Universitatea Creștină “DIMITRIE CANTEMIR”

București

ANTREPRENORIAT
Lect. univ. drd. Marian COVLEA, MA, MS, MSL
7 mai 2011
 WHAT IS AN ENTREPRENEUR?

The American Heritage Dictionary

defines an entrepreneur as:

“Someone who organizes the work

and assumes the risks of business
initiatives.”

05/17/2022 2
 WHAT IS AN ENTREPRENEUR?
 În sens larg, Antreprenorul investește, conduce, își
asumă riscuri și ia decizii strategice în orice
afacere/companie.
 În sens restrâns, Antreprenorul își exercită toate
aceste prerogative în afacerile/companiile mici (care
desigur că ulterior pot deveni afaceri/firme mari, chiar
de nivel transnațional).
 Tocmai de aceea, în afacerile/firmele mici,
Antreprenorul cumulează și funcțiile de Leader și
Manager (a se vedea în acest sens și slide nr. 18).

05/17/2022 3
TRADITIONAL ENTREPRENEURIAL
& BUSINESS MODEL

05/17/2022 4
 POST-MODERN ENTREPRENEURIAL &
BUSINESS MODEL

05/17/2022 5
 CUM VĂD CHINEZII CRIZA...

危机 SIMPLIFIED CHINESE

危機 TRADITIONAL CHINESE

05/17/2022 6
 CUM VĂD CHINEZII CRIZA:
CRISIS = DANGER + OPPORTUNITY!

“When written in Chinese, the word

crisis is composed of two characters.
One represents danger and the other
represents opportunity.”
John F. Kennedy
05/17/2022 7
 DOMENII ANTREPRENORIAT
1. Antreprenoriat pentru tineri
2. Antreprenoriat pentru femei
3. Antreprenoriat pentru minorităţi şi alte grupuri defavorizate
4. Antreprenoriat social
5. Antreprenoriat rural (agro-alimentar, etc.)
6. Antreprenoriat agro-turistic, ecologic şi cultural
7. Antreprenoriat general
8. Antreprenoriat alternativ (sinarhic , a treia cale: distributism,
cooperatism, etc.)
9. Instruire pentru antreprenoriat
10. Consultanţă şi asistenţă pentru antreprenoriat.
05/17/2022 8
 12 PRINCIPII ALE AFACERILOR
1. A Wise Man Should Have Money in His Head, not in His Heart! (Jonathan
SWIFT).
2. Nimic din ceea ce contează cu adevărat nu are legătură cu banii!
3. Profitul este o opinie, numerarul este un fapt!
4. Banii nu trebuie să fie un scop în sine, ci un mijloc de a face lucruri bune și
o consecință a priceperii, înțelepciunii și curajului.
5. Daly Not with Women and Money!
6. Nu-ți pune toate ouăle într-un coș!
7. Do not Steal! The State Hates Competition!
8. Stăpânul învață sluga hoață!
9. Cămașa este mai aproape decât haina!
10. Coming together is a beginning. Keeping together is progress. Working
together is success. (Henry FORD).
11. Do not Squander Time! This Is the Stuff Life Is Made of! Time Is Money!
(Benjamin FRANKLIN).
12. Câștigul este direct proporțional cu riscul asumat în afacere.
05/17/2022 9
CONTEXTUL ANTREPRENORIATULUI

1. LEADERSHIP

2. ANTREPRENORIAT

3. MANAGEMENT
4. GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ

05/17/2022 10
 OTTAWA HILLS SCHOOL OF…

05/17/2022 11
 PREGĂTIRE INTEGRATĂ

05/17/2022 12
The Coventry University Model for Innovation,
Entrepreneurship Education, Prosperity and
Philanthropy

05/17/2022 13
DEZVOLTAREA ANTREPRENORIALĂ
Învățământ-Cercetare-Practică

05/17/2022 14
ANTREPRENORIAT PENTRU TINERI:
Pregătire – Implicare – Sprijin

05/17/2022 15
 LEADERSHIP-ENTREPRENEURSHIP-
MANAGEMENT

05/17/2022 16
LEADERSHIP-ENTREPRENEURSHIP-
MANAGEMENT

05/17/2022 17
 SEMNIFICAȚII PRINCIPALE
1. ENTREPRENEURSHIP = Conducere, strategie, investiție și
asumare risc.
2. LEADERSHIP = Relaționare, influență, charismă, inspirație,
orientare, normă.
3. MANAGEMENT = Administrare, gestionare, decizie tactică și
operațională.

 Un Leader nu trebuie neapărat să fie Antreprenor sau

Manager.
 Un Manager nu trebuie neapărat să fie Antreprenor sau
Leader.
 Dar un Antreprenor trebuie neapărat să fie și Leader, și
Manager.
05/17/2022 18
 ANGRENAJUL
LEADERSHIP-ANTREPRENORIAT-MANAGEMENT

