Guvernul Republicii Moldova

Ministerul Educaţie al Republicii Moldova

Academia Administrare Publică
Drept Public

REFERAT
Disciplina: Dimensiunile juridice ale partamentarismului contemporan

Tema  : Alegerile, organziarea procesului de votare și totalizarea

rezultatelor

Executat de: studentul : Vîrlan Dan

e-mail  :virlandan10@[Link]
Verificat de: doctor habilitat în drept, profesor universitar: Ion Guceac

Chişinău 2020
 C U P R I N S:

INTRODUCEREA.

Capitolul I
Alegerile în Republica Moldova
Tipurile de alegeri.
Organul competent de realizarea politicii electorale în Republica Moldova

Capitolul II Procedura de votare:

Organzizarea procesului de votare
Desfășurararea votării

Capitolul III Totalizarea rezultatelor alegerilor.

Procedura de numărare a voturilor.
Totalizarea și confirmarea rezultatelor

Anexe:
 I N T R O D U C E R E:

Esența democrației rezidă în faptul că puterea politică provine de la poporul suveran.

Astfel, într-un regim democratic, activitățile politice nu sunt rezervate doar
politicienilor profesioniști sau agenților specializați. Cetățenii intervin, la rândul lor, în sfera
activităților cu caracter politic. Intervenția cetățeanului în societățile democratice este
încurajată, organizată, codificată prin norme înscrise în regulile de drept. Cetățenii sau
grupurile de cetățeni își pot exprima decizia lor de a lua parte la viața politică prin practica
voturilor, manifestărilor sau a petiționării.
Participarea politică convențională reunește o serie de activități si de comportamente
ordonate în jurul votului. Votul, principal modalitate de exprimare a suveranității populare
în societățile democratice, este activitatea politică ce mobilizează, la interval regulate de
timp, cel mai mare număr de cetățeni. El generează însă si alte forme de angajare politică,
mai mult sau mai puțin legate de campaniile electorale în mod direct: atenția acordată
mesajelor politice si dezbaterilor, discuții pe teme politice cu cei apropiați, participarea la
mitinguri si dezbateri pe teme politice, participarea la întâlniri cu candidații, contribuția
directă la activitățile concurenților electorali sau la finanțarea campaniei electorale.
Între două scrutine electorale alegătorul poate interveni personal, sau colectiv, pe
lângă reprezentanții săi.
Procesul electoral include activitățile si procedurile derulate consecutiv ce țin de
organizarea, desfășurarea si totalizarea rezultatelor alegerilor. Alegerile prin însăși esența
lor, au ca scop promovarea în funcțiile eligibile ale administrației publice locale a unor
persoane demne, cunoscătoare a problemelor specifice localităților, în corespundere cu
cerințele legitime ale locuitorilor.
În prezenta lucrare, vom opera cu cele mai întâlnite noțiune privind sistemul
electoral, și anume:
Drept electoral – totalitatea normelor juridice care reglementează participarea
cetăţenilor la procesul de formare a organelor de stat centrale şi locale elective, precum şi
alegerea funcţionarilor lor, prin intermediul drepturilor şi libertăţilor electorale garantate de
Constituţia Republicii Moldova.
Sistem electoral – procedurile utilizate pentru desemnarea de reprezentanţi ai
poporului în organismele puterii centrale şi locale. Sistemul electoral este totodată
modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în alegeri în funcţie de rezultatele
alegerilor. Pe lângă noţiunea de sistem electoral este utilizată pe larg şi noţiunea de scrutin.
Orice naţiune posedă o anumită formă de sistem electoral, dar acesta diferă în funcţie
de sistemul politic. În practica electorală există două mari categorii de sisteme (scrutin)
electorale: sistemul majoritar şi sistemul electoral al reprezentării proporţionale.
Toate celelalte tipuri sânt considerate combinaţii în diverse proporţii ale acestora. Ele
sânt numite sisteme electorale mixte.
 
