UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR BUCURETI

FACULTATEA DE TIIN E POLITICE

MASTER RELA II POLITICE INTERNA IONALE

APRAREA DREPTURILOR OMULUI DOCUMENTAR

Marian Covlea
3 mai 2011

CUPRINS

Nr. Partea din lucrare crt. 1 Introducere. Necesitatea aprrii drepturilor omului 2 Partea nti. Istoric, origini, acte fondatoare i de referin (repere) 3 Partea a doua. Tipuri de abordri n interpretarea proteciei drepturilor omului 4 Partea a treia. Cadrul general al aprrii drepturilor omului pe plan naional i internaional 5 Partea a patra. Organizaia Naiunilor Unite i aprarea drepturilor omului 6 Partea a cincea. Rolul CSCE/OSCE n cderea Cortinei de Fier prin promovarea respectrii drepturilor omului 7 Partea a asea. Protecia drepturilor omului n Uniunea European 8 Partea a aptea. Consiliul Europei i protecia drepturilor omului 9 Partea a opta. Rolul organizaiilor non-guvernamentale naionale i internaionale n aprarea drepturilor omului 10 Partea a noua. nclcri flagrante ale drepturilor omului n rile democrate n perioada contemporan 11 Partea a zecea. Legislaia drepturilor omului aplicabil n Romnia 12 Partea a unsprezecea. Concluzii o perspectiv juridic 13 Partea a dousprezecea. Bibliografie

Pagina 1 5 6 22 23 25 26 33 36 36 37 55 57

INTRODUCERE
2

NECESITATEA APRRII DREPTURILOR OMULUI

Precizare: n cuprinsul acestei lucrri, termenii de aprare i protecie n materia drepturilor omului sunt folosii n mod sinonimic. Omul, fiin social prin esena sa, se raporteaz n mod necesar la semeni, la societatea uman n ansambluul ei, acesta fiind cadrul care-i asigur existena i dezvoltarea prin aceea c ,,fiecare are un statut al su n care se nsumeaz totalitatea drepturilor pe care societatea le acord sau le pretinde de la fiecare1. Prin urmare, date fiind implicatiile si consecintele deosebite ale acesteia pentru insasi existenta umana, necesitatea crearii si mentinerii echilibrului in societate, legatura stransa de interese individ societate a determinat reglementarea juridica a acesteia. Prin norme de drept s-a fundamentat astfel ,,status libertatis al persoanei, notiune care in timp a avut ca rezultat cristalizarea institutiei numita a drepturilor omului, ce reprezinta o garantie solida a desfasurarii in conditii optime a relatiilor aratate. Forta coercitiva a statului apare ca fiind o modalitate eficace de armonizare a acestora. Aceasta idee si-a gasit consacrarea si in art 29 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit caruia fiecare persoana este supusa in exercitarea drepturilor sale unor ingradiri prevazute de lege ,,in scopul recunoasterii si respectarii drepturilor si libertatilor altora si in scopul satisfacerii exigentelor juste, cerute de morala, de ordinea publica si de bunastarea generala intr-o societate democratica. De notat ca in lumea contemporana institutia drepturilor omului reprezinta o cerinta majora si ca in timp conceptiile cu privire la drepturile omului au suferit
1

Horia Diaconescu - ,,Violenta si efectele sale in dreptul roman Editura AIUS, Craiova, 1995.

importante corective, in prezent institutia fiind deosebit de complexa. Se poate vorbi chiar de un proces al elaborarii drepturilor omului pe plan international, dat fiind substantialele dezvoltari ale acestora, determinate in principal de adoptarea a numeroase conventii internationale. Se poate aprecia ca institutia are un caracter bivalent, fiind in acelasi timp si o ,,institutie de drept intern, integrata normelor constitutionale ale unei tari sau alteia, afectand un numar considerabil de ramuri de drept2 De subliniat, dincolo de aceste aspecte, cauza lor determinanta, respectiv esenta stiintei drepturilor omului, aceea de a fi ,,ramura speciala a stiintelor sociale care are ca obiect studiul raporturilor dintre oameni in functie de demnitatea umana, determinand drepturile si facultatile al caror ansamblu este necesar infloririi personalitatii fiecarei fiinte umane3 n rezumat, iat de ce consider c trebuie aprate drepturile omului: Omul este cea mai important Creaie a lui Dumnezeu, fcut dup chipul i asemnarea Lui. Omul este cea mai mare valoare de pe Pmnt. Omul susine prin efortul su ntreaga societate.

Omul este vulnerabil prin definiie (inclusiv datorit restriciilor i specializrii / diviziunii sociale a muncii) i de aceea viaa, sntatea, proprietatea i mediul su de via trebuie protejate. Omul a mputernicit Statul, prin Contractul Social, s fac acest lucru, n mod generic i necondiionat, i i-a pus la dispoziie toate mijloacele.

Victor Luncan, Victor Duculescu, ,,Drepturile omului studiu introductiv, culegere de documente internationale si acte normative de drept intern, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1993. 3 Renne Cassin, principal autor al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului din 1948 si detinator al Premiului Nobel pentru Pace colocviul de la Nisa, 1978, organizat de Institutul International pentru Drepturile Omului, la cererea UNESCO, pe tema ,,Stiinta drepturilor omului, metodologie si predare.

Toate instituiile Statului posed autoritate (unele fiind dotate i cu armament) i de aceea activitatea lor trebuie controlat, iar drepturile Omului protejate. Uneori Omul se afl n dificultate (copil, btrn, rnit, bolnav, handicapat, refugiat, imigrant, sinistrat, prizonier, condamnat, n inferioritate i victimizabil n orice fel, etc.) i are nevoie de o asisten special, alteori Omul are diferite nevoi n situaii speciale (salariat, diplomat, omer, consumator, contribuabil), dar n toate situaiile omul rmne fiin uman i cetean, stri bazale, fundamentale, n care are nevoie de protecie n societate. Este o metod de supravieuire a rasei umane i un semn de nelepciune, de umaniate, de solidaritate, o piedic n calea anarhiei i entropiei din partea acesteia.

n absena Binelui, apare Rul pe Pmnt.4

PARTEA NTI

Se spune, pe bun dreptate, de ctre filosofi, moraliti i teologi, c Rul nu exist n sine, el apare doar n absena Binelui... Sau dac s-ar face numai bine, Rul n-ar mai avea loc.
4

ISTORIC, ORIGINI, ACTE FONDATOARE I DE REFERIN (REPERE)

1. Biblia sau Cartea Sfnt sau Cuvntul lui Dumnezeu. 2. Principiile dreptului natural:

aliendi abstinentia = respectarea a tot ce aparine altuia promissorum implendorum obligatio = respectarea angajamentelor fcute, a cuvntului dat damni culpa dati reparatio = repararea pagubelor pricinuite altora poena inter hominis meritum = aplicarea unei pedepse echitabile. [Hugo GROTIUS (1583 1645), filosof olandez]

3. Rog vede i i urmtoarele materiale:

http://www.scribd.com/doc/23199861/Istoria-Drepturilor-Omului-Sia-Societatii-Civile (Istoricul drepturilor omului) http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/reviste_drept/annales_10_200 7/ciobotea_ro.pdf (Originea drepturilor omului) http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/voinea/index.htm (Sociologia drepturilor omului)

PARTEA A DOUA TIPURI DE ABORDRI N INTERPRETAREA PROTEC IEI DREPTURILOR OMULUI

I. Drepturile omului sunt de origine divin sau sunt acordate de ctre al i oameni (stat)? In Caritas in Veritate, Papa Benedict al XVI-lea avertizeaz: n prezent asistm la o neconcordan grav. Pe de o parte, se face apel la pretinsele drepturi, arbitrare i non-eseniale n natur, nsoite de cererea ca acestea s fie recunoscute i promovate de ctre autoriti, n timp ce, pe de alt parte, drepturile elementare i de baz rmn nerecunoscute i sunt nclcate n mare parte a lumii. ... Dac singura baz a drepturilor omului poate fi gsit n deliberrile unei adunri de ceteni, aceste drepturi pot fi schimbate n orice moment, i astfel obligaia de a le respecta i ndeplini dispare din contiina comun. Guvernele i organismele internaionale pot pierde din vedere n acest caz obiectivitatea i inviolabilitatea drepturilor. Problema este c nite drepturi acordate de ctre stat pot fi anulate i retrase de ctre stat, i poarta abuzurilor este astfel deschis. Abuzurile pot primi chiar consacrare legal!

Acte normative importante care au drept pricipiu cluzitor originea divin a drepturilor omului:
1.