05/17/2022 19
 DEZVOLTAREA TEORIEI
ANTREPRENORIALE

05/17/2022 20
 DOUĂ CĂRȚI DE CĂPĂTÂI

05/17/2022 21
ETAPELE FORMĂRII COMPORTAMENTULUI
ANTREPRENORIAL

05/17/2022 22
 DECALOGUL CALITĂȚILOR
ANTREPRENORULUI DE SUCCES
1. VOCAȚ IE, TALENT, TACT
2. VIZIUNE, VISARE, SPERANȚĂ , OPTIMISM, PASIUNE
3. CURAJ, ÎNDRĂ ZNEALĂ , BUN-SIMȚ, REALISM
4. CREATIVITATE, FANTEZIE, SPIRIT NOVATOR
5. COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ , CULTURĂ GENERALĂ
6. AMBIȚ IE, CONSECVENȚĂ , CONTINUITATE, RĂ BDARE
7. PRESTIGIU, INTEGRITATE, RESPONSABILITATE
8. CHARISMĂ , INFLUENȚĂ , RELAȚ II SOCIALE
9. INTUIȚ IE, DESCHIDERE, FLEXIBILITATE, OPORTUNISM
10. SĂ NĂTATE DE FIER.
05/17/2022 23
 IMPORTANȚA TRADIȚIEI ÎN
ANTREPRENORIAT
 Mai mult ca în orice alt domeniu al activității umane, în antreprenoriat tradiția joacă un rol capital.
 Prin tradiție, prin acumulările generațiilor anterioare, noile generații nu pornesc (din punctul de vedere
al renumelui, culturii, competenței și averii) de la O, ca într-un absurd și înrobitor mit al lui Sisif.
 A lovi în antreprenori înseamnă a lovi în “găinușa care face ouă de aur”, în șansele de dezvoltare și
prosperitate socială.
 Antreprenorii constituie modele de succes în societate, formează clasa mijlocie (coloana vertebrală,
centrul de greutate și de echilibru al societății), sunt singurii care creează locuri de muncă în sfera
productivă și deci premizele alimentării bugetului național cu impozite, taxe și contribuții.
 Din păcate, în România tradiția antreprenorială a fost distrusă în perioada 1945-1989 de către regimul
comunist, pervertind mentalitatea poporului, care vede în antreprenori niște hoți, exploatatori,
paraziți. În prezent, unii antreprenori se manifestă chiar așa, dar ei sunt tocmai produsul și prelungirea
nomenclaturii comuniste din care provin.
 Tot în perioada comunistă, s-au compromis valorile fundamentale ale oricărei societăți umane
sănătoase: proprietatea, munca, educația, competiția, solidaritatea socială, competența, speranța,
respectul pentru elite, pasiunea pentru calitate și performanță, familia, credința în Dumnezeu,
patriotismul...
 Tocmai de aceea se impune regenerarea, înnoirea clasei antreprenoriale, alături de celelalte renașteri
și reinventări necesare în societatea românească.
05/17/2022 24
 IMPORTANȚA TRADIȚIEI ÎN
ANTREPRENORIAT
 În acest sens, în cultura antreprenorială occidentală se vorbește despre Antreprenoriatul
Transgenerațional (ilustrat aici printr-un diapozitiv ulterior), despre progresele și dezvoltările de la o
generație la alta, concept și realitate inexistente și de neînțeles în România contemporană.
 De altfel, antreprenoriatul nu are nici un sens decât dacă este transgenerațional, deoarece o afacere de
orice fel, o firmă de producție, de construcții sau de comerț, o casă de comerț exterior, o bancă, o
companie de asigurări, etc. nu se înființează pentru perioade scurte, deoarece astfel ar produce
confuzie, tensiuni, distorsiuni și inechități pe piața internă și mai ales externă , aducând astfel mari
prejudicii clienților, afacerilor și oamenilor de afaceri, bugetului de stat, societății în ansamblu.
 Majoritatea companiilor occidentale de succes, globale (transnaționale), sunt expresia
antreprenoriatului transgenerațional. Chiar și companiile de succes din domeniul IT sau din domeniul
Internetului au la bază substratul de tradiție și cultură antreprenorială neîntrerupte din societățile
respective.
 Un exemplu de mare succes al antreprenoriatului transgenerațional este compania MARRIOTT
INTERNATIONAL, fondată în anul 1927 ca o companie de familie și care în continuare este condusă și
administrată ca o companie de familie, situându-se (după diferite criterii: cifră de afaceri, profit, număr
de unități, număr de camere, etc.) pe locurile 1 – 3 în lume între grupurile hoteliere globale!
 Desigur însă că și antreprenoriatul trebuie să se adapteze la noile cerințe ale societății globale, post-
moderniste, după cum am arătat în partea finală a acestui documentar.
 Din realism, din cauza lipsei tradiției antreprenoriale în România, nu am enumerat-o în decalogul
factorilor de succes, prezentat în diapozitivul nr. 23, după cum desigur ar fi fost necesar. Am menţionat
05/17/2022 25
în schimb continuitatea ca o condiţie a întemeierii unei tradiţii viitoare.
 STRATEGII DE SELECȚIE

1. Anglo-saxonă : Building on Talent

2. Germană : Toți muncesc la fel, talentul
diferențiază doar culoarea medaliei
3. Româ nească : Fie ce-o fi, cu Dumnezeu
înainte!

