Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Nominalizați 5 obligații positive ale statelor-părți la Carta Socială Europeană Revizuită (5 p.)
Răspuns:
Carta Socială Europeană Revizuită are obligatii positive adica promovează:
- Instituirea progresivă a serviciilor de sănătate în muncă pentru toti lucrătorii, cu functiuni eminamente
preventive şi de îndrumare.
- Drepturile sociale specificate în aceste instrumente pentru a ameliora nivelul de trai şi a promova bunăstarea
lor social
- In vederea garantării sau promovării libertătii lucrătorilor şi patronilor de a constitui organizatii locale,
nationale sau internationale pentru apărarea intereselor lor economice şi sociale şi de a adera la aceste
organizatii
- să promoveze protectia economică, juridică şi socială a vietii de familie, în special prin intermediul
prestatiilor sociale şi familiale, al dispozitiilor fiscal
- să promoveze colaborarea, după caz, între serviciile sociale, publice sau private, din tările de emigrare şi de
imigrare
Avantaje Dezavantaje
a) La nivelul Consiliului Europei executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului este
supravegheata de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (în continuare „Comitetul de Miniștri”) – organul
executiv-decizional al Consiliului Europei. Din componența acestuia fac parte miniștrii afacerilor externe ai statelor
membre ale Consiliului Europei. Departamentul de executare a hotărârilor CEDO (în continuare „Departamentul”) –
o subdiviziune din cadrul Secretariatului General al Consiliului Europei, al cărei rol este de a asista și consilia
Comitetul de Miniștri în supravegherea măsurilor luate de către statele respondente în vederea executării hotărârilor și
deciziilor Curții. La solicitare, Departamentul asistă statele în eforturile acestora de a executa măsurile prevăzute de
hotărârile și deciziile Curții, spre exemplu, prin efectuarea expertizei juridice.
b) ln Republicii Moldova, executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului se supravegheaza prin
intermediul autorităților publice centrale și/sau locale competente, întreprinde, sub controlul Comitetului de Miniștri,
măsuri cu caracter individual și/sau general, în vederea executării hotărârilor și deciziilor Curții, și lichidării, pe cât
posibil, a consecințelor încălcărilor stabilite. Parlamentul Republicii Moldova este autoritatea care exercită controlul
parlamentar asupra executării măsurilor cu caracter individual și general.
5. Care este deosebirea de bază între drepturile de primă generație și drepturile de generația a doua?
(4p.)
Categoriile drepturilor sunt adesea asociate cu stadiile de dezvoltare din istoria drepturilor omului, cu drepturile civile
şi politice considerate a fi „prima generaţie”, urmate de drepturile sociale şi economice ca „a doua generaţie.
Drepturile din prima generatie sunt în esență legate de libertate și participare la viața politică. Ele includ, printre
altele, libertatea de exprimare , dreptul la un proces echitabil , libertatea religiei și drepturile de vot.
Drepturile din a doua generatie sunt fundamental de natură economică, socială și culturală și garantează condiții și
tratament egal pentru diferiți membri ai cetățeniei. Drepturile secundare ar include dreptul de a fi angajat , drepturile
la locuință și asistență medicală , precum și asigurările sociale și indemnizațiile de șomaj. Aceste drepturi sunt uneori
denumite drepturi „roșii”. Ele impun guvernului datoria de a le respecta, de a le promova și de a le satisface, dar acest
lucru depinde de disponibilitatea resurselor.
6. Explicați rolul instituției Avocatului Poporului din Republica Moldova în materia protecției
drepturilor omului (5p.)
Răspuns:
Avocatul Poporului asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor omului de către autorităţile publice, de către
organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile
necomerciale şi de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile, contribuie la apărarea drepturilor şi
libertăţilor omului prin prevenirea încălcării acestora, prin monitorizarea şi raportarea modului de respectare a
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la nivel naţional, prin perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul
drepturilor şi libertăţilor omului, prin colaborarea internaţională în acest domeniu, prin promovarea drepturilor şi
libertăţilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora.
Puterea de bază a Ombudsmanului constă în a trece de la individual la general: perfecţionarea cadrului legal,
îmbunătăţirea activităţii autorităţilor publice, informarea cetăţenilor despre activitatea sa, despre starea reală de lucruri.
Transparenţa este o formă puternică în lupta cu abuzul, birocraţia, corupţia, injustiţia. Dar acest potenţial încă nu este
pe deplin valorificat. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar ca autorităţile publice, inclusiv Parlamentul,
Guvernul, să reacţioneze în mod adecvat la recomandările făcute de Ombudsman, atunci va fi şi lege, şi justiţie, iar
drepturile omului vor fi real protejate
8. Explicați cum interacționează Consiliul pentru Drepturile Omului cu alte mecanisme în materia
drepturilor omului din cadrul ONU și în ce context și scop se realizează fiecare raport. (8p.)
Consiliul pentru Drepturile Omului interacționează cu alte organe mecanisme în materia drepturilor omului
din cadrul ONU prin diferite pacte, tratate, convenții în baza cărora se realizează diverse raporturi pe care le
efectuează persoanele acreditate cu statut de observatori la niver international. Procedurile speciale sînt
reprezentate fie de o persoană – un raportor, un reprezentant special sau un expert independent –, fie de un
grup de lucru format dintr-un corp de experţi care îndeplinesc sarcini specifice, încredinţate de Consiliu prin
rezoluţiile adoptate de membrii săi.
Raportorii speciali prezintă rapoartele cu concluziile respective Consiliului pentru Drepturile Omului, iar la
cererea acestuia – și recomandările sale.
Uneori procedurile speciale pot fi singurul mecanism capabil să alerteze comunitatea internaţională în
privinţa situaţiilor specifice referitoare la drepturile omului
10. Care este rolul organului de jurisdicție constitulională în domeniul protecției drepturilor omului?
(5p.)
Rolul organului de jurisdicție constitulională este evident: de a implementa eficient, la nivel de drept constituțional,
un echilibru just, adică bine întemeiat, între două valori sociale concurente și calitativ incomensurabile – drepturile
fundamentale și interesul public. În același timp, în condițiile prevăzute de Carta constituțională, Convenția europeană
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, după caz, limitele drepturilor și libertăților fundamentale pot fi reglementate doar prin lege, trebuie să fie
aplicate egal în toate cazurile identice, trebuie să fie examina tă substanța și scopul acestor drepturi și libertăți și nu
trebuie să fie utilizate în mod abuziv în alte scopuri decât cele pentru care au fost stabilite.
PUNCTAJ 58-56 55-51 50-46 45-39 38 - 33-28 27-20 19-14 13-8 7-1 0
acumulat 34
NOTA 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
obținută
Titularul unității de curs: V. ȚARĂLUNGĂ, dr., conf. univ. la Catedra de Drept