Biblia: omul este Crea ia lui Dumnezeu, desemnat s conduc i s stpneasc peste toate dobitoacele. Din acest punct de vedere, ecologismul extremist este satanic, deoarece pune semnul de egalitate ntre om i dobitoace, sau chiar le aeaz pe acestea deasupra omului! Magna Carta (1215). The Petition of Right (1628). Habeas Corpus Act (1679). Bill of Rights (1689). Declaraia Universal a drepturilor omului: ONU, 1948. Constituia SUA (17 septembrie 1787). Dclaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791). Dclaration des Droits de l'Homme et du Citoyen (26 aot 1789). John F. KENNEDY (January 20, 1961): "...the belief that the rights of man come not from the generosity of the state, but from the hand of God."

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10.

II. Contradic ia ntre suveranitatea na ional i drepturile omului

Aceast contradicie este specific sfritul de secol XX i uneori poate lua forme violente. Este cazul rzboiului dintre NATO i Yugoslavia din martie 1999, cnd fosta Yugoslavie a fost atacat pentru c i-a aprat integritatea naional, pe temeiul aprrii drepturilor omului (minoritilor)! Drepturile omului au prevalat asupra dreptului la aprarea suveranitii naionale, a integritii teritoriale i asupra principiilor din carta ONU (neamestecului n treburile interne)!

Aceast prevalen fusese introdus prin Actul Final de la Helsinki al CSCE (Coul 3 Drepturile omului) din 1975, dup cum vom arta mai departe n Partea a V-a.
III. Studiu de caz: atitudinile fa de legalitatea avortului

De exemplu, presiunea din ultimii ani pentru a se declara avortul ca drept al omului recunoscut internaional nu corespunde literei i spiritului tratatelor de drepturile omului, care i au izvorul n dreptul natural i n responsabilitatea ntregii omeniri de a preveni genocidul i crimele din Al Doilea Rzboi Mondial. ncepnd chiar cu anul 1948, urmare a Procesului de la Nuremberg, conveniile internaionale au subliniat repetat dreptul la via al copilului nenscut i protecia ce i se cuvine acestuia. nsi percepia modern, secular asupra drepturilor omului deriv din morala iudeo-cretin, din filosofia dreptului natural i conceptul omului chip i asemnare ale lui Dumnezeu. Conceptul de drepturi ale omului se desprinde din revelaia divin i din recunoaterea faptului c fiinele umane sunt create dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu[1]. Valabilitatea acestor drepturi se afl n principiile dreptului natural scris n inimile tuturor oamenilor.[2] Cu toate acestea, odat desprinse de sursa lor de revelaie i de dreptul natural[3], drepturile omului devin anti-umane. Drepturile care sunt incompatibile cu dreptul natural nu sunt doar incorecte, dar promovarea acestora cere subjugarea unor fiine umane n scopul de a promova interesele altora. Aproape n fiecare sptmn vedem cum aceste pretinse drepturi sunt invocate pentru a justifica politicile publice care amenin pe cei mai vulnerabili din societate sau sunt folosite pentru a-i reduce la tcere pe cei care vorbesc n
9

aprarea valorilor cretine i a legii naturale. Nicieri nu este acest lucru mai clar vzut dect n ncercrile de a separa dreptul la via de principiile dreptului natural. Dei recunoaterea drepturilor omului dateaz dinaintea celui de-al doilea rzboi mondial, stabilirea lor n forma de astzi s-a dezvoltat datorit Tribunalului Militar Internaional de la Nrnberg i Declaraiei Universal a Drepturilor Omului (1948). Printre cei judecai la Nrnberg au fost arhitecii programului de eutanasiere T4 i persoanele care au promovat avortul n Polonia ocupat. La data de 27 iulie 1946, Tribunalul a audiat cum nazitii au folosit diverse dispozitive biologice, pentru a realiza... genocidul. Ei au sczut n mod deliberat rata natalitii n rile ocupate prin sterilizare, castrare i avort, prin separarea soului de soie i a brbailor de femei i interzicerea cstoriei.[4] n septembrie 1948, Adunarea General a Asociaiei Medicale Mondiale a adoptat Declaraia de la Geneva[5] care a cerut medicilor s: "pstreze cel mai mare respect pentru viaa uman din momentul concepiei," i s afirme "chiar i sub ameninare, nu voi folosi cunotinele mele medicale mpotriva legilor umanitii... ". n anul urmtor, Asociaia a adoptat Codul Internaional de Etic Medical[6] care, de asemenea, solicit medicilor s apere viaa uman din momentul concepiei. n 1955, Declaraia cu privire la Drepturile Copilului (DDC) oblig Statele s ofere copiilor "msuri speciale de protecie i ngrijire, inclusiv protecie juridic adecvat, att nainte ct i dup natere."[7] Punctul 4 din Declaraie afirm:

10

Copilul va beneficia de protecie special. Acesta are dreptul s creasc i s se dezvolte sntos; n acest scop, va fi ngrijit i protejat att el ct i mama sa, inclusiv nainte i dup natere. DDC a recunoscut faptul c copilul din pntec este titular de drepturi. Aceast recunoatere este specificat n Convenia ONU privind Drepturile Copilului[8] (CDC), din 1990. Articolul 24 alineatul (1) din CDC oblig Statele s "recunoasc dreptul copilului de a se bucura de cel mai nalt standard de sntate i de facilitile de tratare a bolilor i de recuperare a sntii" i s "depun eforturi pentru a se asigura c nici un copil nu este lipsit de dreptul su la astfel de servicii de ngrijire a sntii". Articolul 24 alineatul (2) litera (d), cere punerea complet n aplicare a acestui drept i, n special, s se "asigure ngrijire medical pre-natal i post-natal pentru mame". Dreptul copilului la sntate include ngrijirea prenatal. n mod similar, din 1966, Articolul 6 alin. (5) al Pactului Internaional cu privire Drepturile Civile i Politice[9] interzice executarea femeilor gravide. Scopul acestei msuri a fost acela de a se asigura c copiii nevinovai nu vor fi pedepsii mpreun cu persoana vinovat.[10] Atunci cnd Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale (1950) era n curs de elaborare, avortul a fost recunoscut drept crim mpotriva umanitii, iar viaa uman trebuia protejat din momentul concepiei. Aa cum savantul australian Rita Joseph demonstreaz n studiul su[11] despre istoricul Conveniei, a existat un consens pentru includerea sub protecia drepturilor omului a copilului nainte de natere. La acea vreme, acest lucru a fost unanim recunoscut i nu a fost ceva controversat. Contextul n care Convenia a fost ncadrat exclude orice alt interpretare. Este adevrat c textul
11

Conveniei nu menioneaz explicit copilul nenscut, dar, de asemenea, nu menioneaz persoanele cu handicap, persoanele n vrst sau cu boli mintale i multe alte seciuni ale familiei umane vizate de ctre naziti. Nimeni, n msura n care sunt contient, nu a susinut c aceste grupuri nu sunt protejate de termenii Conveniei. n ciuda a toate acestea, Curtea European a Drepturilor Omului a cutat n mod constant s evite pronunarea asupra dreptului la via nainte de natere care este protejat n temeiul articolului 2. De la primul caz audiat, care implic avortul, abordarea Curii a fost de lsa cauza n "marja de apreciere" acordat Statelor individuale. Totui, aceast poziie a devenit tot mai dificil de meninut pentru Curte. n cazul Vo vs. Frana (2004), un caz care nu a fost direct legat de legalizarea avortului, Curtea a fost nevoit s recunoasc ceea ce era evident, i anume faptul c copilul nainte de natere "aparine rasei umane."12 Cu toate acestea, Curtea a insistat asupra faptului c nceputului vieii a fost o problem pentru fiecare Stat13. n mod inevitabil, lipsa sa de angajament fa de interpretarea dreptului natural de la articolul 2 a fcut ca Curtea s recunoasc dreptul la avort, sau cel puin accesul la avort n cazul n care avortul este legal". Cu alte cuvinte, "Da" copilul nenscut este membru al rasei umane, ns "Nu", nu este o persoan i, prin urmare, nu are dreptul la protecie n temeiul articolului 2. n 2007, n cazul Tysic vs. Polonia, Curtea a constatat c restriciile Poloniei cu privire la avort au nclcat dreptul la confidenialitate al femeii creia ia fost refuzat un avort, deoarece starea sa de sntate sa a fost considerat a fi suficient de grav pentru a permite un avort n conformitate cu legislaia polonez[12],[13]. Timpul nu permite o examinare a probelor medicale
12