05/17/2022 26
STRATEGIA GLOBALĂ DE CREARE A
VALORII PENTRU ACȚIONARI

05/17/2022 27
 FORMELE VALORII FIRMEI

05/17/2022 28
 FACTORII PENTRU ATINGEREA
PERFORMANȚEI ȘI CREAREA VALORII

05/17/2022 29
CREȘTEREA VALORII FIRMEI

05/17/2022 30
 ANTREPRENORIAT:
PROBLEMATICA GENERALĂ

05/17/2022 31
 ANTREPRENORIAT:
PROBLEMATICA SPECIFICĂ
Harvard Business Review – număr dedicat Antreprenoriatului

1. Întrebări la care trebuie să-și răspundă fiecare antreprenor

2. Cum se elaborează un Plan de afaceri
3. Cum își elaborează antreprenorii strategii care să funcționeze
4. De câți bani are nevoie afacerea?
5. Repere pentru planificarea eficientă a finanțării prin
parteneriate (Venture Capital)
6. Strategii vs. Tactici de la un investitor partener
7. Finanțe autosustenabile: arta inițierii afacerilor
8. Comercializarea tehnologiei: cum procedează cele mai bune
companii
05/17/2022 32
CRITERIILE DE ANALIZĂ A DOMENIULUI
CELE 5 FORȚE ALE PIEȚEI

05/17/2022 33
 CELE 5 FORȚE ALE PIEȚEI

05/17/2022 34
 ANALIZA INIȚIALĂ SWOT

05/17/2022 35
 ANALIZA INIȚIALĂ PESTLE
Political, Economic, Socio-cultural, Technology, Legal, Environment

05/17/2022 36
 BUSINESS LIFE CYCLE MODEL
Introduction Growth Maturity Decline

Management Entrepreneurial Professional Administrator Asset stripper

Management

Market Growth High High Low Low

Market Share Low Low High Low

Cash Hungry Hungry Rich Fair

Communication Informal Formal Formal Authoritarian

Planning team Long Long Medium Short

05/17/2022 37
 INDICATORI INTERNI
Cantitativi și Calitativi

05/17/2022 38
 ANTREPRENORII ȘI RISCUL

05/17/2022 39
 MEDIUL ÎNTREPRINDERII

05/17/2022 40
 CICLUL PLANIFICĂRII ANUALE

05/17/2022 41
 THE BUSINESS PLAN

05/17/2022 42
ANTREPRENORIAT TRANSGENERAȚIONAL
O carte de referință. Un nou concept

05/17/2022 43
SLĂBICIUNILE COMPANIILOR MARI
= OPORTUNITĂȚI PENTRU ANTREPRENORI

05/17/2022 44
ANATOMIA UNUI ANTREPRENOR

05/17/2022 45
EDIFICIUL ANTREPRENORIATULUI

05/17/2022 46
MODELE DE ANTREPRENORIAT CORPORATIST

05/17/2022 47
05/17/2022 48
COMPONENTE ANTREPRENORIAT

05/17/2022 49
PIRAMIDA ANTREPRENORIATULUI

05/17/2022 50
INFLUENȚA BARIERELOR DE INTRARE ASUPRA
DEZVOLTĂRII ANTREPRENORIATULUI

05/17/2022 51
ANTREPRENORIAT: RESURSE ȘI REZULTATE

05/17/2022 52
MEDIUL ȘI FLUXUL ANTREPRENORIAL

05/17/2022 53
 PREMIZE-CALITĂȚI-SCOPURI
ale antreprenorului

05/17/2022 54
BARIERE ÎN CALEA ANTREPRENORIATULUI

05/17/2022 55
ANTREPRENORIAT ÎN SINGAPORE
Check-list

05/17/2022 56
ENTREPRENEURSHIP IMPLICATIONS

05/17/2022 57
CORPORATE ENTREPRENEURSHIP

05/17/2022 58
 MODEL DE AFACERI:
PRODUCȚIA DE ÎNGHEȚATĂ

05/17/2022 59
 EVOLUȚIA RAPIDĂ A PIEȚEI

05/17/2022 60
 ZONA DEZIRABILĂ

05/17/2022 61
 COMPONENTELE INSTRUIRII
ANTREPRENORIALE

05/17/2022 62
 CULTURA ANTREPRENORIALĂ

05/17/2022 63
 SOCIAL ENTREPRENEURSHIP

05/17/2022 64
COMPONENTE ANTREPRENORIAT SOCIAL

05/17/2022 65
MODELUL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

05/17/2022 66
CADRUL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

05/17/2022 67
SCHEMA ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

05/17/2022 68
EFECTUL “PUNCT DE INFLEXIUNE”
AL ANTREPRENORIATULUI SOCIAL,
între scopurile sociale și constrângerea profitului
[Cadranul II]

05/17/2022 69
 PROBLEMELE
ANTREPRENORIATULUI ÎN ROMÂNIA
1. Tradiție, cultură , competență antreprenorială reduse
2. Mediu social, economic, legislativ, instituțional și
mediatic neprietenos
3. Forța de muncă inadecvată numeric, structural și
calitativ
4. Neimplicarea unor largi categorii sociale în
antreprenoriat (femei, tineri, alte grupuri
defavorizate), inclusiv din cauza discrimină rii
5. Infrastructură tehnică și socială inadecvată și
insuficient dezvoltată .
05/17/2022 70
 DE CE NU REUȘESC ANTREPRENORII?
1. Lipsă vocație antreprenorială
2. Competență antreprenorială redusă
3. Sprijin familial precar
4. Lipsă solidaritate echipă antreprenorială
5. Echipă managerială neperformantă
6. Resurse financiare inițiale reduse
7. Mediu social și economic ostil, corupție, birocrație,
lipsă strategii naționale
8. Probleme de să nă tate
9. Lipsă de noroc (!?!).
05/17/2022 71
 POZIȚIA FINANȚĂRII