 CAPITOLUL I

Alegerea reprezintă desemnarea prin vot direct sau prin votul electorilor a

persoanelor destinate a ocupa o funcție politică, acesta este un concept aristocratic,
deoarece vizează desemnarea "celui mai bun" (aristo).
Deși democrația poate (chiar ar trebui) să funcționeze fără alegeri, doar prin tragere la sorți
sau decizia unanimă sau majoritară a întregului popor, în general, alegerile sunt considerate
a fi principiul de bază al acestei forme de guvernământ.
Acest mod de desemnare este folosit în numeroase organiizații pentru a desemna persoanele
responsabile: în consilii de administrație, localități, asociații, partide politice, cler,
(conclavul reunit pentru desemnarea Papei, capitulul care desemnează abatul), etc.
Se recurge la alegeri și în cadrul întreprinderilor pentru desemnarea reprezentanților
personalului (alegeri profesionale).
Republica Moldova este un stat suveran şi independent, în care suveranitatea
naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct şi prin organele sale
reprezentative. Organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica
autoritate legislativă a statului este Parlamentul, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În componenţa Parlamentului se aleg 101
deputaţi, care, în exercitarea mandatului, sînt în serviciul poporului, orice mandat imperativ
fiind considerat nul.
Conform Constituţiei Republicii Moldova, alegerile parlamentare se organizează şi
desfăşoară în baza unei legi organice, tot prin lege organică fiind reglementate sistemul
electoral, statutul deputatului şi modul de activitate a Parlamentului.
La începutul anului 1990 (februarie-martie) a fost ales Sovietul Suprem al R.S.S.
Moldova (de legislatura a XII-a), organ reprezentativ format din deputaţi aleşi pe
circumscripţii uninominale, care ulterior (la 23 mai 1991) a decis schimbarea denumirii
statului “R.S.S. Moldova” în “Republica Moldova” şi respectiv, a “Sovietului Suprem” —
în “Parlamentul Republicii Moldova”.
La 12 octombrie 1993, în scopul creării unui Parlament profesionist pe bază de
pluripartitism, Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, stabilind pentru data de
27 februarie 1994 alegeri anticipate în Parlament, în baza unei noi legi privind alegerea
legislativului.
Începînd cu anul 1994, Parlamentul funcţionează pe bază permanentă, calitatea de
deputat fiind incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia
activităţii didactice şi ştiinţifice.
Alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 s-au organizat în baza unei Legi special
adoptate, iar ulterior, reglementările privind alegerea organelor puterii de stat şi desfăşurarea
referendumurilor au fost concentrate într-un singur document — Codul electoral, adoptat 21
noiembrie 1997.
Conform legislaţiei electorale, începînd cu anul 1994, alegerile parlamentare se
desfăşoară în baza sistemului proporţional, întreg teritoriul ţării constituind o circumscripţie
electorală, în care se aleg cei 101 deputaţi.
Alegerile se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la
dizolvarea Parlamentului precedent.
Rezultatele alegerilor parlamentare sînt confirmate de Curtea Constituţională a
Republicii Moldova.
Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii componenţe.
Parlamentul poate fi dizolvat înainte de termen:
 a. în cazul imposibilităţii formării Guvernului (în termen de 45 de zile de la
prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de
învenstitură) sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni;
b. dacă nu reuşeşete să aleagă Preşedintele Republicii Moldova.
În cazul survenirii circumstanţelor menţionate mai sus, se organizează alegeri
parlamentare anticipate.

Tipurile de alegeri
- Alegeri parlamentare.
Alegerile parlamentare se desfășoară în conformitate cu prevederile Titlului III al
Codului electoral. De la declararea independenței Republicii Moldova, în perioada 1994–
2014, au avut loc 8 scrutine, dintre care 4 au fost anticipate – în 1994, 2001, iulie 2009 și
2010. Pentru toate cele 8 scrutine parlamentare a fost utilizat sistemul electoral proporțional.
Alegerile parlamentare ordinare din 24 februarie 2019 s-a desfășurat în baza unui sistem
electoral nou. La 20 iulie 2017, cu votul deputaților fracțiunilor Partidului Socialiștilor din
Republica Moldova, Partidului Democrat din Moldova și grupului parlamentar al Partidului
Popular European din Moldova, Codul electoral a fost modificat. Sistemul electoral
proporțional a fost schimbat cu sistemul electoral mixt (combinat: proporțional și majoritar),
alegerile desfășurându-se într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În
circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale iar
în circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar. La alegerile
parlamentare ordinare din februarie 2019 s-a votat în 51 de circumscripții uninominale,
dintre care 3 în străinătate, stabilite în baza unor criterii geografice, și în 2 constituite în
Transnistria.

- Alegeri prezidențiale
De la declararea independenței au avut loc trei scrutine prezidențiale directe –
în 1991, 1996 și 2016, în urma cărora cetățenii au ales șeful statului. În perioada 2000–
2012 președintele a fost ales de către Parlament. În această perioadă au avut loc 7 tentative
de alegere a președintelui, dintre care doar trei s-au soldat cu succes: în 2001, 2005 și 2012.
Imposibilitatea alegerii șefului statului a provocat în trei cazuri dizolvarea Parlamentului și
organizarea alegerilor parlamentare anticipate, potrivit prevederilor Constituției.
Curtea Constituțională a adoptat la 4 martie 2016 Hotărârea nr. 13 prin care a dispus, după o
perioadă de 16 ani, revenirea la alegerea directă a președintelui Republicii Moldova.
Parlamentul a acționat în consecință, restabilind Titlul IV al Codului electoral, referitor la
alegerea directă a șefului statului, cu o întârziere de mai bine de jumătate de an după
expirarea mandatului președintelui în exercițiu. Alegerile ordinare ale președintelui
Republicii Moldova s-au desfășurat la 30 octombrie (13 noiembrie) 2016. În rezultatul
scrutinului, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a fost
ales președinte al Republicii Moldova, învingând-o în al doilea tur de scrutin pe
reprezentanta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu.

- Alegeri locale
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe,
raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Autoritățile administrației publice, prin
care se exercită autonomia locală, sunt consiliile locale alese și primarii aleși.
Modul de alegere a consiliilor locale și a primarilor este stabilit de Titlul V al Codului
electoral. De la declararea independenței, în Republica Moldova au avut loc 6 scrutine
locale generale. Din diverse motive, atunci când funcțiile de primari devin vacante, Comisia
Electorală Centrală organizează alegeri locale noi, de obicei de cel mult 2 ori pe an,
primăvara și toamna, cu excepția ultimului an de mandat al autorităților locale. La 20
octombrie (3 noiembrie) 2019 au avut loc alegeri locale generale. Primar general
al municipiului Chișinău a fost ales Ion Ceban, candidatul Partidului Socialiștilor din
Republica Moldova, care a obținut 52,39% din sufragii.

- Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

În conformitatea cu Legea organică nr. 344-XIII din 23.12.1994 privind statutul juridic
special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un
statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a
Republicii Moldova. Găgăuzia soluționează de sine stătător, în limitele competențelor sale,
în interesul întregii populații, problemele dezvoltării politice, economice și culturale. Pe
teritoriul Găgăuziei sunt garantate toate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția și
legislația Republicii Moldova.
Statutul de autonomie a Găgăuziei presupune alegerea organelor de conducere ale acesteia.
De aceea, în afara alegerilor de nivel național, în Republica Moldova se desfășoară scrutine
regionale pentru alegerea Adunării Populare (Halk Toplușu) – autoritate reprezentativă, și a
Guvernatorului (Bașcanului) – persoana oficială supremă a Găgăuziei, căruia i se
subordonează toate autoritățile administrației publice ale Găgăuziei.
După adoptarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei în regiunea autonomă au
avut loc 6 scrutine ordinare privind alegerea Adunării Populare, desfășurate în baza
sistemului electoral majoritar. Ultimele alegeri ale Adunării Populare din 2016 au scos în
evidență fenomenul camuflării candidaților partinici în reprezentanți ai unor organizații
civice. Din 35 de mandate de deputați, doar 7 au fost obținute de candidați partinici. În
pofida rezultatelor electorale, în Adunarea Populară a fost creată o majoritate partinică.
În aceeași perioadă au avut loc 5 scrutine ordinare pentru alegerea Guvernatorului
Găgăuziei. În 2002 au avut loc alegeri anticipate ale Guvernatorului, urmare a unui conflict
între puterea centrală și cea regională. Ultimele alegeri ale Bașcanului au avut loc la 30 iunie
2019, câștigate din primul tur de scrutin de candidatul independent Irina Vlah.

- Referendumuri
Cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului,
care se desfășoară în conformitate cu prevederile incluse în Titlul VI al Codului electoral.
Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică
supremă.
De la declararea independenței Republicii Moldova au avut loc 3 exerciții referendare
naționale, în 1994, 1999 și 2010. Primele două au fost consultative, fără efecte juridice
exprese. Acestea s-au referit la atitudinea cetățenilor față de suveranitatea și, respectiv, față
de forma de guvernare. Referendumul din 2010 a fost unul constituțional, referindu-se la
alegerea directă a șefului statului. Rezultatele acestuia au fost invalidate, din cauza prezenței
reduse a cetățenilor la urnele de vot.
La 24 februarie 2019 s-a desfășurat un referendum republican consultativ, în aceeași zi
cu alegerile parlamentare 2019. Cetățenii au fost invitați la urne pentru a se exprima în
legătură cu reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 și introducerea mandatului
imperativ, care să permită revocarea (demiterea) deputaților dacă nu își îndeplinesc
corespunzător obligațiile. Conform hotărârii Curții Constituționale din 14 martie 2019, care
a confirmat rezultatele referendumului republican, condiția privind cvorumul de participare
a fost îndeplinită, majoritatea cetățenilor au votat pentru, la ambele întrebări supuse votului.
Organul competent de realizarea politicii electorale în Republica Moldova
Comisia Electorală Centrală este un organ de stat independent, înfiinţat pentru
realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru
supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor
politice şi a campaniilor electorale
CEC este o instituţie deschisă, transparentă şi profesionistă, în permanenţă pregătită
să-şi îndeplinească atribuţiile la cel mai înalt nivel şi într-un cadru electoral accesibil, în care
cetăţenii să aibă încredere.
Misiunea Comisiei Electorale Centrale este de a crea condiţii optime pentru ca toţi
cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată exercita nestingherit dreptul constituţional de a
alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri libere şi corecte.
Valorile de bază ale CEC sunt: Integritate, independenţă, impaţialitate, transparenţă,
responsabilitate şi profesionalism, credibilitate, receptivitate, inovaţie, orientare spre
cetăţean și incluziunea-gender.
Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri: un membru este desemnat
de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sunt desemnaţi de către
Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei.
Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul
majorităţii deputaţilor aleşi. 
Membrii CEC sunt inamovibili şi nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor organizaţii
social-politice.
Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de cinci ani, iar componenţa nominală a
acesteia se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat ale cărui structură şi efectiv-
limită se aprobă de către Comisie. Personalul aparatului este compus din funcţionari publici,
supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare,
supus reglementărilor legislaţiei muncii. 
Personalul aparatului este numit sau angajat în funcţie, în condiţiile legii, de către
preşedintele Comisiei. În perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri locale generale şi
referendumuri republicane), Comisia Electorală Centrală poate angaja, după caz, prin
contract individual de muncă, personal în cadrul aparatului Comisiei, degrevînd persoanele
respective de atribuţiile de la locul de muncă permanent.

