Universitatea „Danubius” Galați

Facultatea de Drept

Student - Ioniţă George

Disciplina – Dreptul Uniunii Europene
Anul – 2, Semestrul II
Frecvenţă studii – ID

TEMA 1 – DREPTUL UNIUNII EUROPENE

TC1:
Redactează un eseu de 60-70 rânduri (Font 12, Times New Roman la 1,5 rânduri), în care să
dezvolți, pe lângă idei și informații din alte surse, următoarele aspecte:
- în ce se concretizează rolul european;
- rolul PE în democratizarea construcției europene;
- atribuțiile Comisiei Europene;
- cele mai importante modificari aduse sistemului institutional al UniuniiEuropene de Tratatul de la
Lisabona.
Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică între 27 de țări europene.
Predecesoarea Uniunii Europene a fost creată în perioada de după cel de Al Doilea Război
Mondial. Primele măsuri au constat în consolidarea cooperării economice: scopul era ca țările
implicate în schimburi comerciale să devină interdependente din punct de vedere economic și să
devină astfel mai probabilă evitarea conflictelor. Drept urmare, în 1958, a luat naștere Comunitatea
Economică Europeană, cu obiectivul inițial de a consolida cooperarea economică dintre șase țări:
Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.
De atunci, încă 22 de țări li s-au alăturat (iar Regatul Unit a părăsit UE în 2020), creându-se o
imensă piață unică (denumită și piață „internă”), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica
întregul potențial.
Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care
acționează în numeroase domenii de politică diferite, de la politici climatice, mediu și sănătate la
relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în
1993, a denumirii Comunității Economice Europene, aceasta devenind Uniunea Europeană.
De mai bine de jumătate de secol, UE asigură pacea, stabilitatea și prosperitatea, ajută la
creșterea nivelului de trai, lansând și moneda europeană unică: euro. În prezent, peste 340 de

1
 Universitatea „Danubius” Galați
Facultatea de Drept

milioane de cetățeni ai UE din 19 țări folosesc euro ca monedă proprie și se bucură de avantajele pe
care le oferă aceasta.
Ca urmare a eliminării controalelor la frontieră între țările UE, oamenii pot călători liber pe
aproape întregul continent. De asemenea, le este mult mai ușor să trăiască și să muncească într-o
altă țară din Europa. Toți cetățenii UE au dreptul și libertatea de a alege țara UE în care doresc să
studieze, să lucreze sau să se pensioneze. Fiecare stat membru al UE trebuie să le acorde cetățenilor
Uniunii exact același tratament pe care îl acordă propriilor cetățeni în ceea ce privește ocuparea
locurilor de muncă, securitatea socială și impozitele.
Piața unică este principalul motor economic al UE. Aceasta permite libera circulație a
majorității mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. UE își propune să exploateze această
resursă imensă și în alte domenii, precum piețele energiei, cunoașterii și de capital, pentru a le
garanta cetățenilor europeni beneficii conexe maxime.
UE depune în continuare eforturi pentru ca instituțiile care o guvernează să fie mai transparente
și mai democratice. Deciziile sunt luate în cel mai deschis mod posibil și cât mai aproape de
cetățeni. Parlamentului European, ai cărui membri sunt aleși prin vot direct, i-au fost acordate mai
multe competențe, iar parlamentele naționale joacă un rol mai important, colaborând îndeaproape cu
instituțiile europene.
UE este guvernată de principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind direct reprezentați la
nivelul UE în Parlamentul European, iar statele membre fiind reprezentate în Consiliul European și
în Consiliul Uniunii Europene.
Cetățenii europeni sunt încurajați să contribuie la viața democratică a Uniunii exprimându-și
opiniile cu privire la politicile UE pe parcursul elaborării acestora sau sugerând îmbunătățiri ale
actelor legislative și politicilor în vigoare. Inițiativa cetățenească europeană le oferă cetățenilor
posibilitatea de a se implica și mai mult în politicile UE care le influențează viața. De asemenea,
cetățenii pot depune plângeri și pot adresa întrebări cu privire la aplicarea dreptului UE.
Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării
demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea
drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt
comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță,
justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Aceste valori sunt parte integrantă din modul
de viață european.

