Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor.

Organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, prin Institutul

Național al Magistraturii. Soluții din practica judiciară;

Modalitatea de recrutare a judecatorilor si procurorilor are in mod cert o influenta asupra

independentei personale a acestor. Exista eforturi in mai toate statele de a gasi un sistem optim
de recrutare a magistratilor care sa garanteze independenta acestora si totodata sa asigure
formarea unui corp profesional de elita  În Monitorul Oficial nr. 685 din 9 iulie 2021 a fost
publicată Legea nr. 192 din 8 iulie 2021 1privind unele măsuri temporare referitoare la concursul
de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi
procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul
de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în
magistratură. Actul normativ își produce efectele începând cu a 3-a zi după publicarea în
Monitorul Oficial, în speță data de 12 iulie 2021.

     În anii 2021 şi 2022, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în
magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/20042 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit
prevederilor prezentei legi. Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului
Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii
în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se
desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 192/20213 se
completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.

1
Legea nr. 192 din 8 iulie 2021privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul
Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a
Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari,
precum şi la concursul de admitere în magistratură
2
art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
3
Legii nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al
Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului
Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la
concursul de admitere în magistratură
     Potrivit art. 2 din Legea nr. 192/2021, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face
prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea
principiilor transparenţei şi egalităţii. Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială
în vederea ocupării funcţiei de judecător şi de procuror se realizează prin Institutul Naţional al
Magistraturii.

     În sfera condițiilor ce trebuie îndeplinite, poate fi admisă la Institutul Naţional al

Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a. are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

b. este licenţiată în drept;
c. nu are antecedente penale, cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d. cunoaşte limba română;
e. este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

     Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape. Prima

etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

 un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la

următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual
penal;
 o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept
civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

     La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi
admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. Nota obţinută la prima etapă este
media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute anterior, respectiv testul-grilă de
verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.

     A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea
psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă.  În Monitorul Oficial nr. 685
din 9 iulie 2021 a fost publicată Legea nr. 192 din 8 iulie 2021 privind unele măsuri temporare
referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională
iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi
la concursul de admitere în magistratură. Actul normativ își produce efectele începând cu a 3-a zi
după publicarea în Monitorul Oficial, în speță data de 12 iulie 2021.

     În anii 2021 şi 2022, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în
magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit
prevederilor prezentei legi. Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului
Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii
în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se
desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 192/2021 se
completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.

     Potrivit art. 2 din Legea nr. 192/2021, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face
prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea
principiilor transparenţei şi egalităţii. Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială
în vederea ocupării funcţiei de judecător şi de procuror se realizează prin Institutul Naţional al
Magistraturii.

     În sfera condițiilor ce trebuie îndeplinite, poate fi admisă la Institutul Naţional al

Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a. are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

b. este licenţiată în drept;
c. nu are antecedente penale, cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d. cunoaşte limba română;
e. este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

     Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape. Prima

etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:
  un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la
următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual
penal;
 o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept
civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

     La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi
admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. Nota obţinută la prima etapă este
media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute anterior, respectiv testul-grilă de
verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.

     A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea
psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi
din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în
ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi
jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de
personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs. În cazul unui număr
impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi
pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat
admis.

     După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut
calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a
concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4) din lege, în limita numărului de locuri de auditori de
justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.

În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare.
Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor
egale cu cea a ultimului candidat admis.

     După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut
calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a
concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4) din lege, în limita numărului de locuri de auditori de
justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.

 În Monitorul Oficial nr. 685 din 9 iulie 2021 a fost publicată Legea nr. 192 din 8 iulie
2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al
Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de
absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al
judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură. Actul
normativ își produce efectele începând cu a 3-a zi după publicarea în Monitorul Oficial, în speță
data de 12 iulie 2021.

     În anii 2021 şi 2022, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în
magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit
prevederilor prezentei legi. Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului
Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii
în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se
desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 192/2021 se
completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.

     Potrivit art. 2 din Legea nr. 192/2021, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face
prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea
principiilor transparenţei şi egalităţii. Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială
în vederea ocupării funcţiei de judecător şi de procuror se realizează prin Institutul Naţional al
Magistraturii.

     În sfera condițiilor ce trebuie îndeplinite, poate fi admisă la Institutul Naţional al

Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a. are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

b. este licenţiată în drept;
c. nu are antecedente penale, cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d. cunoaşte limba română;
 e. este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

     Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape. Prima

etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

 un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la

următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual
penal;
 o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept
civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

     La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi
admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. Nota obţinută la prima etapă este
media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute anterior, respectiv testul-grilă de
verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.

     A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea
psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi
din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în
ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi
jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de
personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs. În cazul unui număr
impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi
pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat
admis.

     După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut
calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a
concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4) din lege, în limita numărului de locuri de auditori de
justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.

b) Independența, imparțialitatea și integritatea – valori deontologice specifice magistraților .