contradictorii sau a interpretrii discutabile a Curii. ns hotrrea n acest caz a ridicat dreptul secundar i condiionat la confidenialitate din articolul 8, mai sus dect dreptul fundamental la via, protejat conform articolului 2. Apoi, Curtea a constatat, n articolul 8, dreptul de acces la avort[14]. Semnificaia acestei hotrri a fost rezumat de judectorul spaniol, Javier Borrego Borrego, n opinia sa separat atunci cnd a spus: Astzi, Curtea a decis c o fiin uman s-a nscut ca urmare a unei nclcri a Conveniei Europene privind Drepturile Omului. Potrivit acestui raionament, exist un copil polonez, n vrst de ase ani, al crui drept de a fi nscut este n contradicie cu Convenia. Nu a fi crezut niciodat c aceast Convenie ar merge att de departe, i mi se pare nfricotor.[15] Anul trecut, Curtea European a Drepturilor Omului a audiat cazul A, B i C vs. Irlanda. n acest caz, trei femei, sub ndrumarea Asociaiei Irlandeze de Planificare Familial, au depus o plngere cu privire la faptul c protecia constituional irlandez acordat copiilor nainte de natere[16] ncalc dreptul lor de a face avort. n timp ce Convenia European impune ca toate cazurile s fie audiate n faa instanelor naionale, acest caz, aproape neobservat chiar i n Irlanda, a evitat procedurile normale i a fost direcionat ctre Marea Camer a Curii, un forum de la care nu exist nici o cale de atac. Hotrrea va fi pronunat cndva n 2010[17]. Rezultatul acestui caz ar putea avea consecine devastatoare i nu doar pentru Irlanda. Exist deja interese puternice la Organizaia Naiunilor Unite care ncearc s foloseasc tratate din domeniul drepturilor omului pentru a promova
13

avortul la cerere ca drept. n cazul n care Curtea European a Drepturilor Omului decide mpotriva Irlandei, atunci nici o ar din lume nu ar fi scutit de presiunile lobby-ul internaional pro-avort. Deci, acest caz este, de asemenea, o ameninare la adresa dreptului naiunilor democrate suverane de a se [auto]guverna. Cu toate acestea, nu suntem lipsii de putere pentru a preveni aceast turnur nefast. Aa cum am precizat, adevratele drepturi ale omului i afl originea n Dumnezeu. Acestea nu pot fi acordate de ctre instanele judectoreti sau de guverne, ns trebuie s fie recunoscute i acceptate de acestea. n ciuda ncercrilor de a le denatura, acorduri internaionale, cum ar fi Declaraia Universal a Drepturilor Omului i Pactul Internaional privind Drepturile Civile i Politice recunosc dreptul la via al tuturor membrilor rasei umane, fr nici un fel de deosebire, cum ar fi rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politic sau de alt natur, originea naional sau social, proprietatea, naterea sau alt statut."[18] Articolul 6 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului (1948) prevede clar, la fel ca i Pactul Internaional privind Drepturile Civile i Politice, n articolul 16, c "oricine are dreptul la recunoatere, pretutindeni, ca persoan, n faa legii. Trebuie s facem apel la guverne i instituiile n domeniul drepturilor omului pentru a reveni la sensul originar al acestor documente, care au fost elaborate ca rspuns la atrocitile dezvluite de ctre tribunalele din Nrnberg. Pentru a face acest lucru, trebuie s devenim mai familiarizai cu acordurile internaionale care erau destinate pentru a proteja toate fiinele umane n fiecare etap a vieii.

14

Trebuie s ne opunem nedreptii i s continum s vorbim pentru cei care nu se pot apra. Italia a demonstrat o mare hotrre innd piept ncercrii nedrepte i ideologizate de a elimina simbolurile religioase din colile sale. Trebuie s ne rugm ca oamenii din Irlanda s arate aceeai hotrre n a rezista atacului nedrept asupra copilului n uter, copil creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. n mod tragic, avortul este legal n marea majoritate a statelor membre ale Consiliului Europei. Site-ul BBC a publicat o hart a situaiei legale din cele 27 de ri ale Uniunii Europene[19]. Malta este singura ar care interzice avortul sub orice form. Cetenii din Irlanda s-au distins, de asemenea, n susinerea dreptului la via al tuturor copiilor nenscui. ntr-un referendum din anul 1983, cetenii irlandezi au votat pentru un amendament constituional pentru a proteja copiii nenscui. Prin acest amendament, statul irlandez se oblig s protejeze copiii nenscui n legile sale. n mod tragic, aceast protecie a fost subminat - nu de ctre poporul irlandez -, ci printr-o decizie pervers a Curii Supreme n cazul X din 1992. Curtea Suprem, contrar tuturor ateptrilor rezonabile, a permis avortul n cazul n care femeia nsrcinat amenina c se sinucide. Apoi, anul trecut, pe data de 15 decembrie 2009, Curtea Suprem a decis din nou ntr-o hotrre, contrar tuturor ateptrilor rezonabile, c embrionii n afara corpului nu sunt protejai n conformitate cu Constituia Irlandei. Aa cum a comentat Pat Buckley de la European Prolife Network, care este prezent la conferina din aceast sptmn:

15

"Interpretarea judectorilor cu privire la articolul 40.3.3 privind excluderea embrionilor umani de la protecie este greit. Aceast decizie trateaz embrionii umani ca i cum acetia ar fi o simpl proprietate, pe cnd de fapt acetia sunt membri egali ai rasei umane. Legea internaional privind drepturile omului nu exclude embrionii umani din dreptul egal la via admis n Declaraia Universal a Drepturilor Omului i n alte instrumente n domeniul drepturilor omului. Nu exist nici o diferen genetic ntre un embrion n interiorul sau n afara corpului uman. Dreptul la via, care este inalienabil, nu se schimb n funcie de locaie. A dori s m ntorc acum la drepturile omului cu privire la familie, cstorie i prini, ca educatori primari ai copiilor lor. Citez dintr-un interviu important acordat n Qatar de distinsul avocat i bioetician american William L. Saunders Jr., intitulat "Drepturile omului, familia i educarea copiilor. Dl. Saunders scrie: "Articolul 16 [din Declaraia Universal a Drepturilor Omului] declar: 'Familia este nucleul natural i fundamental al societii i are dreptul la protecie din partea societii i a statului'. Astfel, articolul 16 recunoate faptul de bun sim, uneori trecut cu vederea de guverne i organizaiile internaionale, c familia exist nainte de stat, este fundamentul statului, iar statul este obligat s o protejeze. "Articolul 16 merge mai departe. Recunoate dreptul unui brbat i al unei femei de a se cstori i de a ntemeia o familie. Cu alte cuvinte, recunoate c familia este fondat pe... cstorie. Putem fi recunosctori pentru faptul c Declaraia a recunoscut aceste adevruri fundamentale.

16

Ascultai cu atenie explicaia lui William Saunders despre modul n care Declaraia Universal a Drepturilor Omului susine prinii ca educatori primari ai copiilor lor. "Similar abordrii articolului 16 [al Declaraiei], articolul 26 alineatul (3) recunoate faptul c prinii sunt educatorii primari ai copiilor lor. Prinii au dreptul prioritar n alegerea tipului de nvmnt care se va acorda copiilor lor [prevede articolul]. Aa cum articolul 16 a recunoscut prioritatea statutului familiei ntemeiat pe cstorie, articolul 26 recunoate prioritatea dorinelor prinilor n ceea ce privete educaia propriilor copii peste orice structur de stat. Amintii-v, n articolul 16, Statul este obligat s protejeze familia. n cazul n care Statul uzurp[ drepturile prinilor de a alege educaia copiilor lor, acesta aduce prejudicii familiei, nclcnd propriile obligaiile i subminnd temelia unei societi ;i unui stat juste. William Saunders subliniaz importana istoric a Declaraiei Universale n ceea ce privete insistena c prinii sunt educatorii primari ai copiilor lor, citndo pe Mary Ann Glendon, Profesoar de drept la Harvard Law School, fost ambasador al SUA la Sfntul Scaun, i Preedinte al Academiei Pontificale pentru tiine Sociale. n cartea sa autoritar cu privire la Declaraia Universal a Drepturilor Omului, O lume nou, Mary Ann Glendon scrie: n cadrul articolului privind educaia [26 ]...[comitetul de redactare] a fcut o modificare important, influenat n mod direct de amintirea eforturilor regimului Naional Socialist de a transforma sistemul de nvmnt de renume din Germania ntr-un mecanism pentru ndoctrinarea tinerilor de ctre guvern.... [...] un al treilea paragraf a fost adugat: Prinii au dreptul prioritar de a alege tipul de nvmnt acordat copiilor lor.
17