05/17/2022 72
FINANȚAREA CERCETĂRII, INOVĂRII
ȘI DEZVOLTĂRII PENTRU AFACERI

05/17/2022 73
 SURSE DE FINANȚARE INIȚIALĂ
1. Surse proprii: lei, valută, clădiri, terenuri, utilaje,
mijloace de transport, stocuri, etc.
2. Surse provenite de la asociați.
3. Fonduri de risc = Angel Capital Funding.
4. Surse împrumutate de la rude și prieteni.
5. Credite bancare de tip START-UP.
6. Finanțare tip “prima firmă” pentru tineri sub 35 de
ani.
7. Donații, sponsorizări.
8. Surse atrase (pasive stabile): furnizori, clienți
creditori,
05/17/2022
salariați. 74
CICLUL FINANȚĂRII INIȚIALE A AFACERII

05/17/2022 75
 SURSE DE FINANȚARE ULTERIOARĂ

1. Profituri reinvestite.
2. Amortizarea imobilizărilor (recuperată prin prețul de vânzare a produselor și
serviciilor).
3. Finanțare prin fonduri de risc (Angel Capital Funding).
4. Finanțare prin asocieri în participațiune (Venture Capital Funding).
5. Finanțare pentru lansarea primului produs creat (Seed Funding, variantă de Angel
Capital Funding).
6. Împrumuturi bancare.
7. Surse atrase (pasive stabile) de la stat (TVA de plată).
8. Credite bancare pe efecte de comerț (factoring, scontare).
9. Emiterea de noi acțiuni, cooptarea de noi asociați.
10.Credite obligatare (eventual transformate ulterior în capital social).
11.Leasing.
12.Valorificarea imobilizărilor redundante, despăgubiri de la asigurări.
13.Finanțări nerambursabile din fonduri europene.
14.Subvenții și parteneriat public-privat.
05/17/2022 76
Se adaugă surselor de finanțare inițiale, care pot fi utilizate în continuare.
 STRATEGIA FINANȚĂRILOR
PRIN PARTENERIATE CU INVESTITORI
 Este vorba despre sursele de finanțare de tip Angel Capital
Funding, Seed Funding sau Venture Capital Funding.
 Volumul cifrei de afaceri trebuie să fie suficient de mare pentru
a satisface interesele ambilor parteneri (pentru SUA se
apreciază la minimum 1 mld. USD).
 Antreprenorul va avea grijă să nu piardă controlul afacerii și să
nu divulge prea multe secrete ale afacerii sale (rețete, brevete,
proceduri, licențe, know-how, strategii, etc.).
 Investitorul dorește o rată de rentabilitate de cel puțin 30%
pentru suma investită, de aceea afacerea trebuie să aibă o rată
de rentabilitate superioară pentru a nu crește costul mediu
ponderat al capitalului global și a beneficia de efectul de levier.
 Necesită un plan eficient de ieșire din respectivul parteneriat.
05/17/2022 77
 FORME DE FINANȚARE PRIN
IEȘIREA DIN AFACERE
 Reprezintă metode de recuperare integrală a investițiilor făcute în vechea afacere și
crearea premizelor pentru finanțarea unei noi afaceri, ca aplicare a principiului
flexibilității, adaptării la condițiile pieței și oportunismului în migrarea capitalurilor
către afaceri mai profitabile.
 Forme de finanțare finală:
1. Vânzare directă către alți antreprenori, inclusiv prin fuziune.
2. Vânzare pe piața de capital (prin emisiunea de acțiuni).
3. Lichidare.
 Este mai ușor de lichidat sau de ieșit dintr-o afacere/firmă mică (de tip IMM) decât
dintr-o afacere/firmă mare, datorită valorii relativ mai mică și datorită barierelor mai
reduse la ieșire.
 Uneori barierele de ieșire pot pune mari probleme la vânzarea sau lichidarea afacerii.
 Exemple de bariere de ieșire din afacere:
 costurile fixe de ieșire (onorarea unor angajamente față de clienți până la capăt: garanții,
etc.).
 activele fixe specializate, de valoare mare, greu de valorificat la valoarea lor.
 intervenția factorilor politici (politici anti-șomaj).
05/17/2022 78
PROBLEMA BARIERELOR DE IEȘIRE

05/17/2022 79
 VOCABULAR ANTREPRENORIAL
 MBET = Master in Business, Entrepreneurship and
Technology
 IMM = Întreprinderi Mici și Mijlocii
 SME = Small- and Medium-Sized Enterprise
 INTRAPRENEURSHIP = Interior Entrepreneurship
 INTREPRENEURSHIP = Internet Entrepreneurship
 CORPORATE GOVERNANCE = Guvernanța
Corporativă, armonizarea intereselor și cooperarea
între marile grupuri de interese (STAKEHOLDERS:
acționarii, managerii, auditorii interni și salariații) din
cadrul firmei.
05/17/2022 80
 INTRAPRENEURSHIP
Acting like an entrepreneur within a larger
organization. The term is derived from a
combination of "intra" or internal, and
"entrepreneurship."
Intraprenuers are usually highly self-motivated, 
proactive and action-oriented people who are
comfortable with taking the initiative, even within
the boundaries of an organization, in pursuit of
an innovative product or service.