Componența Comisiei Electorale Centrale

DORIN CIMIL – Președintele Comisiei Electorale Centrale (numit în funcția de Președinte
CEC prin HCEC nr. 2539 din 19 iulie 2019)
VLADIMIR ȘARBAN – Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (numit în funcția de
Vicepreședinte CEC prin HCEC nr. 2539 din 19 iulie 2019)
MAXIM LEBEDINSCHI - Secretarul Comisiei Electorale Centrale (numit în funcția de
Secretar CEC prin HCEC nr. 2539 din 19 iulie 2019)
VEACESLAV AGRIGOROAE – Membru al Comisiei Electorale Centrale
VASILE GAFTON – Membru al Comisiei Electorale Centrale
SERGIU GURDUZA – Membru al Comisiei Electorale Centrale
ANDREI VOLENTIR - Membru al Comisiei Electorale Centrale
VADIM FILIPOV – Membru al Comisiei Electorale Centrale
DUMITRU PAVEL – Membru al Comisiei Electorale Centrale (confirmat în funcția de
membru CEC prin Hotărîrea Parlamentului nr. 82 din 16 iulie 2019)
C A P I T O L U L II

Organizarea procesului de votare .

Secția de votare se asigură de către autoritățile administrației publice locale cu

cabine, urne de vot și celelalte materiale necesare.
Biroul electoral al secției de votare poartă întreaga responsabilitate pentru
organizarea votării, pentru secretul exprimării voinței alegătorilor, pentru amenajarea
localurilor și pentru menținerea în ele a ordinii cuvenite. Înainte de ziua alegerilor biroul
electoral al secției de votare verifică existența întregii documentații electorale: listele
electorale, buletinele de vot, formulare speciale, furmularele proceselor-verbale privind
rezultatele numărării voturilor, precum și ștampilele biroului electoral necesare pentru
procesul de cotare, ceară roșie, funcționalitatea mijloacelor energetice, de telecomunicații,
transport și antiincediare, etc.
Biroul electoral al secției de votare, cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor,
este obligat să comunice alegătorilor din raza secției de votare respective informația despre
sediul secției de votare la care ei vor vota.
Biroul electoral al secției de votare aduce la cunoștință publică timpul și locul votării
cel mai târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor prin intermediul distribuirii invitațiilor
nominale alegătorilor.
În ziua alegerilor, la or[Link], președintele biroului electoral al secției de votare, în
prezența a cel puțin jumătate din membrii biroului electoral, verifică urnele de vot, le
sigilează, verifică existența listelor electorale, buletinelor de vot, ștampilelor și întocmește
un proces-verbal de deschiderea secției de votare în două exemplare. Procesul-verbal sus
menționat se semnează de către toți membrii prezenți ai biroului electoral al secției de
votare și un exemplare se introduce în urna de vor, după care președintele declară votarea
deschisă.

