ACCES PREMIUM De ce premium?

Tot ce trebuie să știi

dacă vrei să devii
procuror

în Mediul juridic, 16 Iunie 2016

Timp de citire: 15 min.
! Salvează articol

Îl poți citi, ulterior, când ai timp.

Andra Stana

C ei care își doresc să devină

procurori trebuie să știe că, după
terminarea unei facultăţi de drept,
pasul imediat următor este înscrierea
la concursul de admitere la Institutul
Naţional al Magistraturii (INM), după
care urmează doi ani de cursuri și
susţinerea atât a unui examen de
absolvire a INM, cât și a unui examen
de capacitate. În cele ce urmează vă
prezentăm ce presupune admiterea în
magistratură și formarea profesională
iniţială a procurorilor, precum și cel
de-al doilea mod de a deveni procuror,
valabil pentru cei cu experienţă în
domeniu: trecerea cu brio a unui
concurs de admitere în magistratură.

Newsletter avocatnet.ro: 10 lucruri de știut

astăzi!
Primești gratuit, zilnic, în căsuța ta de email, sinteza
zilei avocatnet.ro cu cele mai importante noutăți,
știri și analize de context.

Adresă de email

MĂ ABONEZ

Prin abonare, accepți să primești comunicări comerciale de la noi. Așa prelucrăm

datele tale.

Articolul continuă mai jos

"

Discuții practice LIVE

Participă la webinariile și conferințele avocatnet.ro

ORA 14:00, 28 SEPTEMBRIE 2023

WISE FINANCE SOLUTIONS

Oportunități de finanțare: Ghid pentru finalul lui
2023 și începutul lui 2024

VREAU SĂ PARTICIP

ORA 11:00, 3 OCTOMBRIE 2023

BIRIȘ GORAN SPARL

Politicile de remunerare și transparența
salarială – implicații ale noii directive UE și
pregătirea pentru implementare

VREAU SĂ PARTICIP

ORA 11:00, 5 OCTOMBRIE 2023

MAZARS ROMÂNIA
Taxarea muncii și a indivizilor - clarificări și
explicații pe noutățile de impozitare pregătite
de Guvern

VREAU SĂ PARTICIP

Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor și procurorilor stabilește că
magistratura este o activitate judiciară care este
desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii
justiţiei și, respectiv, de procurori în scopul
apărării intereselor generale ale societăţii, a
ordinii de drept, precum și a drepturilor și
libertăţilor cetăţenilor.

Potrivit legislaţiei în vigoare, numirea de către

Președintele României a unei persoane în
funcţia de procuror îi conferă acesteia stabilitate
și independenţă, în condiţiile legii. Un procuror
care se bucură de stabilitate poate să fie mutat
prin transfer, detașare sau promovare, numai în
situaţia în care își dă acordul pentru schimbarea
făcută.

Este bine de știut că, în întreaga lor activitate,

procurorii au obligaţia să asigure supremația
legii, să respecte drepturile și libertățile
persoanelor, precum și egalitatea lor în faţa
legii. Totodată, ei trebuie să asigure un
tratament juridic nediscriminatoriu
fiecărui participant la procedurile judiciare,
indiferent de calitatea lor. În fine, printre
obligaţiile unui procuror se mai numără și
respectarea unui Cod deontologic propriu și
participarea la formarea profesională continuă.

Înainte de analiza efectivă a modurilor în care o

persoană poate să devină procuror, să le trecem
mai întâi în revistă într-un mod succint. Astfel,
prima variantă, în care nu este nevoie de
experienţă anterioară în domeniu, este intrarea
la școala INM, parcurgerea anilor de stagiatură
și trecerea de un examen de capacitate. În a
doua variantă, cei care au deja cinci ani de
experienţă într-o profesie juridică pot să dea
concurs de admitere în magistratură, care le
oferă direct statutul de magistrat definitiv.

Cum are loc formarea

profesională iniţială și
admiterea în magistratură
În prezent, o persoană care vrea să devină
procuror se poate înscrie la concursul de
admitere la Institutul Național de
Magistratură sau la cel de admitere în
magistratură, cu menţiunea că în cazul celei
de-a doua variante se cere, în plus, o vechime
în specialitate de cel puțin cinci ani.
Concret, potrivit Regulamentului privind
concursul de admitere și examenul de absolvire
a INM, aprobat prin intermediul Hotărârii
Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr.
439/2006, orice persoană care îndeplinește
următoarele condiţii poate să fie admisă la
INM:

# are cetăţenia română, domiciliul în România

și capacitate deplină de exerciţiu;
# este licenţiată în drept;
# nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
# cunoaște limba română;
# este aptă, din punct de vedere medical și
psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