05/17/2022 81
 INTREPRENEURSHIP
INTREPRENEUR: One who sets up, maintains and
assumes the financial risks of an Internet business venture. Not
to be confused with intrapreneur or the more traditional
entrepreneur. They are the new breed of Internet
Entrepreneurs.
The Companies which were started by intrepreneurs are:
 Google
 Yahoo
 MySpace
 Facebook
 YouTube
 Second Life
 LinkedIn
 eBay
05/17/2022 82
 A TREIA CALE
PREMIZE ȘI COMPONENTE
 Capitalismul înseamnă competiție pentru profit, ceea ce scoate la iveală ce este mai rău și mai urât în ființa
umană în condițiile în care sistemul politico-juridic nu este în stare să impună respectarea regulilor jocului de
către toți actorii participanți.
 Capitalismul se lovește de propriile contradicții de îndată ce dorește să fie el însuși; contradicțiile vin din
faptul că masele sunt tratate concomitent din două puncte de vedere diferite, chiar opuse. Când mai toți sunt
salariați, este foarte greu să devină și clienți. Întrucât capitalismul (urmărind reducerea costurilor în baza
principiului eficienței) va încerca întotdeauna să reducă cerințele executanților (salariile), dar își va săpa
astfel la temelie, micșorând totodată puterea de cumpărare a clienților. Ori puterea de cumpărare a
clienților-salariați este baza economiei capitaliste, bazate pe exagerbarea consumului!
 Capitalismul a încercat să rezolve aceste probleme, reducând costurile și mărind veniturile prin colonialism
(jaf), globalizare, asaltarea bugetelor publice, migrarea forței de muncă, atragerea elitelor intelectuale (Brain
Drain), fluidizarea frontierelor (pentru capitaluri și mărfuri), agresiuni armate, totul pentru extinderea piețelor
și acapararea resurselor. Aceste strategii și-au atins limitele, și-au epuizat valențele.
 Capitalismul liberal nu mai poate rezolva problemele creșterii și sărăcirii populației, epuizării resurselor,
ecologiei, crizei alimentare și a apei potabile, tensiunilor sociale, etc. Capitalismul a ajuns într-o fundătură.
 Capitalismul liberal și-a arătat limitele (creșterea și concentrarea bogăției în tot mai puține mâini la nivel
planetar, incapacitatea pieței de a se autoregla, lăcomie, imoralitate, egoism, corupție, birocrație,
manipularea, exploatarea și sărăcirea majorității) și a generat o criză sistemică mondială prelungită și
acută, pe care o traversăm din 2008 încoace.
 Capitalismul liberal generează puternice reacții psihosociale și civice adverse, de la apatie în muncă,
parazitism și greve fiscale până la terorismul internațional.
 Componentele economiei alternative (A Treia Cale) sunt Distributismul și Cooperatismul.
05/17/2022 83
 DISTRIBUTISMUL
 Distributismul vizează diseminarea cât mai largă a proprietății productive (pământ, unelte,
echipamente), pentru ca lucrătorul să nu mai fie sclavul salariat (proletar), ci proprietar-
producător, adică o persoană liberă și demnă, a cărei bunăstare depinde doar de ea însăși și
de cooperarea cu semenii săi (micul întreprinzător, membrul unei cooperative), manifestându-
se creator și astfel împlinindu-se.
 Pentru a răspunde nevoilor și demnității celui ce muncește, ca și necesităților societății, există
diferite tipuri de întreprinderi, dincolo de distincția netă dintre “privat” și “public”. Pentru a realiza
o economie care în viitorul apropiat să reușească să se pună în slujba binelui comun național și
mondial, este oportun să se aibă în vedere acest interes lărgit al inițiativei antreprenoriale.
 Economia distributistă are trei principii fundamentale:
 Proprietatea asupra mijloacelor de producție (o lume a micilor proprietari).
 Subsidiaritatea (totul se menține la nivelul cel mai mic/local posibil, pentru a nu îndepărta
omul de producție și a împiedica birocratizarea).
 Solidaritatea.
 O economie a libertății și a demnității umane. O economie a moralității. O economie creștină, a
frățietății. O economie atât de revoluționar-subversivă, încât numele ei nu figurează în
dicționare, chiar dacă în trecut a funcționat în trecutul nostru (cooperativele interbelice ale
țărăniștilor lui Ion Mihalache) și funcționează, înfloritoare, în diferite colțuri ale lumii (Țara
Bascilor din Spania și Emilia Romagna din Italia sunt doar două exemple).
 O economie alternativă, promițătoare, pentru viitor.
05/17/2022 84
 A TREIA CALE ÎN ROMÂNIA
 La 1864 aveau să apară primele obști de arendare pe teritoriul României, iar la 1881, primele
cooperative. Acestea au deținut în proprietate căi feroviare forestiere, fabrici, hoteluri…  Un exemplu: în
1935, 100 de săteni din Slobozia au făcut Cooperativa “Lumina” și au înființat uzina electrică din
localitate, pe care aveau să o vândă statului în 1945.
 Era vorba de un sistem cooperatist extrem de bine pus la punct, inspirat atât din modelul austro-ungar,