Desfășurarea alegerilor.
Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00 în localuri
special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine pentru
vot secret şi cu urne de vot.
Membrii biroului electoral al secției de votare, membrii reprezentanți nai
concurenților electorali şi persoanele autorizate să asiste la operațiile electorale sunt
obligați să poarte ecusoane de identitate vizibile. Persoanelor care intră în localul
secțiilor de votare li se interzice să poarte şi să arate ecusoane, insigne sau alte
însemne de agitație
electorală.
Numărul necesar de urne de vot pentru votare se determină în dependență de
numărul alegătorilor incluşi în listele electorale, precum şi de dimensiunile buletinului de
vot. Dimensiunile urnelor de vot (de bază şi mobile) se stabileşte prin hotărâre a
Comisiei Electorale Centrale.
Urnele se isntalează în așa fel încât alegătorul, pentru a se apropia de ele, să
traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot secret. Localul secției de votare trebuie să
fie dotat cu un număr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomerația.
Pentru asigurarea unui parcurs ordonat prin secția de votare şi evitarea
aglomerației, biroul electoral al secției de votare stabileşte un traseu pentru alegători,
începând de la intrare, spre mesele la care se eliberează buletinele, apoi spre cabinele de vot
secret şi urnele de vot.
Secția de votare trebuie să fie amenajată astfel încât să permită membrilor biroului
electoral al secției de votare şi altor persoane autorizate să asiste la operațiile
electorale, să supravegheze, în mod continuu, toate aspectele procesului de votare,
inclusiv identificarea alegătorului, înmânarea buletinelor şi introducerea lor în urnele de
vot,
numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale
În timpul rezervat votării se interzice de a închide localul de votare şi de a suspenda votarea,
cu excepția cazurilor de dezordine în masă, de calamități naturale, de alte circumstanțe neprevăzute,
care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea alegerilor. În aceste cazuri,
preşedintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru cel mult 2 ore,
timp în care va aduce localul secției de votare în starea corespunzătoare sau va găsi un alt local,
înştiințând despre acest fapt alegătorii. Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi
obligate să părăsească localul secției de votare în timpul suspendării votării.
Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul de votare şi pe
teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, o poartă preşedintele
biroului electoral al secției de votare împreună cu reprezentantul comisariatului de poliție.
Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toți.
Este strict interzis a intra în localul de votare cu arme de foc sau cu arme albe.
Reprezentantul forțelor de ordine poate intra în secția de votare numai în cazul când este
invitat de preşedintele biroului electoral să ajute la restabilirea ordinii de drept.
Buletinele de vot se păstrează într-un loc sigur din interiorul secției de votare, în
pachete legate a câte 100 de bucăți, şi se distribuie de către preşedintele biroului electoral
al secției de votare, membrilor biroului electoral pentru a fi eliberate alegătorilor în
măsura necesității.
La momentul legitimării alegătorului, după înmânarea buletinului de vot, se face
mențiunea cu privire la faptul participării acestuia la votare prin intermediul sistemului
electronic - modulul “Registrul electronic al alegătorilor”, parte componentă a Sistemului
Informațional Integrat “Alegeri”.
Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite.
Membrul biroului electoral al secției de votare înmânează alegătorului buletinul de vot,
conform listei electorale, numai la prezentarea buletinului de identitate cu fişă de
însoțire, în care se indică domiciliul sau reşedința alegătorului pe teritoriul secției de
votare respective. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în
dreptul numelui.
Alegătorii din raza secției de votare care nu sunt înscrişi în listele electorale se
înscriu într-o listă suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domicilierea lor în
perimetrul secției de votare în cauză. În aceeaşi listă suplimentară, se înscriu şi alegătorii
care au venit la secția de votare cu certificatul pentru drept de vot. Certificatul pentru
dreptul de vot rămâne la biroul electoral şi se anexează la lista suplimentară.
Preşedintele şi membrii biroului electoral al secției de votare votează în secția
unde îşi desfăşoară activitatea după înscrierea lor în lista suplimentară în baza certificatului
pentru drept de vot.
 Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret.
Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite
în cabină o altă persoană, cu excepția membrilor biroului electoral, membrilor
reprezentanți ai concurenților electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operațiile
electorale. Aceste cazuri vor fi consemnate aparte în raportul biroului electoral al secției de
votare.
Până la introducerea de către alegător a buletinului în urna de vot, unul dintre
membrii biroului electoral al secției de votare, care se află permanent lângă urnă, va aplica
pe versoul buletinului de vot ştampila specială a biroului electoral al secției de votare.
Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al
secției de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou
buletin de vot. Acest caz va fi menționat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista
electorală.
În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice,
nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secției de votare desemnează, la
cererea orală sau scrisă a acestuia, cel puțin doi membri ai biroului electoral care se
deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar votării la locul unde se
află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Votarea la locul aflării alegătorului se
efectuează conform listei de alegători, întocmite de biroul electoral al secției de
votare în baza cererilor acestora. Persoanele neînscrise într-o asemenea listă nu pot vota la
locul aflării. În lista electorală, în dreptul numelui persoanei respective se face
mențiunea “Votat la locul aflării”.
Pentru a evita sustragerea membrilor biroului electoral al secției de votare de la
obligațiile sale, deplasarea la domiciliul alegătorilor poate fi efectuată în ultimele ore ale
timpului de votare, dar nu mai târziu de ora 20.00. Totodată urna de vot mobilă trebuie să
fie restituită la secția de votare până la ora 21.00.
Persoanele deținute pe baza unui mandat de arestare până la pronunțarea
sentinței judecătoreşti, persoanele condamnate la privațiune de libertate a căror sentință
nu este definitivă şi cele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest
votează la
locul aflării în conformitate cu punctul 72 al Regulamentului cu privire la activitatea
birourilor electorale ale secțiilor de votare aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr.396 din 14 decembrie 2006.
În cazul în care preşedintele biroului electoral al secției de votare autorizează
scoaterea din localul secției de votare a unei urne de vot mobile, faptul acesta, precum şi
lista de alegători care au solicitat votarea la locul aflării sunt aduse la cunoştința
persoanelor autorizate să asiste la operațiile electorale, oferindu-li-se acestora posibilitatea
de a însoți urna de vot mobilă cu folosirea, în caz de necesitate, a mijloacelor de
transport de folosință proprie.
Preşedintele biroului electoral al secției de votare duce evidența evenimentelor
importante ce au avut loc în timpul votării şi pe parcursul numărării voturilor. La cererea
membrilor biroului electoral sau a persoanelor autorizate să asiste la operațiile electorale,
sau a oricărui alegător, preşedintele notează comentariile şi obiecțiile expuse de aceştia
în privința procedurii votării într-un act care se anexează la procesele-verbale ale
biroului electoral al secției de votare.1

1
Regulamentul cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare aprobat prin hotărârea Comisiei
Elctorale Centrale nr.396 din 14 decembrie 2006
C A P I T O L U L III Numărarea voturilor.

Procedura de numărare a voturilor.

