Tema nr 1 .

Organizarea si etica profesiilor juridice

A) Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor.

Organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, prin Institutul Național
al Magistraturii. Soluții din practica judiciară;

B) Independența, imparțialitatea și integritatea – valori deontologice specifice magistraților.

Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și

de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și
a drepturilor și libertăților cetățenilor. Cariera judecătorului este separată de cariera
procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a
judecătorilor. conform Art1-alin(1)si (2)din legea 303din 2004.

Admiterea în magistratură pentru judecători și procurori se realizează prin intermediul unui

concurs, pe baza competențelor profesionale, aptitudinilor și a reputației solide. În vederea
ocupării funcțiilor de judecător și procuror, admiterea și formarea inițială se desfășoară prin
intermediul Institutului Național al Magistraturii. Procesul de admitere la Institutul Național
al Magistraturii se bazează pe principiile transparenței și egalității și se realizează exclusiv
prin concurs.

Persoana care poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii trebuie să îndeplinească

următoarele condiții:

a) să fie cetățean român, cu domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;

b) să dețină o licență în drept;

c) să nu aibă antecedente penale sau cazier fiscal și să se bucure de o reputație ireproșabilă;

d) să cunoască limba română;

e) să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției.

Concursul de admitere pentru ocuparea funcțiilor de judecători și procurori se desfășoară

anual conform programului stabilit de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea
Consiliului Superior al Magistraturii. Informațiile referitoare la data, locul și desfășurarea
concursului, precum și numărul locurilor disponibile, sunt publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, pe paginile web ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale
Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data concursului.

Pentru a se înscrie la concurs, candidații achită o taxă, stabilită prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii, conform cheltuielilor necesare organizării concursului. Numărul de
locuri disponibile pentru candidați este determinat anual de Consiliul Superior al
Magistraturii, având în vedere posturile vacante de judecători și procurori, precum și cele
care urmează să fie înfiinţate.

Comisiile de admitere, elaborare a subiectelor și soluționare a contestațiilor sunt numite prin

decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al
Magistraturii. Verificarea dosarelor și îndeplinirea condițiilor legale de către candidați sunt
realizate de către comisia de admitere. Rezultatele concursului sunt afișate la sediul
Institutului Național al Magistraturii și publicate pe paginile web ale Consiliului Superior al
Magistraturii și ale Institutului Național al Magistraturii.

Candidații nemulțumiți de rezultatele concursului pot depune contestații în termen de 3 zile

de la afișarea acestora la comisia de soluționare a contestațiilor. Comisia va emite o decizie în
termen de 3 zile, iar aceasta este irevocabilă.

Cursanții Institutului Național al Magistraturii au statutul de auditori de justiție. Procesul de

formare profesională inițială desfășurat în cadrul Institutului Național al Magistraturii
presupune pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători
sau procurori. Durata cursurilor de formare profesională pentru auditorii de justiție este de 2
ani. La finalul primului an de cursuri, auditorii de justiție își aleg, în funcție de medii și de
numărul de posturi disponibile, între funcția de judecător sau procuror. Pe parcursul acestui
program, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în instanțele judecătorești și
parchete, participă la ședințele de judecată și asistă la activitățile de urmărire penală,
dobândind astfel o înțelegere directă a activităților desfășurate de judecători, procurori și
personalul auxiliar specializat. Auditorii de justiție primesc o bursă lunară, echivalentă cu
indemnizația corespunzătoare funcției de judecător stagiar sau procuror stagiar, în funcție de
vechimea acumulată în calitate de auditor.

Bursa acordată auditorilor de justiție se încadrează în categoria dreptului salarial și se

determină prin luarea în considerare a indemnizației brute prevăzute legal pentru judecătorii
și procurorii aflați în stadiul de stagiu, din care se scad reținerile, rezultând indemnizația netă.
Această sumă este ulterior virată pentru acoperirea obligațiilor legale către fondurile de
asigurări sociale de stat și contribuțiile la asigurările sociale de sănătate, atât din partea
angajatorului, cât și a beneficiarului.

Auditorii de justiție primesc această indemnizație și pe durata perioadelor de vacanţa . De

asemenea, perioada în care cineva a activat ca auditor de justiție, în cazul în care a trecut cu
succes examenul final la Institutul Național al Magistraturii, este considerată vechime în
funcția de judecător sau procuror.

După finalizarea programului de instruire la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de

justiţie sunt evaluați printr-un examen complex, care include probe teoretice și practice. Acest
examen are rolul de a testa nivelul de cunoştinţe necesare pentru exercitarea funcţiilor de
judecător sau procuror. Auditorii de justiţie care reuşesc să promoveze examenul sunt, de
obicei, desemnaţi pentru funcţiile la care au optat după primul an de cursuri la Institutul
Naţional al Magistraturii, conform prevederilor legale.

Cei care nu trec examenul de absolvire au posibilitatea să îl susţină din nou în cadrul sesiunii
următoare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care un auditor de
justiţie nu se prezintă nejustificat la examen sau nu reuşeşte să îl promoveze în a doua
sesiune, acesta nu poate fi desemnat judecător sau procuror și este obligat să restituie suma
primită ca bursă și costurile de școlarizare.

Absolvenții Institutului Naţional al Magistraturii au obligația de a lucra în funcţia de

judecător sau procuror timp de 6 ani. În situația în care un absolvent este demis din funcție
înainte de împlinirea acestei perioade din propria inițiativă sau din motive imputabile
acestuia, va trebui să restituie bursa de auditor de justiţie și cheltuielile de şcolarizare
proporţional cu perioada rămasă până la termenul legal stabilit.

Independența, imparțialitatea și integritatea reprezintă fundamentele deontologice esențiale

pentru magistrați, fiind principii cardinale care asigură buna funcționare a justiției și
încrederea publicului în sistemul judiciar.

Independența judiciară este un pilon fundamental, garantând că magistrații pot lua decizii
libere, fără influențe externe, politice sau economice. Aceasta înseamnă că judecătorii și
procurorii trebuie să fie protejați de orice formă de presiune externă și să fie în măsură să își
exercite funcția în deplină libertate, conform legii și conștiinței lor.

Imparțialitatea este o altă valoare deontologică crucială. Magistrații trebuie să fie imparțiali în
abordarea fiecărui caz, fără să fie influențați de părți, de opinii publice sau de alte
considerente exterioare. Ei trebuie să judece fiecare caz în funcție de probele și argumentele
prezentate în instanță, respectând principiul egalității părților și al dreptății.

Integritatea reprezintă un alt aspect esențial al deontologiei magistraților. Aceasta implică un

standard înalt de moralitate și corectitudine în toate aspectele profesionale și personale. Un
magistrat integru acționează în conformitate cu normele etice, evitând orice formă de
corupție, conflict de interese sau comportament necorespunzător.

Valorile deontologice ale independenței, imparțialității și integrității sunt fundamentale

pentru instanțe și parchete în asigurarea unei justiții echitabile și transparente. Ele reprezintă
baza pe care se construiește încrederea publicului în sistemul judiciar și sunt esențiale pentru
menținerea unei societăți democratice și a statului de drept. Prin urmare, promovarea și
respectarea acestor valori sunt cruciale pentru buna funcționare a sistemului judiciar.

Bibliografie

-LEGE Nr. 303 Republicată din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

-https://inm-lex.ro/formarea-initiala/

-HOTĂRÂRE nr.328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al

judecătorilor şi procurorilor