William Saunders comenteaz mai departe: "Cu alte cuvinte, una dintre cele mai importante lecii nvate de autorii Declaraiei din experiena celui de-al Doilea Rzboi Mondial a fost c alegerea prinilor n materie de educaie reprezint o baz fundamental a pcii i securitii internaionale. Timp de muli ani, n Marea Britanie, guvernul nostru a urmrit s ofere acces la medicamente pentru avort i controlul naterii, pentru copii sub vrsta de aisprezece ani, fr tirea sau consimmntul prinilor. Politici similare sunt urmrite de ctre guvernul spaniol. n mod tragic, dup 60 de ani de la Declaraia Universal i al Doilea Rzboi Mondial, se pare c leciile nu au fost nvate, nici de ctre guvernul britanic, nici de ctre guvernul spaniol, i aceleai presiuni sunt n curs n Irlanda i, fr ndoial, n alte ri din Europa. Europa este sub atac intens, iar micarea pro-via i pro-familie i liderii Bisericii Catolice trebuie s fie n prima linie de rezisten. Acesta este al Treilea Rzboi Mondial i este n primul rnd un rzboi asupra celor nenscui i asupra prinilor ca educatori primari ai copiilor lor. Exist, de fapt, un atac la nivel mondial asupra copiilor nenscui, asupra cstoriei i familiei i asupra prinilor ca educatori primari ai copiilor lor. Acesta este condus de ctre Federaia Internaional a Planificrii Familiale (International Planned Parenthood Federation), cea mai mare agenie de promovare a avortului, care are sediul la Londra. Acest atac este, de asemenea, promovat de lobby-ul proavort din instituiile europene, inclusiv Comisia European, care este cel mai mare donator ctre Federaia Internaional a Planificrii Familiale. Acest atac asupra nenscuilor i asupra familiilor este, de asemenea, susinut internaional de
18

persoane aflate n funcii de conducere, cum ar fi Tony Blair, fostul prim-ministrul britanic, care exploateaz n mod clar intrarea lui n Biserica Catolic, n scopul de a submina nvtura catolic despre caracterul sacru al vieii umane, al cstoriei i sexualitii umane, mpreun cu soia sa, Cherie Blair, care este, de asemenea, catolic; i de ctre administraia preedintelui american Barack Obama. Pentru a ncepe cu preedintele Obama: ntr-un discurs din 12 octombrie anul trecut, Wellington Webb, numit de Barack Obama consilier special al misiunii SUA la Naiunile Unite, a confirmat c administraia Obama va promova legalizarea avortului n ntreaga lume, inta fiind adolescenii, ntr-o campanie proavort la nivel mondial. Ambasadorul vorbea la cea de-a 15-a aniversare a Conferinei Internaionale pentru Populaie i Dezvoltare a ONU (CIPD). Discursul su a marcat asumare de ctre guvernul SUA a promovrii "accesului la servicii pentru reproducere i sntate pentru adolesceni": "Preedintele Obama, secretarul Clinton i ambasadorul Rice au oferit sprijinul puternic al Statelor Unite pentru drepturile omului, drepturile femeilor i drepturile de reproducere, precum i pentru accesul universal la sntatea reproducerii i planificare familial. Hillary Clinton, secretar de stat al SUA, a specificat n mod clar c atunci cnd guvernul vorbete despre sntatea reproducerii, acesta e un termen care include accesul la avort. Trebuie s nelegem c este intenia administraiei Obama de a nu permite ca obiecia de contiin mpotriva avortului a profesionitilor din domeniul sntii[20] s le stea n cale. "Accesul universal" la "sntate privind reproducerea", fa de care guvernul Obama se declar a fi obligat, nu poate fi "universal" dac profesionitii suprtori pro-via din domeniul sntii

19

obiecteaz n mod contient s participe n cazuri avort sau s le paseze acestea colegilor. ntre timp, lobby-ul anti-via a intensificat campania i n instituiile europene. [] Suntem supui n momentul de fa unui atac total al acestei culturi malefice sub conducerea preedintelui Barack Obama, a crui administraie orchestreaz un atac la nivel mondial asupra copiilor nenscui, cstoriei, prinilor ca educatori primari ai copiilor lor, bolnavilor n faz terminal - i asupra contiinei medicilor. Cred c valorile Maicii Tereza, laureat a Premiului Nobel, care a declarat n discursul su de acceptare: [C]el mai mare distrugtor al pcii de astzi este avortul, vor prevala asupra valorilor laureatului la Premiul Nobel, Barack Obama, care a cerut ca avortul s fie legalizat n ntreaga lume. Prin activitatea noastr n anii urmtori, demnitatea i inviolabilitatea fiecrei viei omeneti se va reflecta din nou n contiinele oamenilor i legislaiei naionale, aa cum este adnc nrdcinat n acordurile cu caracter universal-obligatoriu privind drepturile omului. Pe de alt parte, valorile lobby-ului pro-avort i pro-experimente pe embrioni umani, reflectate n retorica dur a alegerii care calc n picioare vieile omeneti, ale celor nscui i nenscui, vor fi consemnate n viitorul nu foarte ndeprtat n capitolul tragic al istoriei umane.

[1] Geneza, 1:26-27. Vezi totodat Declaraia Universal a Demnitii Umane la www.dignitatishumanae.com (n.tr.)

20

[2] Romani, 2:14-15 [3] Dreptul natural este o doctrin care se bazeaz pe un sistem etic natural i universal, care rezult din ordinea divin a cosmosului sau din natura raional i social a umanitii. Dreptul natural este un drept ideal, imuabil si universal, fr caracter statal. El este pre-existent statului modern. ntruct nu a fost conferit de nici o autoritate, el nu poate fi restras de vreuna (ex. dreptul la via). Unul dintre fondatorii doctrinei a fost Hugo Grotius (1853-1911), istoric olandez, specialist n drept internaional. (n.tr.) Tribunalul Militar Internaional (27 iulie 46), Volum XIX, pag. 498-9 (http://www.mazal.org). [5] Voi pstra cel mai mare respect pentru viaa uman din momentul concepiei, chiar i sub ameninare, nu voi folosi cunotinele mele medicale mpotriva legilor umanitii Declaraia de la Geneva (1948), adoptat de Adunarea General a Asociaiei Medicale Mondiale, Geneva, sept. 1948. Vezi www.provitabucuresti.ro [6] Un medic trebuie s aib ntotdeauna n vedere obligaia de a pstra viaa uman din momentul concepiei. Codul Internaional de Etic Medical al Asociaiei Medicale Mondiale (1949), adoptat de A Treia Adunare General a Asociaiei Medicale Mondiale, octombrie 1949. Vezi www.provitabucuresti.ro [7] Declaraia cu privire la Drepturile Copilului, G.A. res. 1386 (XIV), 14 U.N. GAOR Sup. (Nr. 16) la 19, U.N. Doc. A/4354 (1959). [8] Convenia privind Drepturile Copilului, G.A. res. 44/25, anexa, 44 U.N. GAOR Sup. (Nr. 49) la 167, U.N. Doc. A/44/49 (1989), intrat n vigoare la 2 septembrie 1990.
21

[9] Pactul Internaional cu privire la Drepturile Civile i Politice. Adoptat i deschis pentru semntur, ratificare i aderare de ctre GA res 2200A (XXI) din 16 decembrie 1966, n vigoare din 23 martie 1976. "O sentin de condamnare la moarte...nu poate fi executat mpotriva unei femei gravide." [10] Motivul principal pentru menionarea n paragraful 4 [aici Articolul 6 alineat (5)] din textul original cu privire la faptul c pedeapsa cu moartea nu trebuie ndeplinit la femeile gravide a fost pentru a salva viaa unui copil inocent nenscut. (Marc J Bossuyrt n Ghid pentru Travaux Preparatoires ale Acordului Internaional privind Drepturile Civile i Politice, (Martinus Nijhoff, 1987) 118, A/3764.) [11] Drepturile Omului i Copilul Nenscut, Joseph R, Martinus Nijhoff, Leiden Boston, 2009 ISBN 978 90 04 17560 0 Cap. 10 din Convenia European (1950) i copilul nenscut. [12] Cazul Vo vs. Frana [84] (Petiia nr. 53924/00), 8 iulie 2004, [84] [13] n Polonia, avortul este legal doar n cazul n care sntatea sau viaa mamei sunt puse n pericol real de continuarea sarcinii. (n.tr.) [14] Acolo und eacesta este legal, aadar se respect principiul subsidiaritii (n. tr.). [15] Cazul Tysic vs. Polonia (Petiia nr. 5410/03), 20 martie 2007 [16] n Irlanda, copilul nenscut este considerat cetean i este protejat de Constituia acestei ri (n. tr.) [17] Spre finalul anului, probabil. (n.tr. 16 noiembrie 2010)
22

[18] Pactul Internaional cu privire la Drepturile Civile i Politice, art. 2 (1). [19] Disponibil la http://provitabucuresti.ro/Date-si-statistici/abortion-statisticsinternational.html (n.tr.) [20] Dreptul personalului medical de a refuza practici anti-via precum avortul sau eutanasia (n.tr.).

PARTEA A TREIA CADRUL GENERAL AL APRRII DREPTURILOR OMULUI PE PLAN NA IONAL I INTERNA IONAL
1.