După expirarea timpului rezervat votării, la ora 21.00 preşedintele biroului electoral
al secției de votare anunță încheierea votării şi dispune închiderea secției de votare. După
aceasta biroul electoral al secției de votare începe numărarea voturilor.
Din momentul închiderii secției de votare, biroul electoral al secției de votare
rămâne în şedință pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a
raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secției de votare rămân la
secția de votare şi participă la operațiile electorale, cu excepția cazurilor de incapacitate
fizică sau
altor circumstanțe extraordinare.
Înainte de deschiderea urnelor de vot toate ştampilele cu mențiunea “Votat” se
adună, se numără şi se transmit preşedintelui biroului electoral al secției de votare
pentru păstrare. După aceasta toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se
anulează de către biroul electoral al secției de votare, aplicându-se pe ele ştampila cu
mențiunea “Anulat”, apoi se leagă separat şi se sigilează.
Până la deschiderea urnelor de vot, membrii biroului electoral al secției de votare
în prezența persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale, verifică
integritatea sigiliilor aplicate pe urnele de vot. În caz dacă sigiliile sunt deteriorate sau
conțin particularități vădite care ar confirma posibilitatea deschiderii sau extragerii din
urnă a
buletinului de vot, se va întocmi un proces-verbal în acest sens, care se va anexa la procesul-
verbal privind rezultatele numărării voturilor.
După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al
secției de votare, în prezența membrilor biroului electoral şi a persoanelor autorizate să
asiste la operațiile electorale, deschide urnele. Mai întâi se deschid urnele de vot mobile,
se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne.
În cazul în care se va constata că în urnele de vot mobile sunt mai multe buletine
decât numărul alegătorilor care au solicitat votarea la locul aflării, se va întocmi un
proces-verbal, iar toate buletinele din urna mobilă se vor considera nule. Dacă numărul de
buletine din urnele de vot mobile coincide cu numărul de buletine ce au fost eliberate în
acest scop, aceste buletine se vor aduna la buletinele din celelalte urne pentru a fi
numărate voturile obținute de concurenții electorali.
 Secția de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase
din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului electoral
al secției de votare şi al celor prezenți. Pe mesele destinate numărării voturilor se
aranjează
fanioanele cu denumirea sau numele concurenților electorali. Urnele cu buletinele de vot
se răstoarnă pe mesele unde se va efectua numărarea.
Numărarea voturilor acumulate de concurenții electorali se efectuează numai de
către membrii biroului electoral al secției de votare cu drept de vot deliberativ.
Un membru al biroului electoral al secției de votare ia fiecare buletin, îl ridică
în aşa fel ca cei ce asistă la numărarea voturilor să-l poată vedea şi îl demonstrează pe
față şi pe verso. Buletinul contabilizat se aşează aparte în fața fanionului cu
denumirea concurentului electoral pentru care s-a dat votul în cauză.
Înainte de numărarea propriu-zisă a voturilor obținute de concurenții electorali,
biroul electoral al secției de votare stabileşte numărul de buletine extrase din urnele
de vot, precum şi numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletine de vot în baza
numărului de alegători din listele electorale şi listele suplimentare, în dreptul numelui
cărora figurează semnătura alegătorului.
Buletinele cu voturile exprimate pentru fiecare concurent electoral se numără şi se
leagă separat, iar rezultatele numărării, odată stabilite, se consemnează într-un formular
special pentru numărarea voturilor şi se transmit în organul electoral ierarhic superior.
Înainte de a înscrie în procesul-verbal numărul de voturi obținute de concurenții
electorali, membrilor reprezentanți ai concurenților electorali şi persoanelor autorizate să
asiste la operațiile electorale li se dă posibilitatea de a verifica datele din formularul
special pentru numărarea voturilor.
Biroul electoral al secției de votare nu include buletinele nevalabile în numărul total
de voturi valabil exprimate. Se declară nevalabile buletinele:
-care nu au aplicată pe ele ştampila de control a biroului electoral al secției de
votare;
- de alt model decât cel stabilit;
- în care a fost aplicată ştampila cu inscripția “Votat” în mai multe
- patrulatere;
- în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripția “Votat” în nici un cerc din nici un
- patrulater;
- în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenților
electorali;
- care au fost deformate sau mâzgălite astfel încât nu este clară opțiunea alegătorului.2
Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a
aplicat ştampila cu inscripția “Votat” de mai multe ori într-un singur patrulater sau din
cauza că ştampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori
simbolul concurentului electoral, în cazul când opțiunea alegătorului este clară.
Preşedintele biroului electoral al secției de votare oferă tuturor membrilor
biroului electoral şi persoanelor autorizate să asiste la operațiile electorale posibilitatea
de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.
Dacă membrii biroului electoral al secției de votare au îndoieli în privința
valabilității buletinului de vot, problema se soluționează prin vot, iar rezultatul votării se
consemnează în procesul-verbal al şedinței biroului electoral.
Datele preliminare ale rezultatelor numărării şi totalizării voturilor se introduc în
formularul special “Numărul de voturi acumulate de concurenții electorali”, conținutul