dar mai ales din cel englezesc, însă aplicat la specificul românesc și axat mai ales pe cooperativele
agricole, cu federație, Casă a Centralelor și Oficiul Național al Cooperației, cu bănci sătești și o legislație
impecabil întocmită.
 Grație cercetărilor Emiliei Corbu, am aflat că, în 1938, an în care cooperațiile erau în reviriment, peste
1.100.000 de români lucrau în cele 8.092 de cooperații, din care, din păcate, în arhive mai există
documente despre doar 1.000. Ca termen comparativ, în Europa, la 1934, existau 23.369 de cooperații
de consum și 170.190 de cooperații agricole.
 Cel care avea să le întemeieze la 1881 a fost boierul Dimitrie Butculescu, care și-a pus toată averea în
slujba cooperației. Și asta pentru că meștesugarii români nu erau acceptați nici în cele austro-ungare,
pentru că nu aveau “patalamale”, nici de cele evreiești. Așa că Butculescu a inițiat primele expoziții, la
care a invitat artizani, dogari, cuțitari, căldărari…
 Promotorii cooperatismului în România în perioada interbelică erau membrii PNȚ - aripa Ion Mihalache.
 În România, sistemul cooperatist a fost spoliat și compromis în perioada comunistă, prin confiscări,
prevederi legale aberante și impunerea asocierilor forțate.
05/17/2022 85
 ALIANȚA COOPERATISTĂ
INTERNAȚIONALĂ (ACI)
 „Pentru cooperatori, libertatea înseamnă capacitatea de a întreprinde, de a se asocia, idealurile
de responsabilitate, solidaritate, realizare profesională, independenţă şi autonomie” - Ivano
Barberini, Preşedintele ACI, în mesajul său la ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI (5
iulie 2008, Ia 86-a aniversare a ACI și a 14-a aniversare de funcționare sub egida ONU).
 ACI reuneşte 226 de organizaţii naţionale membre, din 88 de ţări, cuprinzând peste 800
milioane de membri, fiind astfel de departe cea mai mare organizaţie neguvernamentală de pe
mapamond. ACI a luat fiinţă în anul 1895, printre membrii săi fondatori numărându-se şi
cooperaţia din România.
 La rândul său, Cooperatives Europe, organizaţie „umbrelă” a cooperaţiei europene, cuprinde, în
calitatea sa de organism regional al ACI pentru Europa, 171 organizaţii naţionale din 37 de ţări,
267.000 de societăţi cooperative, totalizând circa 163 milioane de membri cooperatori şi 5,4
milioane de angajaţi.
 Cooperaţia nu este nici pe departe caracteristică doar ţărilor mai puţin dezvoltate, cum în mod
greşit şi tendenţios se gândeşte în unele cercuri. Ţări puternic industrializate deţin solide
structuri cooperatiste, ce activează în cele mai diverse domenii. Astfel, în Canada şi Japonia,
33% din populaţie este implicată în cooperaţie, în Germania - 25%, în SUA - 40%, în Columbia -
8%, în Singapore - 50%, în Costa Rica - 10%, iar în Malaezia - 20 %. În India activează peste
239 milioane de membri cooperatori, în timp ce în Kenya peste 20 milioane de oameni îşi
câştigă existenţa muncind în cooperaţie.
05/17/2022 86
 COOPERATISMUL ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ ȘI ÎN LUME
 Într-un Memorandum adresat în 2007 Preşedinţiei portugheze a Uniunii Europene, de către Cooperatives
Europe, se atrăgea atenţia asupra faptului că multe IMM-uri sunt cooperative, şi că aceste întreprinderi sunt,
prin însăşi natura lor, foarte inovatoare şi puternic implicate în plan local. Aceşti factori permit cooperativelor
să contribuie la sănătatea economică şi la coeziunea economică, în domenii care se confruntă cu provocări
de natură economică. Totodată, cooperativele şi-au demonstrat capacitatea de a combina securitatea muncii
cu flexibilitatea antreprenorială, ele fiind întreprinderi strâns ancorate în comunităţile locale şi care se
bazează în acelaşi timp pe participarea activă a membrilor lor.
 Ca momente de referinţă, Uniunea Europeană a susţinut adoptarea, în 2003, a Statutului Societăţii
Cooperative Europene, aplicabil în toate cele 27 de state ale Uniunii, iar Organizaţia internaţională a Muncii
(OIM) a adoptat Recomandarea nr. 193, care subliniază contribuţia importantă a cooperativelor în peisajul
economico-social global, solicitând autorităţilor guvernamentale să asigure un cadru legislativ şi
organizatoric favorabil afirmării potenţialului cooperatist.
 Conceptul Comisiei Europene în problema cooperației: cooperația este definită ca "o punte
de legătură între forțele globalizării și activitatea economică locală“. În continuare documentul
realizează:
 Analiza fenomenului cooperatist la nivel european;
 Relevarea importanței cooperativelor în diversele sectoare economice;
 Evaluarea avantajelor formelor de organizare cooperatistă;
 Trecerea în revistă a legislației cooperatiste în domeniu;
 Evidențierea parteneriatului dintre cooperație și factorii de decizie la nivel național.
05/17/2022 87
 Muhammad Yunus & Grameen Bank
Winners of 2006 Nobel Peace Prize