Pe de altă parte, în Regulamentul privind

privind organizarea și desfășurarea
concursului de admitere în magistratură,
aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/2012, se
arată că își pot depune dosarele de
înscriere și foștii judecători și procurori care
și-au încetat activitatea din motive
neimputabile, avocaţii, notarii, asistenţii
judiciari, consilierii juridici, personalul de
probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii
de poliţie judiciară cu studii superioare
juridice, grefierii cu studii superioare juridice,
persoanele care au îndeplinit funcţii de
specialitate juridică în aparatul Parlamentului,
Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii
Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de
Conturi sau al Consiliului Legislativ, din
Institutul de Cercetări Juridice al Academiei
Române și Institutul Român pentru Drepturile
Omului, cadrele didactice din învăţământul
juridic superior acreditat, precum și magistraţii
asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie,
cu o vechime în specialitate de cel puțin
cinci ani la data susţinerii primei probe din
cadrul primei etape a concursului.

Referitor la dosarul de înscriere, candidaţii la

admiterea la INM trebuie să includă în acesta
următoarele documente:

# cererea de înscriere;
# certificatul de naștere (copie certificată);
# actul de identitate (copie certificată);
# diploma de licenţă/adeverinţa provizorie
(copie legalizată);
# chitanţa de plată a taxei de înscriere;
# certificatul de cazier judiciar;
# certificatul de cazier fiscal.

Lista este valabilă și pentru candidaţii la

admiterea în magistratură, dar aceștia mai
trebuie să includă și:

# declaraţia pe propria răspundere privind

existenţa unor eventuale întreruperi în
activitate;
# un CV;
# carnetul de muncă sau alte acte doveditoare
ale vechimii în specialitate (copie
certificată).

Concursurile sunt împărţite în

două etape
În ceea ce privește examinarea candidaţilor,
trebuie menţionat faptul că aceasta are loc în
două etape: o testare de tip grilă și un interviu.

Testul-grilă de verificare a cunoștințelor

juridice (probă eliminatorie) constă în
răspunderea la un număr total de 100 de
întrebări din patru discipline (drept civil, drept
procesual civil, drept penal și drept procesual
penal), fiecare disciplină având alocate câte 25
de întrebări. Lucrările se notează cu „Admis”
sau „Respins”, în funcţie de punctajul obţinut de
candidat. Mai exact, sunt declaraţi admiși doar
acei candidaţi care obţin minimum 70 de
puncte, echivalentul notei 7.

„Timpul necesar pentru formularea

răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de
verificare a cunoștințelor juridice este cel
stabilit de comisia de elaborare a subiectelor
pentru această probă și nu poate depăși 4 ore,
socotite din momentul în care s-a încheiat
distribuirea testelor către toți candidații”, se
prevede în ambele regulamente de concurs
citate.

În schimb, cel de-al doilea test-grilă se

bazează pe verificarea raționamentului
logic al candidaţilor. Acesta conţine 100 de
întrebări cu răspunsuri punctate, însă sunt
incluse și 20 de întrebări cu răspunsuri
nepunctate (pentru pretestarea în condiţii de
concurs). La a doua probă participă doar
candidaţii admiși în urma primei probe și
punctajul minim de promovare este de 30
(pentru întrebările cu răspunsuri punctate).

Cea de-a doua etapă, la care au dreptul să

participe doar cei declaraţi admiși la proba
scrisă, este interviul. În cadrul interviului,
notarea se face pe baza unei grile de
evaluare elaborată de comisia de examinare,
cu note de la unu la zece, cu două zecimale. La
această probă, sunt declaraţi admiși doar
candidaţii care obţin cel puţin nota șapte.
Potrivit regulamentului citat, interviul trebuie
să fie înregistrat audio și constă în:

# elaborarea în scris a unei analize cu privire

la subiectul extras de către candidat și
susţinerea orală a acestuia;
# analiza orală a unei speţe cu elemente de
etică specifice profesiei.

În fine, nota concursului este egală cu suma

notelor obţinute în cele două etape, care este
calculată în raport cu următoarea pondere: 75%
- nota de la prima etapă și 25% - nota de la
etapa a doua. Clasificarea candidaţilor se face în
ordinea descrescătoare a notelor.

În ceea ce privește afișarea rezultatelor finale,

acestea trebuie să fie făcute publice simultan pe
site-urile CSM și INM. De asemenea, ele se
afișează și la sediile tribunalelor și parchetelor
de pe lângă acestea. Candidaţii nemulţumiţi de
notele obţinute pot depune contestații în
termen de trei zile de la afișarea lor. Nota
acordată de comisia de soluţionare a
contestaţiilor este definitivă și nu poate fi mai
mică decât nota contestată de candidaţi.