Organizaii interguvernamentale: ONU, Consiliul Europei, Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE); Uniunea European (atipic). Organizaii non-guvernamentale internaionale: Human Rights Watch, Freedom House, Amnesty International, Medecins sans Frontieres, Reporters sans Frontieres, Greenpeace, etc. Organizaii non-guvernamentale naionale: LADO Liga pentru Aprarea Drepturilor Omului, OADO Organizaia pentru Aprarea Drepturilor Omului, Asociaia Pro Democraia, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki, etc. Instane internaionale pentru judecarea cauzelor n domeniul drepturilor omului:

2.

3.

4.

23

CEDO - Curtea European a Drepturilor Omului (a Consiliului Europei).

5. Acte juridice fundamentale n vigoare: Declaraia Universal a drepturilor omului: ONU, 1948.

Convenia pentru Protecia Drepturilor Omului i Libertilor Fundamentale (a Consiliului Europei), 1950. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, 2007. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.

6.

Aciuni concrete (congrese, conferine, seminarii, programe, campanii, propuneri legislative, etc.). Pentru amnunte, rog vedei Partea a X-a.

PARTEA A PATRA ONU I APRAREA DREPTURILOR OMULUI

La urma urmelor, unde ncep drepturile universale? n locuri mici, aproape de cas Doar dac aceste drepturi au un neles acolo, ele au un neles oriunde. n lipsa aciunii cetenilor interesai de a menine aceste drepturi acolo unde ei locuiesc, vom atepta degeaba un progres pe un nivel mai larg. Dar pentru pstrarea acestor drepturi, aceti ceteni interesai au nevoie mai nti s le cunoasc. Progresul pe plan mai larg trebuie s nceap cu educaia pentru drepturile omului n chiar acele locuri mici, aproape de cas. (Eleanor Roosevelt).
24

Odat nfiinat n 1945, Organizaia Naiunilor Unite a demarat un amplu proces de promovare i garantare a drepturilor omului, unul din obiectivele fundamentale ale organizaiei. Consiliul Economic i Social a nfiinat o Comisie a Drepturilor Omului, condus de Eleanor Roosevelt, vduva preedintelui Franklin D. Roosevelt, dar i un marcant activist social. Prima sarcin a acestei comisii a fost redactarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, ale crei principali autori au fost juristul francez Ren Cassin i juristul canadian John Peters Humphrey, i care a fost n cele din urm adoptat de Adunarea General a O.N.U la 10 decembrie 1948. Ceea ce i propune Declaraia este precizat tot n Preambul: s ofere o concepie comun asupra acestor drepturi i liberti i un ideal comun spre care trebuie s tind toate popoarele i toate naiunile. Chiar dac decenii la rndul state semnatare au continuat s ncalce flagrant drepturile omului, chiar dac mecanismele de protecie s-au instaurat cu timiditate, Declaraia Universal a Drepturilor Omului a continuat s reprezinte un model de referin att pentru diversele convenii i reglementri juridice, ct i pentru aciunile concrete n domeniul proteciei drepturilor omului. Ea a oferit bazele conceptuale pentru o lupt ndelungat, tenace de impunere a drepturilor omului ca valori fundamentale i universale ale umanitii. Pe lng drepturile civile i politice, n textul Declaraiei Universale a Drepturilor Omului sunt menionate i drepturi economice, sociale i culturale, marcnd apariia celei de-a doua generaii a drepturilor omului. Astfel, articolul 22 precizeaz: Orice persoan, n calitate de membru al societii, are dreptul la securitate social; ea este ndreptit s obin satisfacerea drepturilor economice, sociale i culturale indispensabile pentru demnitatea sa i libera dezvoltare a personalitii sale, prin efort naional i cooperare internaional, inndu-se seama de organizarea i de resursele fiecrei ri. Prin urmare, anumite condiii materiale
25

de via sunt considerente indispensabile pentru deplina realizare a demnitii umane, valoare fundamental n spiritul i litera Declaraiei. Dei este o declaraie a drepturilor, contextul n care acestea sunt prezentate este pus n strns legtur cu poziia individului n societate i cu ndatoririle sale fa de comunitate, precizndu-se n articolul 29: Fiecare om are ndatoriri fa de colectivitate, deoarece numai n cadrul acesteia este posibil dezvoltarea liber i deplin a personalitii sale. Tocmai de aceea, spinoasa problem a teroritilor dovedii c omoar, cu intenie, un mare numr de oameni, nu se poate aborda nici n cadrul drepturilor omului, de ndat ce acetia nu-i respect ndatoririle fa de societate, dimpotriv, nici n cadrul dreptului umanitar sau al rzboiului, neputnd fi tratatai drept combatani, n logica Conveniei de la Geneva (1949) i a Protocoalelor adiionale (1977), deoarece cu intenie vicioas evit s ndeplineasc condiiile pentru a fi tratatai ca atare (s fie organizai i aib un comandant; s poarte uniform; s aib nsemne distinctive de grad; s poarte armele la vedere).

PARTEA A CINCEA ROLUL CSCE/OSCE N CDEREA CORTINEI DE FIER PRIN PROMOVAREA RESPECTRII DREPTURILOR OMULUI
Organizaia a fost creat n 1973 sub numele de Conferina pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE). Negocierile privind crearea unei grupri de securitate europene dateaz nc din anii 1950, ns Rzboiul Rece a

26

mpiedicat obinerea unor progrese substaniale pn n noiembrie 1972 la Helsinki. Recomandrile rezultate n urma negocierilor, "Carta Albastr", au conferit fundaia practic pentru crearea unei conferine n trei faze, procesul Helsinki. CSCE s-a deschis n Helsinki pe 3 iulie 1973 cu participarea reprezentanilor din 35 de ri. Faza I a constat n atingerea unui consens n privina Cartei Albastre. Faza a II-a a fost faza de lucru, desfurat la Geneva din 18 septembrie 1973 pn n 21 iulie 1975. Rezultatul Fazei a II-a a fost Actul Final de la Helsinki, semnat de ctre 35 de ri participante n ultima faz, a III-a, ce a avut loc la Helsinki ntre 30 iulie i 1 august 1975. Problematica negociat n acest cadru la Helsinki a fost grupat n 3 pr i (co uri): 1. Politico-militar i de securitate; 2. Economic, tehnico tiin ific i mediul nconjurtor; i: 3. Drepturile omului i alte domenii. Semnarea de ctre reprezentanii rilor socialiste a Actului Final de la Helsinki n iulie 1975 a grbit cderea Cortinei de Fier, aceste state subestimnd importana problematicii din Coul nr. 3, fiind astfel constrnse s consimt la unele concesii (limitate dar cu impact social i politic, de natur a produce fisuri n sistemul etan, monolitic comunist) privind drepturile omului (deplasare, expresie, asociere, mass-media, art i cultur).

PARTEA A ASEA APRAREA DREPTURILOR OMULUI N UNIUNEA EUROPEAN

27

Drepturile omului n cadrul UE - drepturi universale i indivizibile

Drepturile omului, democraia i statul de drept sunt valori eseniale ale Uniunii Europene. nscrise n tratatul su fondator, acestea au fost consolidate prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale. rile care doresc s adere la UE, precum i cele care au ncheiat acorduri comerciale sau de alt natur cu Uniunea, trebuie s respecte drepturile omului.

5.1. Prezentare general

Uniunea European consider drepturile omului ca fiind universale i indivizibile. Prin urmare, le promoveaz i le apr n mod activ att pe plan intern, ct i n relaiile cu rile tere. n acelai timp, UE nu intenioneaz s submineze autoritatea guvernelor naionale n acest domeniu. Politica Uniunii privind drepturile omului pune accentul pe drepturile civile, politice, economice, sociale i culturale. De asemenea, vizeaz promovarea drepturilor femeilor i ale copiilor, precum i pe cele ale minoritilor i ale persoanelor strmutate.

Drepturile omului nu au limit de vrst.

28

Drepturile omului n UE Dei, n general, situaia n ceea ce privete respectarea drepturilor omului n UE este bun, eforturile n aceast direcie nu trebuie s se opreasc aici. Uniunea European combate rasismul, xenofobia i alte tipuri de discriminare bazate pe religie, sex, vrst, handicap sau orientare sexual, acordnd o atenie deosebit respectrii drepturilor omului n materie de azil i imigrare. Uniunea are o lung tradiie n a primi pe teritoriul su ceteni din alte ri (fie c vin s caute un loc de munc, fie c i prsesc ara din cauza rzboaielor sau a persecuiilor). Combaterea discriminrii Prin Programul comunitar pentru ocuparea forei de munc i solidaritate social (PROGRESS), UE finaneaz o serie de activiti menite s combat rasismul i xenofobia n interiorul granielor sale. Aproape un sfert din bugetul de 743 de milioane de euro alocat programului PROGRESS pentru perioada 20072013 este consacrat combaterii discriminrii. UE a creat i o Agenie pentru Drepturi Fundamentale (FRA). Printre prioritile politice ale Uniunii se numr eforturile n direcia stoprii traficului de persoane, n special femei i copii. Au fost derulate o serie de programe transfrontaliere destinate combaterii traficului de persoane, n colaborare cu rile candidate i cu cele nvecinate din sud-estul Europei.