2
Pct.92 al Regulamentului cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de
votare aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.396 din 14 decembrie 2006 //
Monitorul Oficial nr.10-13/54 din 26.01.2007
căruia se transmite imediat prin telefon consiliului electoral de circumscripție. Modelul
formularului special se stabileşte de Comisia Electorală Centrală.
Formularul se întocmeşte după ce membrii biroului electoral al secției de votare
vor număra şi lega separat buletinele cu voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent
electoral. În formular se indică numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare
concurent electoral, precum şi numărul total de voturi valabil exprimate.
Suma buletinelor cu voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral şi
a buletinelor nevalabile trebuie să fie egală cu numărul buletinelor extrase din urnele de
vot.
Formularul special pentru numărarea voturilor se semnează de către preşedintele
şi secretarul biroului electoral al secției de votare. După verificarea datelor din formular
ele se vor consemna în procesele-verbale privind rezultatele numărării voturilor.
Formularele speciale se păstrează în secțiile de votare până la confirmarea
rezultatelor votării, după aceea se vor nimici.
În caz de necesitate la examinarea contestațiilor formularele se vor transmite
organelor electorale ierarhic superioare sau instanțelor judecătoreşti.
După transmiterea datelor preliminare, biroul electoral al secției de votare
examinează în şedință rezultatele numărării voturilor şi întocmeşte procesul-verbal,
care este semnat de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi ceilalți membri ai biroului
electoral. Absența semnăturii unor membri ai biroului electoral al secției de votare nu
influențează asupra valabilității procesului-verbal. Motivele absenței semnăturilor se
menționează în raportul biroului electoral.
Modelul procesului-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor se stabileşte de
către Comisia Electorală Centrală şi cuprinde:
a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;
b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) cifra ce reflectă diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi
numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru
fiecare opțiune privind întrebările supuse referendumului);
h) numărul total de voturi valabil exprimate;
i) numărul buletinelor de vot primite de biroul electoral al secției de votare;
j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate.
Numărul de alegători la secția de votare se va stabili în temeiul listelor electorale
de bază şi al celor suplimentare. Numărul de alegători care s-au prezentat la urnele de vot
se va stabili după listele electorale de bază şi cele suplimentare.
Numărul total de voturi valabil exprimate se stabileşte în baza buletinelor de vot
valabile care va coincide cu numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent
electoral.
Numărul de voturi nevalabile se stabileşte în baza buletinelor de vot declarate
nevalabile, în conformitate cu prevederile pct.92 din Regulamentul cu privire la
activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.396 din 14 decembrie 2006.3
Procesul-verbal privind rezultatele numărării voturilor se întocmeşte, în mai
multe exemplare, în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare,
reprezentanților concurenților electorali şi a altor persoane autorizate. Un exemplar al
procesului-verbal se păstrează la biroul electoral al secției de votare, un exemplar se
3
Monitorul Oficial nr.10-13/54 din 26.01.2007
prezintă consiliului electoral de circumscripție, un exemplar se afişează imediat la intrarea
în secția de votare, iar celelalte, în mod obligatoriu, se înmânează reprezentanților
concurenților electorali şi observatorilor.
Preşedintele biroului electoral al secției de votare pregăteşte raportul biroului
electoral al secției de votare pe baza evidenței ținute în scris a activităților desfăşurate de
birou în perioada electorală. Raportul va conține o expunere succintă a cererilor şi
contestațiilor privitoare la acțiunile biroului electoral al secției de votare şi a hotărârilor
adoptate de birou în baza acestora. Preşedintele semnează raportul şi oferă celorlalți
membri ai biroului electoral al secției de votare posibilitatea de a-şi expune în scris
comentariile şi completările la raport şi de a-l semna. Cererile şi contestațiile se vor
anexa la raport. Modelul raportului biroului electoral al secției de votare se stabileşte de
Comisia Electorală Centrală.
Preşedintele biroului electoral al secției de votare transmite consiliului electoral
de circumscripție cît de curând posibil, dar nu mai târziu de 18 ore după anunțarea închiderii
secțiilor de votare, buletinele cu voturile valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral
aparte, procesul-verbal, raportul, buletinele nevalabile, anulate sau contestate, cererile şi
contestațiile, toate fiind sigilate într-o cutie (pachet). Transportarea cutiei (pachetului)
sigilate va fi însoțită de paza poliției, de preşedinte şi de cel puțin doi membri ai biroului
electoral al secției de votare.
Modul de transmitere a datelor privind desfăşurarea scrutinului este prevăzut în
Instrucțiunea privind procesul de transmitere şi colectare a informațiilor electorale la
organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi locale generale, aprobată prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.387 din 12 decembrie 2006.

Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripție.

După primirea proceselor-verbale şi raporturilor birourilor electorale ale secțiilor
de votare în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din secțiile de votare,
consiliul electoral de circumscripție stabileşte mai întâi numărul de alegători care au
participat la alegeri şi comunică imediat această cifră Comisiei Electorale Centrale. În
cazul în care, la alegerile din întreaga circumscripție, a participat un număr de
alegători mai mic decât numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile în
circumscripția respectivă, consiliul de circumscripție înştiințează Comisia Electorală
Centrală despre acest fapt.
În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secțiilor de votare privind
rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral de circumscripție stabileşte pe întreaga
circumscripție:
a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;
b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) cifra ce reflectă diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi
numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru
fiecare opțiune privind întrebările supuse referendumului);
h) numărul total de voturi valabil exprimate;
i) numărul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripție;
j) numărul de buletine neutilizate şi anulate.
Corectitudinea întocmirii procesului-verbal se verifică după următoarele formule:
c ≤ a + b; c ≥ d; e = c - d; d = f + h; h = g1 + g2 + g3 + ... gn; i = c + j.
 Consiliul electoral de circumscripție atribuie mandatele de consilier pentru consiliile
raionale, orăşeneşti (municipale), de sector şi săteşti (comunale).
Procedura de atribuire a mandatelor este prevăzută în Instrucțiunea cu privire la
atribuirea mandatelor de consilier în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale), de sector
şi săteşti (comunale), aprobată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.384 din
12 decembrie 2006.
Consiliul electoral de circumscripție consemnează rezultatele totalizării voturilor
pe întreaga circumscripție într-un proces-verbal, semnat de toți membrii consiliului,
care au posibilitatea să facă comentarii în scris la procesul-verbal.
Copiile procesului-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se
înmânează reprezentanților concurenților electorali şi observatorilor, la solicitarea
acestora.
Consiliul electoral de circumscripție prezintă procesul-verbal cu privire la
totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripție Comisiei Electorale Centrale în termen
de 48 de ore după închiderea secțiilor de votare. O dată cu prezentarea procesului-verbal
Comisiei Electorale Centrale, consiliul electoral de circumscripție afişează, la intrarea în
sediul său, o informație detaliată privind rezultatele alegerilor pe circumscripție.
Dacă în urma totalizării rezultatelor alegerilor, se constată că un candidat a întrunit
cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, CEC declară
alegerile valabile şi candidatul ales. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit
cel puţin jumătate din voturile alegătorilor, se organizează al doilea tur de scrutin, peste
două săptămâni, pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de
voturi obţinute în primul tur.
Comisia electorală centrală în termen trei zile de la data semnării procesului-verbal
de totalizare a alegătorilor prezintă Curţii de Conturi un raport privind rezultatele
scrutinului. În termen de zece zile de la primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de
soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform
procedurilor stabilite de legislaţie,
Curtea Constituţională confirmă sau infirmă printr-un aviz legalitatea alegerilor.
Hotărârea Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor
parlamentare și la validarea mandatelor deputaților aleși se publică în Monitorul Oficial. 
Decizia înaltului for prevede validarea scrutinului parlamentar a mandatelor
deputaților aleși. De asemenea prin acelaşi document CCM a confirmat listele candidaților
supleanți. 

