TEMA I ORGANIZAREA SI ETICA PROFESIILOR JURIDICE

Admiterea în magistratură a judecătorilor și procurorilor se face prin concurs, pe baza

competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații.

Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de

judecător și procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii cu respectarea
principiilor transparenței și egalității, exclusiv pe bază de concurs. Pentru a fi admisă la
Institutul Național al Magistraturii o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiții: are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu, este
licențiată în drept, cunoaște limba română, este aptă, din punct de vedere medical și
psihologic, pentru exercitarea funcției, nu are antecedente penale sau cazier fiscal.

Concursul de admitere se organizează anual la data și locul stabilite de Institutul National

al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de
desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al
Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte
de data stabilită pentru concurs. Numărul de cursanți, separat pentru judecători și procurori,
se stabilește în fiecare an, în funcție de posturile de judecători și procurori vacante, precum și
de cele care vor fi înființate, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin secțiile
corespunzătoare.

După publicarea datelor anterioare se verifică îndeplinirea condiției bunei reputații și a

condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic și medical pentru exercitarea funcției,
pentru persoanele care își exprimă intenția de a participa la concurs. În vederea evaluării
psihologice, persoana interesată plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.

Verificarea dosarelor candidaților și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14alin. (2) se

realizează de comisia de admitere. Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de
justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea
mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcția de judecător sau procuror. În
perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor
judecătorești și al parchetelor, asistă la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire
penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii,
procurorii și personalul auxiliar de specialitate. Programul de formare profesională a
auditorilor de justiție se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
Institutului Național al Magistraturii.

Sancțiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiție sunt: avertismentul; diminuarea

bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; diminuarea bursei proporțional cu
numărul absențelor nemotivate, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună; exmatricularea din
Institutul Național al Magistraturii. Auditorii de justiție care au promovat examenul prevăzut
la alin. (1) vor fi numiți, potrivit legii, de regulă, în funcțiile pentru care au optat după primul
an de cursuri în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție care nu
promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia la
următoarea sesiune organizată de Institutul Național al Magistraturii. Absolvenții Institutului
Național al Magistraturii sunt obligați să îndeplinească timp de 6 ani funcția de judecător sau
de procuror.

Independența justiției este o premisă a statului de drept și o garanție fundamentală a unui

proces echitabil. Prin urmare, judecătorul va garanta și va acționa ca exemplu de
independentă a justiției, atât sub aspect individual, cât și sub aspect instituțional.

Statutul judecătorilor urmărește să asigure competența, independența și imparțialitatea la

care orice persoană se așteaptă în mod legitim din partea instanțelor de judecată și a fiecărui
judecător căruia îi este încredințată apărarea drepturilor sale. Acesta exclude orice dispoziție
sau procedură care ar putea periclita încrederea într-o astfel de competență, independență sau
imparțialitate. Prezenta cartă este în continuare compusă din dispozițiile care pot, în cea mai
mare măsură, garanta realizarea acestor obiective. Aceste dispoziții urmăresc ridicarea
nivelului garanțiilor în diferite state europene. Ele nu pot justifica modificări ale statutelor
naționale care să tind să reducă nivelul deja atins al garanțiilor în țările respective.

Imparțialitatea este esențială pentru exercitarea corespunzătoare a funcției judiciare. Ea

privește nu doar decizia însăși, ci și procesul prin care se ajunge la aceasta.

Integritatea este esențială pentru exercitarea corespunzătoare a funcției judiciare.

BIBLIOGRAFIE: juridice.ro, lege5.ro