29

Acest poster pentru campania antidiscriminare a fost declarat ctigtor n cadrul unui concurs organizat de UE pentru copii cu vrste ntre 12 i 14 ani. O for la nivel mondial pentru aprarea drepturilor omului Treptat, UE a reuit s transforme problema respectrii drepturilor omului ntr-o preocupare major aflat n centrul relaiilor sale cu alte ri i regiuni. Toate acordurile comerciale sau de cooperare cu ri tere conin o clauz care prevede c drepturile omului reprezint un element esenial al relaiilor dintre pri. n prezent, exist peste 120 de astfel de acorduri. Cel mai cuprinztor este Acordul de la Cotonou - pactul privind asistena i schimburile comerciale ncheiat ntre Uniune i un numr de 78 de ri n curs de dezvoltare din Africa, Caraibe i Pacific (grupul ACP). n cazul n care oricare dintre rile ACP ncalc drepturile omului, UE poate suspenda concesiile comerciale i poate reduce sau limita programele de asisten. Uniunea consider c reducerea srciei, principalul obiectiv al politicii sale de dezvoltare, se poate

30

obine doar n cadrul unei structuri democratice. Acelai tip de msuri se aplic i celorlalte ri partenere. Programul UE privind acordarea de ajutor umanitar de urgen la nivel mondial nu face, n mod normal, obiectul unor restricii referitoare la respectarea drepturilor omului. Ajutorul pe care UE l furnizeaz n natur, sub form de bani, sau de asisten tehnic, are drept unic scop s uureze suferina oamenilor, indiferent dac aceasta este cauzat de catastrofe naturale sau de o proast administrare de ctre regimurile opresive. n ultimii ani, UE a meninut un dialog pe tema respectrii drepturilor omului cu ri ca Rusia, China i Iran. De asemenea, a impus sanciuni pentru nclcarea drepturilor omului de ctre regimurile din Burma (Myanmar) i Zimbabwe. UE ia iniiativa Pentru a promova drepturile omului n lume, UE finaneaz Instrumentul european pentru democraie i drepturile omului. Beneficiind de un buget de 1,1 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, acesta ncadreaz respectarea drepturilor omului i a democraiei ntr-un context global i se concentreaz pe patru obiective:

consolidarea democraiei, a bunei guvernane i a statului de drept (susinerea pluralismului politic, a libertii presei i a bunei funcionri a sistemului judiciar); abolirea pedepsei cu moartea n rile n care aceasta nc se mai aplic; combaterea torturii prin msuri preventive (formarea i educarea forelor de poliie) i represive (crearea tribunalelor internaionale i penale)
31

combaterea rasismului i a discriminrii, garantnd respectarea drepturilor politice i civile. Acest instrument finaneaz i proiecte consacrate egalitii ntre sexe i

proteciei copiilor. De asemenea, sprijin aciunile ntreprinse, n comun, de UE i de alte organizaii implicate n aprarea drepturilor omului, precum Organizaia Naiunilor Unite, Comitetul Internaional al Crucii Roii, Consiliul Europei i Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa.

5.2. Legisla ie i politici - Sinteze

Drepturile fundamentale n cadrul Uniunii Europene : o Carta Drepturilor Omului o Demnitate o Liberti o Egalitate o Drepturile cetenilor o Justiie Drepturile fundamentale n afara Uniunii Europene : o Instrumentul european pentru democraie i drepturile omului o Combaterea pedepsei capitale o Combaterea torturii o Combaterea rasismului o Combaterea crimelor de rzboi i a genocidelor o Procesul de observare a alegerilor i asistena electoral o Drepturile populaiilor autohtone o Drepturile copiilor Orientri privind drepturile omului i dreptul internaional umanitar Legislaie i jurispruden texte integrale

Tratate : o Tratatul privind Uniunea European - Articolele 6 i 7 , 11 i 49 )

32

Tratatul de instituire a Comunitii Europene (Articolele 13 i 177 ) Legislaia n vigoare o Spaiul de libertate, securitate i justiie o Relaii externe Legislaia n curs de elaborare i monitorizarea procesului decizional interinstituional: o Cutare n Observatorul legislativ al Parlamentului European o Cutare n Registrul public al Consiliului Uniunii Europene o Cutare n PreLex o Avizele Comitetului Economic i Social European o Avizele Comitetului Regiunilor
o

Jurisprudena recent a Curii de Justiie i a Tribunalului de Prim Instan

5.3. Informa ii suplimentare Instituiile i organismele UE

Comisia o Drepturi fundamentale, securitate, justiie o Drepturile omului n lume o Carta Drepturilor Omului o Antidiscriminare, drepturi sociale fundamentale i societatea civil o Egalitatea ntre sexe o Instrumentul european pentru democraie i drepturile omului o Uniunea European la ONU o Materiale audiovizuale Parlamentul European o Drepturile omului - Drepturi fundamentale Consiliul Uniunii Europene o Consiliul Uniunii Europene - Drepturi fundamentale o Serviciul european pentru aciune extern Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
33

Autoritatea European pentru Protecia Datelor Europol Eurojust

Publicaii, statistici i comunicate de pres

Publicaii Lectur util: o Libertate, securitate i justiie pentru toi (Seria: Europa n micare) o Raportul anual privind drepturile omului 2008 Actualitatea european Raportul general privind activitile Uniunii Europene Comunicate de pres o Justiie i afaceri interne o Relaii externe

Oportuniti de finanare

Subvenii Cerere de oferte (achiziii publice)

PARTEA A APTEA CONSILIUL EUROPEI I PROTEC IA DREPTURILOR OMULUI

34

Sigla Consiliului Europei Consiliul Europei este o organizaie internaional, interguvernamental i regional. A luat natere la 4 mai 1949 i reunete toate statele democratice Uniunii Europene precum i alte state din centrul i estul Europei. Este independent de Uniunea European, i este diferit i de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg. Consiliul Europei are dou dimensiuni: una federalist, reprezentat de "Adunarea Parlamentar", alctuit din parlamentari provenii din parlamentele naionale, i cealalt, interguvernamental, ntruchipat de "Comitetul Minitrilor", alctuit din minitrii de externe ai statelor membre. Romnia a deinut preedinia Comitetului Minitrilor al Consiliului Europei n perioada Noiembrie 2005 - Mai 2006.

6.1. Componen a
Consiliul Europei este compus din 47 de state membre la care se adaug o serie de state cu statut de observator. State membre

Harta statelor membre in Consiliul Europei

35

Harta membrilor i observatorilor in Consiliul Europei

Belgia, Danemarca, Frana, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia i Turcia (1949) Islanda i Germania (1950) Austria (1956) Cipru (1961) Elveia (1963) Malta (1965) Portugalia (1976) Spania (1977) Liechtenstein (1978) San Marino (1988) Finlanda (1989) Ungaria (1990) Polonia (1991) Bulgaria (1992) Estonia, Lituania, Slovenia, Republica Ceh, Slovacia, Romnia (1993) Andorra (1994) Letonia, Albania, Moldova, Ucraina, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei (1995) Federaia Rus i Croaia (1996) Georgia (1999) Armenia, Azerbaidjan (2001) Bosnia i Herzegovina (2002) Serbia (mpreun cu Muntenegru) (2003) Monaco (2004) Muntenegru (2007)

State cu statut de observator

Canada, Vatican, Japonia, SUA, Mexic i Israel

6.2. Obiective
36

Protejarea drepturilor omului Protejarea democraiei pluraliste Protejarea supremaiei dreptului Favorizarea contientizrii i ncurajarea dezvoltrii identitii i a diversitii culturale a Europei Dezvoltarea stabilitii democratice n Europa prin susinerea reformelor politice, legislative i constituionale Cutarea soluiilor pentru problemele cu care se confrunt societatea european: o discriminarea minoritilor o xenofobia o intolerana o protecia mediului o Clonarea uman o SIDA o drogurile o terorismul o crima organizat

6.3. Legturi externe

Pagina oficial a Consiliului Europei n limba romn Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureti Consiliul Europei - prezentare general

PARTEA A OPTA ROLUL ORGANIZA IILOR NON-GUVERNAMENTALE NA IONALE I INTERNA IONALE N APRAREA DREPTURILOR OMULUI

LADO - Liga pentru Aprarea drepturilor Omului

OADO Organizaia pentru Aprarea Drepturilor Omului Asociaia Pro Democraia

37

 Amnesty Internaional Human Rights Watch Greenpeace Medecins Sans Frontieres

Reporters sans Frontieres.

Rog vedei Partea a X-a pentru detalii.