2
 Universitatea „Danubius” Galați
Facultatea de Drept

Demnitatea umană trebuie respectată și protejată, constituind baza propriu-zisă a drepturilor

fundamentale.
A fi cetățean european înseamnă totodată a beneficia de drepturi politice. Fiecare cetățean adult
al UE are dreptul de a candida și de a vota în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, fie în
țara sa de rezidență, fie în țara de origine.
Egalitatea presupune drepturi egale în fața legii pentru toți cetățenii. Principiul egalității între
femei și bărbați stă la baza tuturor politicilor europene și reprezintă baza integrării europene. Acest
principiu se aplică în toate domeniile.
UE are la bază statul de drept. Toate acțiunile UE se bazează pe tratate, asupra cărora statele
sale membre au convenit în mod voluntar și democratic. Dreptul și justiția sunt sprijinite de un
sistem judiciar independent. Statele membre au conferit Curții de Justiție a Uniunii Europene
competența de a se pronunța definitiv în ceea ce privește dreptul UE, iar hotărârile acesteia trebuie
să fie respectate de toți.
Drepturile omului sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Acestea includ dreptul
de a nu fi discriminat pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap,
vârstă sau orientare sexuală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul de acces la
justiție.
În 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru susținerea cauzelor precum pacea,
reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.
Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii
la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de alegători în toate
statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene
și pentru a se asigura că celelalte instituții ale UE își desfășoară activitatea în mod democratic.
Parlamentul exercită rolul de colegislator, având, împreună cu Consiliul, competența de a
adopta și modifica propunerile legislative și de a adopta bugetul Uniunii. De asemenea, el
supraveghează activitatea Comisiei și a celorlalte organisme europene și cooperează cu
parlamentele naționale din țările UE, care își aduc și ele contribuția.
Parlamentului European consideră că rolul său constă nu doar în promovarea unui proces
decizional democratic în Europa, dar și în sprijinirea luptei pentru democrație, a libertății de
exprimare și a unor alegeri corecte în întreaga lume.
Parlamentul European și-a câștigat reputația de promotor activ al drepturilor fundamentale și al
democrației.
3
 Universitatea „Danubius” Galați
Facultatea de Drept

În cadrul singurei instituții a UE aleasă democratic, deputații combat atacurile noi și vechi
asupra libertăților fundamentale.
Drepturile fundamentale se aplică tuturor persoanelor din UE, indiferent de statut sau origine.
Unele dintre aceste libertăți sunt la fel de vechi ca Europa: viața și libertatea, gândirea,
exprimarea.
Altele au trebuit însă să fie redefinite, pentru a ține pasul cu istoria. Protecția datelor cu caracter
personal sau interzicerea clonării umane erau teme pe care primii deputați aleși în PE, cu
aproximativ patru decenii în urmă, nu și le-ar fi imaginat.
Parlamentul European consideră că drepturile fundamentale ale persoanelor nu se opresc la
frontierele UE.
Deputații săi dezbat periodic - individual sau în grup - probleme legate de drepturile omului în
țările non-UE. Din moment ce aceste drepturi sunt considerate universale, răspunsul este același,
indiferent dacă încălcarea are loc în Myanmar/Birmania, la aproximativ 8 000 de kilometri distanță,
sau în Belarus, care se învecinează cu Uniunea.
Lupta pentru drepturile omului a adus, de asemenea, numeroși apărători proeminenți la
Parlamentul European. Malala Yousafzai, militantă pakistaneză pentru educația copiilor, femeile
Yazidi prizoniere ale Statului Islamic în Irak, un medic din Republica Democratică Congo,
prizonieri politici din America Latină: toți au găsit în Parlamentului European un loc în care să se
poată cu adevărat exprima.
Susținerea democrației este un element esențial al acestor eforturi, enunțat în Declarația
Universală a Drepturilor Omului: „voința poporului este fundamentul autorității statului.”
Deputații din PE apără sistemele democratice din întreaga lume. Unii au făcut lungi călătorii
pentru a observa alegeri, a media conflictele și a susține parlamente abia create.
Textele fondatoare ale UE impun deja ca Uniunea în ansamblu să apere principiile democratice
în afacerile sale externe. Dar, în Parlamentul European, acest efort este mai intim: pentru deputații
europeni, care au trăit alegeri și campanii electorale, democrația este o chestiune personală.
Comisia Europeană acționează ca un braț executiv al UE și este responsabilă de inițierea
legislației și de funcționarea zilnică a Uniunii. De asemenea, Comisia este văzută ca
motorul integrării europene. Funcționează ca un cabinet guvernamental, cu 27 de comisari pentru
diferite domenii de politică, câte unul din fiecare stat membru, deși comisarii sunt obligați să
reprezinte interesele UE în ansamblu, mai degrabă decât interesul statul lor de origine.