Independența judiciară se referă la independența necesară, atât la nivel individual, cât și
instituțional, pentru luarea de decizii. Prin urmare, independența judiciară reprezintă atât o stare
de spirit, cât și o serie de aranjamente instituționale și operaționale. Conceptele de
„independență” și „imparțialitate” sunt strâns legate. „Imparțialitatea” se referă la o stare de
spirit sau la o atitudine. Aceasta denotă absența părtinirii. „Independența” reflectă valoarea
constituțională tradițională a independenței. Aceasta definește relația justiției cu alte puteri sau
instituții alte statului, de exemplu, cu ramura executivă a guvernului. 6 În cadrul sistemului
judiciar românesc, valorile deontologice specifice magistraților sunt definite și reglementate de
Legea 303/2004 privind la statutul judecătorilor și procurorilor și de Codul Deontologic al
judecătorilor și procurorilor. Cele două acte precizează că este de așteptat și chiar necesar ca
magistratul să fie primul care apără independența sistemului judiciar, stabilește standardele și
valorile care îl ghidează pe magistrat în exercitarea atribuțiilor sale și indică mijloacele
instituționale pe care magistratul poate / trebuie să le activeze atunci când independența sa este
pusă în pericol. La nivel practic, magistratul are obligația: - de a activa mijloace subiective
pentru a contracara influențele și presiunile necorespunzătoare; - de a se asigura că activitatea sa
profesională respectă valorile obiectivității și imparțialității; - de a utiliza mijloacele
instituționale necesare pentru a proteja independența sistemului judiciar. Magistratul trebuie să
adopte o atitudine rezervată în raport cu ideile sau organizațiile politice. În practică, magistratul
poate și trebuie să analizeze critic motivele pentru care ar putea participa la activități politice,
precum și modul în care acțiunile sale ar fi interpretate de către publicul larg. Magistratul trebuie
să fie întotdeauna conștient de consecințele activităților sale extrajudiciare asupra îndeplinirii
atribuțiilor sale de serviciu. Se impune ca magistratul să distingă clar între sfera profesională, pe
de o parte, și sfera privată sau publică, pe de altă parte. Comportamentul magistratului trebuie să
fie întotdeauna determinat de necesitatea de a asigura independența sistemului judiciar.
Imparțialitatea magistraţilor este esențială pentru îndeplinirea corespunzătoare a funcției. Acesta
se aplică nu numai la hotărârea judecătorească sau actul procurorului ca atare, ci și la procesul
prin care se ajunge la ea. Imparţialitatea semnifică atitudinea magistratului în raport cu probele şi
părţile dintr-un proces, capacitatea magistratului de a conştientiza factori de presiune
internă/externă, de a-i respinge şi de decide fără părtinire, precum și absenţa oricărei prejudecăţi
ori idei preconcepute, privitoare atât la procesul prin care este luată decizia, cât şi la decizia în
sine. 7 Imparțialitatea este tratată în Legea 303/2004 privind la statutul judecătorilor și
procurorilor, la art. 73, 75 alin. (1) și este legată și de capitolul II din același act normativ privind
incompatibilitățile (de exemplu art. 5, 8 și 9). Acele dispoziții sunt menite să asigure
imparțialitatea judecătorului. Codul deontologic are, de asemenea, o altă prevedere referitoare la
imparțialitate la art. 20. Potrivit Codului deontologic, magistraţii trebuie să fie imparţiali în
îndeplinirea atribuţiilor profesionale, să decidă obiectiv, liber de orice influenţe, să se abţină de
la orice comportament care ar fi de natură să altereze încrederea cetăţenilor în imparţialitatea lor.

Integritatea magistratului se referă la faptul că imparţialitatea, corectitudinea, onestitatea nu îi

sunt clintite de nici un fel de practici necorespunzătoare. Integritatea se definește ca fiind
calitatea personală care îi permite magistratului să se sustragă oricărui fel de influenţă asupra
procesului prin care el caută, admite probe şi deliberează Sub aspectul integrităţii, se va aprecia
dacă un magistrat:  apără independenţa justiţiei, descurajând orice imixtiune în activitatea
judiciară;  este obiectiv şi imparţial în exercitarea funcţiei;  aduce la cunoştinţa Consiliului
Superior al Magistraturii orice presiuni sau ingerinţe în actul de justiţie;  garantează prin
atitudinea şi activitatea sa supremaţia legii;  garantează prin atitudinea şi activitatea sa egalitatea
cetăţenilor în faţa legii, demnitatea părţilor;  asigură ordinea şi solemnitatea şedinţelor de
judecată;  nu dezvăluie informaţiile cu caracter confidenţial;  este preocupat de creşterea
performanţei profesionale;  nu săvârşeşte acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor
în funcţie sau societate;  apară prestigiul autorităţii judecătoreşti;  dovedeşte respect şi bună
credinţă în relaţiile cu colegii;  îndeplineşte competent îndatoririle profesionale;  respectă
obligaţiile cu caracter administrativ.

BIBLIOGRAFIE

1. Pivniceru M., Luca C., Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Ed. Hamangiu,
București, 2008;

2. Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor – Republicare;

3. Codul deontologic din 24 august 2005 al judecătorilor şi procurorilor;

4. Ion Copoeru (coordonator), Bert Maan, Iver Huitfeldt și Tron Gundersen – Ghid practic de etică
profesională pentru judecători și procurori, disponibil la www.inm-lex.ro/ fisiere/d_2010/Ghidul
%20practic%20de%20etica%20profesionala%20pentru%20judecato ri%20si%20procurori.pdf;

5. Ana Cristina Lăbuș, Tamara Manea - Independența și imparțialitatea magistratului. Legislație,

doctrina, jurisprudență, articol disponibil la https://www.juridice.ro/38387/independenta-si-
impartialitatea-magistratului-legislatiedoctrina-jurisprudenta.html.

Studenta: DAMIAN ANA MARIA

Drept anul II, sem I, IF