PARTEA A NOUA NCLCRI FLAGRANTE ALE DREPTURILOR OMULUI N RILE DEMOCRATE N PERIOADA CONTEMPORAN
Dac nclcrile drepturilor omului n regimurile dictatoriale ni se par aproape normale, nu acelai lucru se poate spune despre aceste nclcri n rile democrate, i mai ales n secolele XX i XXI. Trei exemple ne vin acum la ndemn:
1.

Regulamentul 18B n Marea Britanie: cu o sptmn nainte de declanarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial (1 septembrie 1939), Parlamentul britanic a emis Emergency Powers Act. Regulamentul pentru Aprare 18B (Defence Regulation Act 18B) Acest Regulament instituia suspendarea drepturilor de Habeas Corpus n cazul persoanelor care ar putea fi ostile prin origine sau asociere statului britanic! Internarea tuturor cetenilor americani de origine japonez n lagre n SUA ncepnd din 1942.
38

2.

3.

nclcarea flagrant a drepturilor omului la nivel global sub pretextul Rzboiului global mpotriva terorismului declanat de SUA prin vocea preedintelui George Walker Bush, urmare atentatelor din 11 septembrie 2001: limitarea i supravegherea deplasrii cetenilor, aplicarea de torturi aplicate deinuilor suspectai de terrorism (n nchisoarea de la Guantanamo, n avioanele-nchisoare ale CIA, etc.), instituirea actelor de identitate cu chip biometric, violarea corespondenei, controale corporale njositoare pe aeroporturi, violarea secretului bancar, restricii impuse presei, inventarea unor noi infraciuni i pedepse, spolierea popoarelor prin biruri suplimentare pentru finanarea ducerii rzboaielor, etc.

PARTEA A ZECEA LEGISLA IA DREPTURILOR OMULUI APLICABIL N ROMNIA

Drepturile omului si protejarea lor prin lege - index 01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08. 09. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Tratatele internationale privind drepturile omului Principiul egalitatii in drepturi si a egalitatii sanselor Dreptul la aparare si principiul accesului nediscriminatoriu la actul de justitie Dreptul la viata, dreptul la ocrotirea sanatatii si dreptul la un mediu sanatos Libertatea individuala si dreptul la libera circulatie a individului Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei Libertatea constiintei Libertatea de exprimare Libertatea informatiei Dreptul la invatatura si accesul la cultura Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales Dreptul cetateanului la initiativa legislativa Dreptul cetateanului de a organiza si participa la intruniri publice Dreptul de asociere Munca si dreptul la greva Libertatea economica Dreptul de proprietate privata si dreptul la mostenire Protectia copiilor si a tinerilor Protectia persoanelor cu handicap Dreptul de petitionare
39

 21. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica 22. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati 1. Tratatele internationale privind drepturile omului CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Declaratia Universala a Drepturilor Omului: Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948 Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale: Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, adoptata de guvernele membre ale Consiliului Europei la 4 noiembrie 1950 Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului: Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 Conventia de la Aarhus: Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la 25 iunie 1998 Carta Europeana a Autonomiei Locale: Carta Europeana a Autonomiei Locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985 Organizatia Natiunilor Unite: www.un.org Parlamentul European: www.europarl.eu.int Consiliul Europei: http://ue.eu.int Comisia Europeana: http://europa.eu.int/comm Organizatia pentru Apararea Derepturilor Omului:
40

www.oado.ro Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki: www.apador.org 2. Principiul egalitatii in drepturi si a egalitatii sanselor CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 16 - Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati. Legislatie romaneasca antidiscriminare: Legea nr. 48/2002 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare + Modificare Egalitatea de sanse intre femei si barbati: Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati Combaterea violentei domestice: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie Declaratia Principiilor Tolerantei: Declaratia Principiilor Tolerantei proclamata si semnata la 16 noiembrie 1995 Centrul pentru Parteneriat in Egalitate: www.gender.ro Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania - APFR: www.apfr.dnttm.ro Asociatia Femeilor din Romania - AFR: www.afr.ro Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala: www.edrc.ro Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi: www.romacenter.ro Institutul Intercultural Timisoara: www.intercultural.ro Asociatia Romana Anti-SIDA - ARAS: www.arasnet.ro Fundatia Romanian Angel Appeal: www.raa.ro Asociatia ACCEPT:
41

www.accept-romania.ro 3. Dreptul la aparare si principiul accesului nediscriminatoriu la actul de justitie CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 24 - Dreptul la aparare (1) Dreptul la aparare este garantat. (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 21 - Accesul liber la justitie (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. Conventia privind facilitarea accesului international la justitie Legea nr. 215/2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind facilitarea accesului international la justitie, incheiata la Haga la 25 octombrie 1980

Centrul de Resurse Juridice: www.crj.ro 4. Dreptul la viata, dreptul la ocrotirea sanatatii si dreptul la un mediu sanatos CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 22 - Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica (1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 34 - Dreptul la ocrotirea sanatatii (1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat. (2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 35 - Dreptul la mediu sanatos
42

(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. (2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator. Protectia consumatorilor Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor (modificarile ulterioare sunt incluse in fisier) Protectia mediului Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului Prevenirea, reducerea si controlul poluarii Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii

Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate: www.cpss.ro Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania: www.apc-romania.ro Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor: www.anpc.ro 5. Libertatea individuala si dreptul la libera circulatie a individului CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 23 - Libertatea individuala (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege. (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore. (4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal. (5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. (6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au

43

incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. (7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. (8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege. (10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune. (11) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata. (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii. (13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 25 - Libera circulatie (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

6. Viata intima, inviolabilitatea domiciliului si secretul corespondentei CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 26 - Viata intima, familiala si privata (1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata. (2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 27 - Inviolabilitatea domiciliului (1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti; b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice; d) prevenirea raspandirii unei epidemii. (3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege. (4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunilor flagrante. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 28 - Secretul corespondentei
44

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

7. Libertatea constiintei CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc. Regimul cultelor religioase Decret nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase

8. Libertatea de exprimare CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisa. Dreptul la propria imagine: Decizie CNA nr. 80/2002 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine Legea audiovizualului: Legea nr. 504/2002 a audiovizualului Centrul pentru Jurnalism Independent: http://www.cji.ro Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie: http://www.crji.org Agentia de Monitorizare a Presei: www.freeex.org Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale: www.audiovizual.ro

www.article19.org

9. Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice

45

CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 31 - Dreptul la informatie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public Protectia avertizorilor de integritate: Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii Prelucrarea datelor cu caracter personal: Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date Protectia informatiilor clasificate: Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate Protectia informatiilor secrete de serviciu: H.G. nr. 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu Siguranta nationala a Romaniei: Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei Legea privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii: Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii (modificarile ulterioare sunt incluse in fisier) Accesul la dosarele fostei securitati: Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica Protectia martorilor: Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor Principiile de la Johannesburg: Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala, libertatea de exprimare si accesul la informatie

46

Cen trele de Resurse pentru Liberul Acces la Informatiile de Interes Public: www.accesinfo.ro 10. Dreptul la invatatura si accesul la cultura CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 32 - Dreptul la invatatura (1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare. (2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala. (3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, in conditiile legii. (5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii. (6) Autonomia universitara este garantata. (7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 33 - Accesul la cultura (1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii. (2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita. (3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume. Legea Invatamantului: Legea nr. 84/1995 a Invatamantului - republicata in 1999

Centrul Educatia 2000+:

47

www.cedu.ro

Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala: www.stepbystep.ro Fundatia CONCEPT: www.concept.ro Academia Romana: www.acad.ro Biblioteca Nationala a Romaniei: www.bibnat.ro 11. Dreptul cetateanului de a alege si de a fi ales CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 36 - Dreptul de vot (1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 37 - Dreptul de a fi ales (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 38 - Dreptul de a fi ales in Parlamentul European In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European. Legislatie electorala - alegeri locale 2004 - Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale - HG nr. 501/2004 privind aprobarea programului calendaristic

48

 Legislatie electorala - alegeri prezidentiale 2004: - Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei Legislatie electorala - alegeri generale 2004: - Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

12. Dreptul cetateanului la initiativa legislativa CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 74 - Initiativa legislativa (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 150 - Initiativa revizuirii Constitutiei (1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. (2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Exercitarea dreptului la initiativa legislativa cetateneasca: Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni

www.apd.ro 13. Dreptul cetateanului de a organiza si participa la intruniri publice CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 39 - Libertatea intrunirilor Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme. Organizarea si desfasurarea adunarilor publice:

49

Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

14. Dreptul de asociere CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 40 - Dreptul de asociere (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 9 - Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor. Infiintarea si functionarea organizatiilor neguvernamentale: Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii + Modificare Activitatea voluntarilor: Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului Infiintarea si functionarea partidelor politice: Legea nr. 14/2003 a partidelor politice CENTRAS - Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale: www.centras.ro FDSC - Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile: www.fdsc.ro AID-ONG - Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale: www.aid-ong.ro SON - Soros Open Network Romania: www.son.ro