4
 Universitatea „Danubius” Galați
Facultatea de Drept

Unul dintre cei 27 de membri este președintele Comisiei Europene (în prezent Ursula von der
Leyen) numit de Consiliul European. După președinte, cel mai proeminent comisar este Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este ex-
officio vicepreședinte al Comisiei și este, de asemenea, ales de Consiliul European. Ceilalți 26 de
comisari sunt ulterior numiți de Consiliul Uniunii Europene, de comun acord cu președintele
desemnat. Cei 27 de comisari, în calitate de organism unic, fac obiectul unui vot de aprobare din
partea Parlamentului European.
În special, Comisia are datoria de a se asigura că tratatele sunt respectate și chiar de a obliga
statele membre sau alte instituții să respecte legislația și tratatele prin Curtea de Justiție a Uniunii
Europene. În acest rol este cunoscută neoficial drept „gardian al tratatelor”.
Președintele Comisie este numit de Consiliul European și ales în mod oficial de Parlamentul
European, pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Tratatul de la Lisabona
În 2007, România și Bulgaria au devenit membre ale UE. În același an, Slovenia a adoptat
moneda euro, urmată în 2008 de Cipru și Malta, de Slovacia în 2009, de Estonia în 2011, de Letonia
în 2014 și de Lituania în 2015.
La 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, care a reformat multe aspecte
ale UE. În special, a schimbat structura juridică a Uniunii Europene, reunind sistemul de trei piloni
al UE într-o entitate juridică unică, prevăzută cu personalitate juridică, a creat un președinte
permanent al Consiliului European, primul dintre ei fiind Herman Van Rompuy și a consolidat
poziția Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
În 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru că "a contribuit la promovarea păcii și
reconcilierii, a democrației și a drepturilor omului în Europa". În 2013, Croația a devenit cel de-al
28-lea membru al UE.
De la începutul anilor 2010, coeziunea Uniunii Europene a fost testată de mai multe aspecte,
inclusiv o criză a datoriilor în unele țări din zona euro, creșterea migrației din Orientul
Mijlociu și retragerea Regatului Unit din UE. Un referendum a avut loc în 2016 în Regatul Unit
privind apartenența la Uniunea Europeană, 51,9% dintre participanți votând pentru părăsirea
Uniunii. La 29 martie 2017, Regatul Unit a notificat în mod oficial Consiliul European decizia sa de
a părăsi UE inițiind procedura oficială de retragere, angajând Regatul Unit să părăsească UE la 29
martie 2019. În urma votului negativ al Parlamentului britanic față de Acordul negociat între UE și

5
 Universitatea „Danubius” Galați
Facultatea de Drept

guvernul condus de Theresa May, această dată a fost extinsă până la 31 octombrie 2019. Regatul
Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ora 23:00 (CET).
În contextul conflictului ruso-ucrainean, pe 1 martie 2022 Ucraina a depus cererea de aderare în
Uniunea Europeană. Cererea este justificată de necesitatea de ajutor economic și social în timpul
războiului.
Pe 3 martie 2022, din același context menționat mai sus, Republica Moldova a depus și ea
cererea de aderare în UE. Față de Ucraina, Republica Moldova a avut un lung proces de
europenizare care a reușit să marcheze anumite criterii cerute de Uniune. Contextul conflictului a
încurajat și mai mult R. Moldova să depună o cerere de aderare în Uniunea Europeană. România a
fost important ajutor pentru Republica Moldova în procesul de europenizare.