalităţi în legătură cu măsurile privative de libertate:
arestarea preventivă (în cauze penale) sau detenţia (în cauze nepenale).
- Dreptul la proprietatea personala, este dreptul titularului de a poseda, folosi
şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de
lege.
- Dreptul la educație este un drept fundamental al omului. Fiecare persoană,
indiferent de rasă, gen, naționalitate, origine etnică sau socială, religie sau
preferințe politice, are dreptul la o educație elementară gratuită.
- Libertatea de întrunire şi de asociere, orice persoană are dreptul la libertatea
de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu
alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
- Libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, orice persoană are
dreptul la muncăși dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod
liber, rice cetățean al Uniunii are libertatea de a-și căuta un loc de muncă, de a
lucra, de a se stabili sau de a presta servicii în orice stat membru.
- libertatea de a desfășura o activitate comercială este libertatea fundamentală
a oricărui cetățean de a desfășura activități economice și comerciale. Ea a
rezultat ca o consecință practică a principiului fundamental al libertății
profesionale.
- Dreptul la proprietate, Orice persoană are dreptul de a deține în proprietate, de
a folosi, de a dispune și de a lăsa moștenire bunurile pe care le-a dobândit în
mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauză de
utilitate publică, în cazurile și condițiile prevăzute de lege și în schimbul unei
despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o.

1
Care pornește dintr-o hotărâre luată după propria apreciere, fără a ține seamă de părerea altuia, de adevăr
etc.
Folosința bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de
interesul general.
- Dreptul de azil reprezintă reprezintă posibilitatea acordării de către un stat a
dreptului de stabilire a unei persoane pe teritoriul acestuia, în cazul când aceasta
este urmărită pentru convingerile sale politice sau religioase în țara sa de origine.

2. Politica Uniuni Europene privind Drepturile Omului.


În 2012, Consiliul a adoptat un Cadru strategic privind drepturile omului și
democrația, însoțit de un plan de acțiune pentru implementarea acestuia. Cadrul
definește principiile, obiectivele și prioritățile pentru a îmbunătăți eficacitatea și
consecvența politicii UE în următorii 10 ani. Printre principii se află integrarea
drepturilor omului în toate politicile UE (ca fir conducător), inclusiv atunci când
politicile interne și externe se suprapun, precum și adoptarea unei abordări mai bine
adaptate. În urma unei propuneri din partea Comisiei Europene și a
Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate (VP/ÎR), în noiembrie 2020, Consiliul a adoptat cel de-al treilea Plan de
acțiune al UE privind drepturile omului și democrația. Acesta stabilește ambițiile și
prioritățile UE pentru perioada 2020-2024, structurate în jurul a cinci domenii principale
de acțiune:

 protejarea și capacitarea persoanelor;


 construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice;
 promovarea unui sistem mondial pentru drepturile omului și democrație;
 noile tehnologii: valorificarea oportunităților și abordarea provocărilor;
 obținerea de rezultate lucrând împreună.

Consiliul a adoptat o serie de orientări tematice privind drepturile omului. Acestea oferă
instrucțiuni practice reprezentanțelor UE din întreaga lume cu privire la:

 acțiunile UE împotriva pedepsei cu moartea


 dialogurile privind drepturile omului
 drepturile copilului
 acțiunile împotriva torturii și altor tratamente crude
 protecția copiilor în timpul conflictelor armate
 protecția apărătorilor drepturilor omului
 conformitatea cu dreptul umanitar internațional
 combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor
 promovarea libertății de religie și convingeri
 protecția drepturilor persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și
intersexuale (LGBTI)
 promovarea libertății de exprimare, atât online, cât și offline
 nediscriminarea în acțiunile externe
 apa potabilă sigură și salubrizarea.

Strategiile de țară ale UE privind drepturile omului și democrația urmează o


abordare ascendentă menită să integreze orientările și prioritățile UE privind drepturile
omului într-un singur document de politică coerent. Acestea sunt adaptate fiecărei țări și
stabilesc obiective pentru o perioadă de trei ani.
UE integrează sistematic drepturile omului în dialogurile sale politice cu țările terțe
sau cu organizațiile regionale. Uniunea desfășoară, de asemenea, dialoguri și consultări
dedicate în mod specific drepturilor omului cu aproximativ 60 de țări.

Acordurile comerciale bilaterale și diferitele acorduri de asociere și cooperare între


UE și țările terțe sau organizațiile regionale includ o clauză care definește respectarea
drepturilor omului, ca un „element esențial”. Această clauză servește ca punct de acces
pentru angajament și dialog, dar și ca bază pentru impunerea unor măsuri adecvate, cum
ar fi reducerea sau suspendarea cooperării, în cazul unor încălcări grave ale drepturilor
omului și ale principiilor democratice. Stimulentele pentru ratificarea și punerea în
aplicare a convențiilor privind drepturile omului și drepturile muncii sunt prevăzute în
cadrul schemelor comerciale preferențiale acordate de UE țărilor în curs de dezvoltare.