05/17/2022 88
 Muhammad Yunus & Grameen Bank
Exponenți ai Antreprenoriatului Social

 Muhammad Yunus (născut pe data de 28 iunie 1940 în Chittagong, East Bengal-

Bangladesh) a obţinut un doctorat în economie la Vanderbilt University din SUA, a
fost lector la Chittagong College din Bangladesh (1962-1965), profesor asistent la
Middle Tennessee State University din SUA (1969-1972), director adjunct în Divizia
de Economie Generală / Comisia de Planificare a Guvernului din Bangladesh (1972),
profesor asociat şi şef al Catedrei de Economie de la Chittagong University din
Bangladesh (1972-1975) şi consilier în cadrul Guvernului Interimar din Bangladesh
(1996).
 Dimensiunea socială în antreprenoriat este inclusă de prof. Yunus și de Grameen
Bank atât prin creditarea unui mare număr de beneficiari săraci, în special din zona
rurală, cât și prin implicarea comunității locale în garantarea rambursării creditului,
conducând prin aceasta la creșterea cooperării, responsabilității și solidarității
sociale (comunitare, locale).
 Prof. Yunus a conferențiat în România pe data de 29 octombrie 2010 la Hotelul
Intercontinental din București în cadrul Social Business Tour 2010, prin care s-a
promovat antreprenoriatul social în șase țări de Europa Centrală și de Est.
05/17/2022 89
 Muhammad Yunus & Grameen
Bank
 Văzând condițiile extrem de dificile de trai ale locuitorilor din mediul rural, Yunus a înființat
un grup de cercetare mai întâi pe zona agricolă – în special cea a culturii orezului. Cum
locuitorii dispuneau de suprafețe foarte mici pe care băncile nu le luau în garanție,
finanțarea era oferită cel mai adesea de cămătari, aceștia percepându-le dobânzi de 20% pe
lună.
 Yunus a împrumutat mai întâi «experimental» câțiva dolari mai multor fermieri și văzând că
afacerea merge, iar rambursările sunt făcute fără dificultate, a implicat și o bancă locală.
 În 1977 ia afacerea pe cont propriu și lansează proiectul “Grameen” (în traducere, «sat»),
care se bucură de un mare succes în Bangladesh.  În 1983 se înființează Banca Grameen, iar
din 1989, modelul este exportat  în mai multe țări, Grameen având peste 300 milioane de
clienți. În prezent, banca finanțează afaceri nu doar în agricultură, ci și în industria textilă,
telecom, energie ș.a.
 Ideea de bază a lui Yunus a fost să integreze dimensiunea socială în capitalism, unde profitul
este centrul oricărui business. Yunus a primit numeroase premii, printre care și cea mai înaltă
distincție oferită în Bangladesh (Independence Day Award), premiul Nobel pentru, Pace,
numele lui fiind vehiculat și pentru Nobelul economic. Cu banii luati de la Fundația Nobel,
profesorul Yunus a deschis un spital de oftalmologie, o uzină de tratare a apei și un joint-
venture agroalimentar împreună cu un cunoscut grup francez.
05/17/2022 90
 “Breaking News”
Fondatorul “Băncii săracilor” a fost demis din toate
funcțiile. SUA și alte state europene îi sar în ajutor
Demiterea lui Muhammad Yunus (laureat al Premiului Nobel pentru pace) din
toate funcțiile pe care le deținea la banca fondată de el - Grameen Bank -
tensionează relațiile dintre Statele Unite și Bangladesh. Robert Blake, secretar de
stat adjunct pentru Asia de Sud, a declarat că Statele Unite au un "puternic interes
în menţinerea de relaţii strânse" cu Bangladesh, pe care el a numit-o "o societate
democratică şi o ţară musulmană moderată".
Si ministrul de externe francez a pledat în favoarea lui Yunus, însă decizia de
concediere din toate funcțiile este definitivă. Yunus a fost acuzat de Guvern că a
ridicat un eșafodaj financiar care să îi permită evitarea plății taxelor către stat.
Premierul Sheikh Hasina l-a acuzat anul trecut pe Yunus că "suge sângele săracilor".
[http://economie.hotnews.ro/finante_banci, 6 aprilie 2011]

05/17/2022 91
 SYNARCHY / SINARHIA
 Synarchy or Synarchism is a term which generally refers to a conservative political
philosophy focused on solving economic, political, and social problems that are
perceived to be precipitating anarchy. Viewing society as an organic unity,
synarchists aim to a create a synarchy – a harmonious society where a corporatist
government defends social differentiation and hierarchy by encouraging collaboration
between social classes in order to transcend conflict between social and economic
groups. Its critics and opponents argue that synarchism is particularly associated with
anti-anarchism, anti-communism, co-opting (co-optation), elitism, meritocracy,
fascism, technocratism, and even occultism.
 Beyond this general definition, however, both "synarchism" and "synarchy" have
been used to describe several different political processes in various contexts.
 Increasingly, the terms have been used by conspiracy theorists as pejorative
synonyms for cryptocracy.
 In (international) business, synarchy is a synonymous for strategic alliances, groups
of companies, holdings, hotel chains, transnational companies, etc.
 At corporate level, Corporate Governance is a form of synarchy at large.