50

Centrul National de Voluntriat - "Pro Vobis": www.voluntariat.ro Centrul de Voluntariat Constanta: www.voluntariat-constanta.go.ro Centrul pentru Voluntariat Timisoara: www.voluntim.go.ro Partide politice in Romania: http://partide.prodemocratia.org 15. Munca si dreptul la greva CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 41 - Munca si protectia sociala a muncii (1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. (2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii. (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 42 - Interzicerea muncii fortate (1) Munca fortata este interzisa. (2) Nu constituie munca fortata: a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta; b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata; c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 43 - Dreptul la greva (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. (2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

51

 Codul muncii: Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Contractul colectiv de munca: Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca BNS - Blocul National Sindical: www.bns.ro Confederatia Nationala Sindicala - Cartel Alfa: www.cartel-alfa.ro Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia: www.cnslr-fratia.ro FSLI - Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant: www.fsli.ro 16. Libertatea economica CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 45 - Libertatea economica Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate. Desfasurarea de activitati economice de catre persoane fizice Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice

Centrul de Dezvoltare Economica: www.cde.ro 17. Dreptul de proprietate privata si dreptul la mostenire CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 44 - Dreptul de proprietate privata (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit
52

legii, cu dreapta si prealabila despagubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii. (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie. (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii. CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 46 - Dreptul la mostenire Dreptul la mostenire este garantat. Proprietatea intelectuala si dreptul de autor: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor: Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor

18. Protectia copiilor si a tinerilor CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 49 - Protectia copiilor si a tinerilor (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. (2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. (4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati. (5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii. Conventia ONU cu privire la drepturile copilului: Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite

53

la 20 noiembrie 1989 Protectia copilului: O.G. nr. 26/1997 Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat in dificultate Sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural: Legea nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural Sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala: Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala

Asociatia Salvati Copiii: http://salvati.copiii.roknet.ro

PALTIN - Prticiparea TINerilor la Administrarea Locala: www.paltin.ro

ANSIT - Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor: www.ansitromania.ro 19. Protectia persoanelor cu handicap CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 50 - Protectia persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor. Protectia speciala a persoanelor cu deficiente Legea nr. 53/1992 privind protectia speciala a persoanelor handicapate Incadrarea in munca a persoanelor cu deficiente Legea nr. 57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate

54

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap: www.anph.ro

Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania: www.integration.ro 20. Dreptul de petitionare CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 51 - Dreptul de petitionare (1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. (2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta. (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa. (4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii. Solutionarea petitiilor: Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor

21. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 52 - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica. (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Avocatul Poporului: Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului + Modificare Legea contenciosului administrativ Legea nr. 29/1990 - Legea contenciosului administrativ

55

Avocatul Poporului: www.avp.ro Institutia Europeana a Avocatului Poporului: www.euro-ombudsman.eu.int 22. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

PARTEA A UNSPREZECEA CONCLUZII O PERSPECTIV JURIDIC

Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare. Gravitatea violarilor drepturilor omului obliga insa la o cunoastere extinsa la nivelul intregii populatii, profunda, a normelor imperative in domeniu, asa incat forta coercitiva a statului, sesizat cu situatii de natura celor mentionate, sa poata fi exercitata prin organele sale cu atributii specifice. Populatia trebuie sa se simta aparata de institutiile statului, obligate sa intervina in situatii de incalcare a drepturilor sale. Pentru ca ideea enuntata sa capete concretete, cetatenii trebuie sa cunoasca mijloacele pe care le au la dispozitie pentru inlaturarea cauzelor si efectelor nerespectarii dispozitiilor legale.
56

Sigur, in ceea ce priveste cadrul juridic existent se remarca actele si proiectele de acte normative de natura sa asigurare independenta justitiei, inamovibilitatea judecatorilor, cele care fundamenteaza raspunderea ministeriala si accesul la informatie, cele menite sa asigure organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului. De asemenea se remarca amendari succesive a legislatiei in materia drepturilor civile ale persoanelor, ale legislatiei penale, inclusiv cea privind executarea pedepselor privative de libertate, promovarea Legii sigurantei nationale, Legii politiei, adoptarea, in vara lui 1999, a Legii cu privire la inlocuirea pedepsei cu inchisoarea contraventionala cu munca in folosul comunitatii, astfel incat sa se asigure o mai mare compatibilitate a legislatiei si practicii din Romania cu standardele europene in domeniu. Desi s-au remarcat imbunatatiri progresive ale cadrului legal - decizia legislativa in sensul promovarii respectului fata de valorile drepturilor omului, prin modificarea si completarea proiectelor de lege trimise Parlamentului, dar si prin schimbarea legislatiei deja existente, fiind evidenta - multitudinea actelor normative impieteaza asupra formarii unei imagini de ansamblu, coerenta si corecta a cetateanului nedeprins cu abisurile legale. In acest context se remarca necesitatea promovarii cunostintelor teoretice despre drepturile omului. Volumul de fata subscrie, prin structura si fundamentare dezideratului realizarii adecvate, accesibile maselor largi ale populatiei, a educatiei in materie, conditie sine qua non a respectarii drepturilor omului. Avand in vedere locul drepturilor omului in constructia europeana, dar si faptul ca prima jurisdictie internationala de protectie a drepturilor fundamentale a fost asigurata de Curtea Europeana a Dreptului Omului - organ judiciar creat de Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale intelegem sa supunem atentiei sistemul de organizare, structura si functionarea Curtii Europeane a Dreptului Omului, subliniind aspectele privind procedura in fata Curtii, inlusiv cea de examinare a admisibilitatii cererilor, procedura referitoare la fond, audierea, procedura in fata Marii Camere. Tema prezinta o importanta sporita cu atat mai mult cu cat, dincolo de publicarea hotarariilor acestora in Monitorul Oficial, cazurile Brumarescu - al carui

57

obiect l-a reprezentat respectarea dreptului la proprietate - si Dalban - circumscris domeniului libertatii de exprimare - au fost intens mediatizate. Dincolo de aceste aspecte este de subliniat ca literatura consacrata problematicii drepturilor omului nu este indestulatoare si datorita zonei de reglementare juridica, vasta datorita implicatiilor problematicii aratate in dreptul international, dar si in dreptul national. Trebuie de asemenea mentionat ca tematica impune o tratare nu numai din perspectiva juridica, fiind necesara o abordare interdiciplinara5. Efortul doctrinar trebuie completat, date fiind carentele acestuia, prin idei exprimate cu privire la drepturile omului in filosofie, sociologie, criminologie, biologie, in genere disciplinele socio-umane, disciplinele ecologice, acestea putand fi posibile si ca mijloace de promovare a drepturilor la care faceam referire. In ceea ce priveste drepturile omului in plan national si legislatia aferenta intelegem sa realizam intr-un alt volum, structurat, pe capitole distincte o analiza riguroasa institutiilor raspunderii civile, penale, administrative.

PARTEA A DOUSPREZECEA BIBLIOGRAFIE

1.

X X X Manualul Consiliului Europei, Biroul de informare al Consiliului Europei la Bucureti, 2006.

2. 3.

X X X Colecia revistei Lumea, 2000-2010. http://www.scribd.com/doc/23199861/Istoria-Drepturilor-Omului-Si-aSocietatii-Civile accesat pe 4 ianuarie 2011.

4.

http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/reviste_drept/annales_10_2007/ciobo tea_ro.pdf accesat pe 4 ianuarie 2011.

Victor Dan Zlatescu, Irina Moroianu Zlatescu IRDO, Bucuresti, 1994.

58

5.

http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/voinea/index.htm accesat pe 4 ianuarie 2011.

6.

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legi_drepturi.php accesat pe 12 decembrie 2010.

7. 8. 9.

http://europa.eu/pol/rights/index_ro.htm accesat pe 14 decembrie 2010. http://www.coe.ro/istoric.html#unu accesat pe 14 decembrie 2010. http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europei accesat pe 12 decembrie 2010.

10. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omu

lui/ accesat pe 12 decembrie 2010.

11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_

%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa accesat pe 14 decembrie 2010.

12. www.wikipedia.org

pentru actele politico-juridice fondatoare i alte texte

fundamentale (Magna Charta, The Petition of Right, Habeas Corpus Act, Bill of Rights, Constituia SUA, actele Revoluiei Franceze, cuvntarea de preluare a mandatului preedintelui J.F. Kennedy pe 20.01.1961, etc.) accesate n perioada noiembrie-decembrie 2010.
13. http://www.onuinfo.ro/despre_onu/

accesat pe 14 decembrie 2010.

59