În ce constă verificarea bunei

reputaţii
După afișarea rezultatelor definitive ale
concursurilor de admitere, candidaţii admiși
sunt verificaţi în ceea ce privește buna lor
reputaţie și sunt programaţi la vizita medicală și
la testarea psihologică.

Pentru a le fi analizată buna reputație,

candidaţii trebuie să depună un dosar cu
următoarele documente:

# un CV care să cuprindă datele de

identificare, datele de stare civilă, datele cu
privire la studiile absolvite și locurile de
muncă anterioare;
# caracterizarea de la ultimul loc de muncă
sau, după caz, caracterizarea de la unitatea
de învăţământ absolvită, pentru candidaţii
care nu au fost anterior încadraţi în muncă,
care să cuprindă inclusiv menţiuni privind
existenţa ori inexistenţa unor eventuale
sancţiuni disciplinare sau administrative;
# adeverinţe eliberate de primării și/sau, după
caz, de administraţiile financiare de la
domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior
datei susţinerii primei probe din cadrul
primei etape a concursului, din care să
rezulte, dacă este cazul, natura și tipul
contravenţiilor comise și sancţiunile
contravenţionale aplicate în această
perioadă;
# declaraţia pe propria răspundere privind
precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani
anterior datei susţinerii primei probe din
cadrul primei etape a concursului;
# orice alte înscrisuri pe care le consideră
relevante pentru verificarea îndeplinirii
condiţiei bunei reputaţii.

De asemenea, Comisia de admitere a

concursului are dreptul să solicite date și de la
Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar în
cazul în care candidaţii au mai îndeplinit
anterior funcţia de judecător sau procuror, sunt
supuse verificării și datele cuprinse în dosarul
profesional al acestora. Pentru stabilirea
condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

# faptele pentru care candidaţilor li s-au

aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi
administrative;
# faptele pentru care, deși s-a dispus
achitarea, neînceperea urmăririi penale sau
scoaterea de sub urmărire penală a
candidaţilor;
# faptele cu privire la care s-a dispus clasarea
sau achitarea candidaţilor;
# faptele pentru care candidaţilor li s-au
aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru
care s-au pronunţat soluţii de renunţare la
urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei
ori de amânare a aplicării pedepsei;
# faptele pentru care candidaţilor li s-au
aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii
în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii
primei probe din cadrul primei etape a
concursului;
# faptele pentru care candidaţii au fost
eliminaţi din concursurile de admitere
organizate de CSM în ultimii 5 ani anterior
datei susţinerii primei probe din cadrul
primei etape a concursului.

Totodată, la verificarea condiţiei bunei reputaţii

sunt avute în vedere tipul și împrejurările de
săvârșire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de
sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă
de candidat, conduita adoptată în timpul
cercetării disciplinare sau al procesului judiciar,
impactul asupra opiniei publice generat de fapta
persoanei în cauză, precum și perioada de timp
care a trecut de la aplicarea sancţiunii
disciplinare, contravenţionale, administrative
sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de
condamnare, de renunţare la urmărire penală
sau la aplicarea pedepsei. Ca urmare a acestei
verificări, cei care nu se bucură de o bună
reputaţie, precum și cei care nu sunt apţi din
punct de vedere medical sau psihologic sunt
declaraţi respinși.

În ceea ce privește testarea psihologică,

aceasta constă într-un test scris și un interviu în
faţa unui psiholog desemnat de CSM, iar
rezultatele sunt trecute într-un raport, care
cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat
și calificatul obţinut (admis / respins).

Candidaţii declaraţi admiși, deveniţi cursanţi

INM, obţin astfel calitatea de auditori de
justiție. În următorii doi ani, ei trebuie să
urmeze cursuri de formare profesională.
Menţionăm că, după primul an, ei au dreptul să
aleagă, în ordinea mediilor și în raport cu
numărul posturilor, pentru funcţia de procuror.
Pe întreaga durată a cursurilor, auditorii de
justiţie efectuează stagii de practică în cadrul
instanţelor judecătorești și parchetelor și asistă
la ședinţele de judecată și la activitatea de
urmărire penală.

Notă: Auditorii de justiţie primesc o bursă care

are caracterul unei indemnizaţii lunare
corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar și
procuror stagiar.