Un mecanism puternic de condiționalitate a fost stabilit pentru țările candidate.


Înainte de a adera la UE, aceste țări trebuie să dezvolte instituții stabile care să garanteze
democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților,
proces sprijinit în mod activ de UE. Politica europeană de vecinătate se bazează, de
asemenea, pe valorile comune ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor
fundamentale. UE sprijină țările partenere în punerea în aplicare a reformelor și aplică o
abordare „mai mult pentru mai mult” (mai multă integrare și mai mulți bani pentru a
recompensa progresele).

Misiunile UE de observare a alegerilor au, de asemenea, scopul de a îmbunătăți


drepturile omului prin descurajarea intimidărilor și a violențelor în timpul alegerilor și
prin consolidarea instituțiilor democratice.

UE promovează drepturile omului prin participarea sa la forurile multilaterale, cum


ar fi Comitetul al III-lea al Adunării Generale a ONU, Consiliul ONU pentru Drepturile
Omului, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Consiliul
Europei. De asemenea, UE promovează în mod activ justiția internațională, de exemplu
prin intermediul Curții Penale Internaționale.

Cu un buget de 1,511 miliarde de euro alocat pentru perioada 2021-2027, programul


tematic privind drepturile omului și democrația din cadrul Instrumentului de vecinătate,
dezvoltare și cooperare internațională - Europa Globala sprijină și protejează în
principal actorii societății civile care promovează drepturile omului și democrația. O
caracteristică importantă a acestui instrument este faptul că acordul guvernului țării
partenere nu este necesar. În plus, UE s-a angajat să integreze progresiv o abordare
bazată pe drepturi în toate programele sale de dezvoltare, pe baza unui set de
instrumente elaborat de Comisie în 2014 și actualizat în 2021.

În decembrie 2020, Consiliul a adoptat un regulament de instituire a unui regim


mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului. Acesta permite UE să vizeze
persoane, entități și organisme – inclusiv actori statali și nestatali – responsabile de
încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva drepturilor omului
la nivel mondial, implicate în încălcările și abuzurile respective sau asociate cu acestea.
Începând din octombrie 2023, Consiliul a impus măsuri restrictive (înghețarea activelor
și, după caz, interdicții de călătorie) împotriva a 67 de persoane și 20 entități.
Având în vedere creșterea numărului de dovezi și a gradului de conștientizare cu
privire la încălcările drepturilor omului care au loc în lanțurile valorice globale, Comisia
a prezentat, în februarie 2022, o propunere de directivă privind diligența necesară a
întreprinderilor în materie de durabilitate. Această directivă ar impune legal
întreprinderilor să identifice și, dacă este necesar, să prevină, să elimine sau să atenueze
efectele negative ale activităților lor asupra drepturilor omului și asupra mediului. În
iunie 2023, Parlamentul a adoptat amendamente la propunerea Comisiei în plen, iar
negocierile interinstituționale sunt desfășurare.

La 14 septembrie 2022, Comisia a publicat o propunere complementară de


regulament care ar prevedea o interdicție de comercializare pe piața UE a mărfurilor
fabricate prin muncă forțată. Comisiile parlamentare și-au adoptat poziția la
16 octombrie 2023.

3. Concluzie.
În concluzie, drepturile omului în Uniunea Europeană sunt fundamentale și
reprezintă o preocupare centrală în cadrul valorilor și principiilor pe care se întemeiază
această comunitate politică și economică. UE acordă o atenție deosebită protejării și
promovării acestor drepturi, atât în interiorul granițelor sale, cât și în relațiile sale
externe. Cu un cadrul legal și instituțional solid, precum Carta Drepturilor
Fundamentale a UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Uniunea Europeană
susține non-discriminarea, egalitatea, drepturile sociale, justiția și statul de drept,
protecția datelor și cooperarea internațională în domeniul drepturilor omului. Prin aceste
eforturi, UE își reafirmă angajamentul față de valorile democratice, respectul pentru
demnitatea umană și construirea unei societăți bazate pe principiile justiției și
solidarității.
Bibliografie:
https://www.universuljuridic.ro/drepturile-omului-in-uniunea-europeana/

https://european-union.europa.eu/priorities-and-actions/actions-topic/human-rights-and-
democracy_ro

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/165/human-rights

http://fra.europa.eu/ro/eu-charter/title/title-ii-freedoms

https://commission.europa.eu/aid-development-cooperation-fundamental-rights/your-
rights-eu/know-your-rights/freedoms_ro

S-ar putea să vă placă și