05/17/2022 92
VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
1. Corporate Governance.
2. Corporate Social Responsability (CSR).
3. Business Ethics & Integrity.
4. Sustainable Development.
5. Parteneriatul social – implicarea salariaților în
acționariat și decizie.
6. Parteneriatul Public – Privat (PPP).
7. Long Life Learning (LLL).
8. Distributismul & Cooperatismul (A Treia Cale) ca
forme de proprietate și organizare a afacerilor.
9. Sinarhia ca formă de conducere strategică.
05/17/2022 93
VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
Capitalismul (liberal) - și Antreprenoriatul în acest context - trebuie să
se adapteze pentru a supraviețui.
Formele de adaptare țin în principal de democratizare, etică-integritate-
responsabilitate și dezvoltare-armonizare socială:
 Parteneriatul sincer, real și extins Public-Privat.
 Perfecționarea Guvernanței Corporative.
 Creșterea sensibilă a nivelului de etică, integritate și responsabilitate
socială.
 Atragerea salariaților în formula asociativă (acționariat) până la 49% din
capitalul social.
 Simplificarea contabilității, reducerea fiscalității, a corupției și a birocrației.
 Permanenta perfecționare profesională și umană.
 Revigorarea economiei locale și a profesiunilor tradiționale.
 Dezvoltarea unor noi profesiuni și activități (de nișă).
 Aplicarea
05/17/2022 unor forme alternative de afaceri (Distributismul, Cooperatismul). 94
 VIITORUL ANTREPRENORIATULUI
Avantajele cooptării salariaților în formula
asociativă:
1. Responsabilizarea salariaților, perfecționarea procesului decizional,
creșterea calității deciziilor.
2. Îmbunătățirea finanțării activității întreprinderii prin creșterea surselor de
finanțare.
3. Folosirea mai deplină a ideilor angajaților, dezvoltarea creativității
acestora.
4. Creșterea veniturilor salariaților și a stabilității în muncă.
5. Creșterea motivației, a disciplinei și productivității muncii.
6. Echilibrarea raporturilor între Stakeholders interni, în spiritul concepției
Guvernanței Corporative.
7. Reducerea tensiunilor sociale interne (salariații se transformă din
sindicaliști în proprietari).
05/17/2022 95
 PROFESSIONAL SERVICES
FOR SUCCESS!
FORMARE, SPECIALIZARE Ș I PERFECȚ IONARE ANTREPRENORIALĂ Ș I MANAGERIALĂ .

CONSULTANȚĂ PENTRU ÎNFIINȚAREA DE COMPANII Ș I INIȚ IEREA DE AFACERI.

ASISTENȚĂ ANTREPRENORIALĂ , MANAGERIALĂ Ș I DE SPECIALITATE PENTRU

OBȚ INEREA DE FINANȚĂ RI, ÎNTOCMIREA DE PROIECTE DE FINANŢARE Ș I

DOCUMENTAȚ II DE CREDITARE.

CONSULTANȚĂ , ASISTENȚĂ DE SPECIALITATE Ş I ÎNTOCMIRE LUCRĂ RI ÎN DOMENIILE

MANAGERIAL, CONTABIL, FINANCIAR-BANCAR, FISCAL, DE MARKETING, AL

RESURSELOR UMANE, ETC.

05/17/2022 96
FACTORII DE ATINGERE A EXCELENȚEI
SUSTENABILE ÎN AFACERI

05/17/2022 97
 RAPORTUL DE AFACERI

05/17/2022 98
 BIBLIOGRAFIE
1. Larisa BUGĂIAN și colectiv, Antreprenoriat: inițierea afacerii, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chișinău,
2010.
2. Marius GHENEA, Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și succes în afaceri, Editura Universul
Juridic, București, 2011.
3. Marcel GHIȚĂ, Guvernanța corporativă, Editura Economică, București, 2008.
4. Ovidiu HURDUZEU, Unabomber – profetul ucigaș, Editura Logos, București, 2007.
5. Ovidiu HURDUZEU, Mircea PLATON, A Treia Forță: România profundă, Editura Logos, București, 2008.
6. John Chrysostom MEDAILLE, Ovidiu HURDUZEU, A Treia Forță. Economia libertății. Renașterea
României profunde, Editura Logos, 2009.
7. Michael E. PORTER, Competitive Strategy, Free Press, London, 2004.
8. Marian RUJOIU, Dan LAMBESCU, Bogdan TĂLMACIU, Daniel DRAGNEA, Ghidul antreprenorului, Editura
Vidia, București, 2010.
9. Valentina ZAHARIA, Management, Editura Economică, București, 2008.
10. http://www.entrepreneurship.org/
11. http://mrtrustedguide.com/what%20is%20entrepreneurship
12. http://en.wikipedia.org/wiki/Entrepreneurship
13. http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Book&bookcmd=rendering&return_to=Book%3AEntrepreneurshi
p&collection_id=065457202b426fa3&writer=rl

14. http://www.google.ro/search?hl=ro&q=entrepreneurship&rlz=1B3GGLL_roRO415RO415&um=1&ie=UTF-8&tbm=isc
h&source=og&sa=N&tab=wi&biw=1024&bih=529

15. http://engent.blogspot.com/2008/06/oc-learns-to-do-tech-entrepreneurship.html
05/17/2022 99
16. http://en.wikipedia.org/wiki/Synarchy
 ÎNTREBĂRI?

VĂ MULȚUMESC FRUMOS
PENTRU INTERESUL
ȘI ATENȚIA DV.!

Lect. univ. drd. Marian COVLEA

MA, MS, MSL
marian.covlea@gmail.com
05/17/2022 100