După doi ani de pregătire,

auditorii de justiţie dau un
examen
Încheierea celor doi ani de cursuri în cadrul
INM se termină cu susţinerea unui examen de
absolvire, care constă în probe teoretice și
practice, prin care este verificat în ce măsură
auditorii de justiţie și-au însușit cunoștinţele
necesare exercitării funcţiei de judecător sau de
procuror.

Examenul de absolvire constă în trei probe

scrise, la disciplinele „Drept civil și drept
procesual civil”, „Drept penal și drept procesual
penal” și „Organizare judiciară”. Concret,
examinarea constă în redactarea de acte
procedurale pe baza unor dosare selectate de
comisiile de elaborare a subiectelor pentru
primele două discipline, respectiv soluţionarea
de speţe la disciplina „Organizare judiciară”.
(Puteți găsi informații despre examenul de
absolvire INM 2016 în acest articol.)

Probele teoretice și practice ale examenului de

absolvire conţin subiecte diferite pentru
judecători și procurori. Pentru a absolvi INM,
candidaţii trebuie să obţină media generală de
minimum șapte și cel puţin nota cinci la fiecare
dintre materiile de examen. În cazul în care un
auditor de justiţie nu promovează examenul de
absolvire al INM în prima sesiune, acesta are
dreptul să participe la următoarea sesiune.

După promovarea examenului de absolvire și

verificarea bunei lor reputaţii, INM îi
numește pe absolvenții săi în funcțiile de
judecători sau procurori stagiari, după
caz. De remarcat faptul că, dacă nu poate fi
asigurat numărul dorit de posturi de judecători
sau procurori stagiari, corespunzător numărului
de posturi pentru care au formulat opţiuni,
auditorii de justiţie sunt numiţi în altă funcţie
decât cea pentru care au optat după primul an
de cursuri în cadrul INM. Potrivit legii,
absolvenţii INM sunt obligaţi să îndeplinească
timp de șase ani funcţia de judecător sau de
procuror.

Legea nr. 303/2004 prevede că procurorii

stagiari sunt numiţi în funcţie de către CSM, pe
baza mediei generale, obţinută prin însumarea
mediilor de la sfârșitul fiecărui an de studiu și
de la examenul de absolvire a INM.

În ceea ce privește activitatea unui procuror

stagiar, legea menţionează că aceștia au dreptul
să efectueze și să semneze acte procedurale, sub
coordonarea unui procuror care se bucură de
stabilitate, și să pună concluzii în instanţă.

Examenul de capacitate are loc

la finalul stagiaturii
Judecătorii stagiari și procurorii stagiari sunt
numiţi în funcţie de CSM pe baza mediei
generale (media aritmetică a rezultatelor finale
ale celor doi ani de studiu și ale examenului de
absolvire a INM), se arată în Regulamentul
privind examenul de capacitate al judecătorilor
stagiari și al procurorilor stagiari.

Conform normelor legale în vigoare, după

încheierea perioadei de stagiu, procurorii
stagiari sunt obligaţi să se prezinte la
examenul de capacitate, care se organizează
anual de CSM, prin intermediul INM, și care
constă în verificarea cunoștinţelor teoretice și
practice prin probe scrise și orale. Data, locul și
modul de desfășurare a examenului de
capacitate se publică în Monitorul
Oficial, Partea a III-a, precum și pe site-ul CSM
și pe cel al INM și se comunică instanţelor
judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea,
cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită
pentru examenul de capacitate.

Cererile de înscriere la examenul de capacitate,

însoţite de referatele de evaluare și de celelalte
acte necesare, potrivit Regulamentului privind
examenul de capacitate al judecătorilor
stagiari și al procurorilor stagiari, se depun la
CSM în termen de 60 de zile de la publicarea
datei examenului. Concret, la cererea-tip de
înscriere se anexează:

# diploma de absolvire a Institutului Naţional

al Magistraturii, în copie;
# referatele de evaluare și avizul consultativ al
președintelui curţii de apel sau, după caz, al
procurorului general al parchetului de pe
lângă aceasta;
# fișa de stagiu, în original.

Potrivit regulamentului citat, examenul de

capacitate constă în susţinerea unor probe
scrise și a unei probe orale. În ceea ce
privește probele scrise, acestea constau în
lucrări cu subiecte distincte pentru judecători și
procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe și
redactarea de lucrări cu caracter practic, în
funcţie de specificul activităţii candidaţilor.
Probele scrise de la examenul de capacitate se
susţin pe parcursul a două zile, la următoarele
materii:

# drept civil;
# drept procesual civil;
$ % & '
# drept penal;
10 de azi Webinarii Forum Abonament