Cuvânt final.
Moldova se pregătește de alegerile prezidențiale în această toamnă a anului 2020, în
cadrul cărora președintele pro-rus în exercițiu Igor Dodon ar urma să candideze pentru un
nou mandat. Cel mai probabil contracandidat al acestuia în turul doi al alegerilor
prezidențiale va fi din nou Maia Sandu,  fost prim-ministru cu viziuni pro-europene și lider
al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Ambii au candidat pentru aceeași funcție în
2016, când Igor Dodon a câștigat scrutinul la o diferență mică de 67488 de voturi,
acumulând în total 52%. La fel ca și în cadrul alegerilor anterioare, în scrutinul din toamnă
se preconizează  o cursă electorală strânsă.
 Conform aprecierilor observatorilor, per total, alegerile prezidențiale precedente au
corespuns standardelor internaționale în vigoare.4 Cu toate acestea, observatorii au semnalat
mai multe deficiențe ale procesului electoral, precum:
(1) numărul insuficient de buletine de vot la secțiile de votare de peste hotare;
(2) un număr neobișnuit de mare de voturi exprimate de către cetățenii moldoveni cu
reședință în regiunea transnistreană;
(3) suportul neoficial acordat din partea autorităților publice din țară și posibil de
peste hotare în favoarea președintelui ales Igor Dodon.
Toate aceasta au avut un impact considerabil asupra rezultatelor alegerilor. 5 În afară
de acest lucru, controlul politic asupra peisajului mediatic din Moldova a influențat
rezultatul final al scrutinului.6
Reieșind din experiența alegerilor naționale anterioare, considerăm că problemele
sistemice menționate mai sus, precum și provocările actuale în contextul crizei cauzate de
Covid-19, ar putea să pună sub semnul întrebării posibilitatea desfășurării unor alegeri libere
și corecte.
După o serie de discuții purtate cu privire la impactul crizei cauzate de Covid-19
asupra alegerilor prezidențiale, acest document analizează cinci provocări-cheie care riscă să
afecteze rezultatul viitoarelor alegeri:
(1) probabilitatea manipulării voturilor în regiunea transnistreană,
(2) tradiționala mituire electorală, dar în format mai sofisticat, (3) limitarea votului
diasporei de peste hotarele țării,
(4) concentrarea mijloacelor de informare în masă și răspândirea de propagandă și
știri false.
(5) ingerințele Rusiei prin intermediul asistenței financiare și mediatice acordate de
peste hotare. Acesta sunt printre cele mai importante probleme care prezintă serioase motive
de îngrijorare pentru societatea civilă și comunitatea de experți din Moldova.
Lipsa unor instituții democratice puternice și a unui cadru legal riguros, divizarea pe
criterii etnice și lingvistice care cauzează vulnerabilitatea societății în fața diferitor mesaje
geopolitice, precum și nostalgia pentru epoca sovietică în rândul populației în etate, sunt
premise care ar putea duce la acutizarea impactului fiecăreia dintre problemele enunțate.
Pentru a contribui la creșterea șanselor unor alegeri libere și corecte, prezenta analiză oferă
o serie de recomandări pe termen scurt și mediu cu privire la fiecare dintre provocările
semnalate. Acestea se adresează atât autorităților naționale din Republica Moldova, cât și
partenerilor internaționali.
Începând cu 7 martie 2020 când a fost confirmat primul caz de infecție în Moldova,
până în prezent au fost înregistrate 75 201 infectări și 1 766 decese (până la 31 octombrie
2020)7.
Reieșind din situația actuală, constatăm că Moldova, în comparație cu alte țări din
cadrul Parteneriatului Estic, a fost cel mai puternic afectată de pandemia Covid-19. Lipsa

4
Misiunea de observatori electorali din partea ODIHR, “Moldova, Alegeri parlamentare, 24 februarie 2019: Raportul
final,” OSCE, 22 mai, 2019, <[Link]
5
 Studiul fundației Bertelsmann cu privire la indicele de transformări democratice, “BTI 2018: Moldova Country
Report,” <[Link]
6
Mihai Mogâldea, “Seize the press, seize the day: The influence of politically affiliated media in Moldova’s 2016
elections,” Freedom House, februarie 2018, <[Link]
Seize-the-Day_ENGLISH.pdf> 
7
Ministerul Sănătății, Muncii și a Protecției Sociale din Moldova <[Link]
unor măsuri transparente la nivel național pentru a limita răspândirea virusului nu face
altceva decât să amâne ziua în care vor fi ridicate restricțiile impuse la momentul de față.
Mai mult decât atât, experții prognozează un impact socioeconomic sever al pandemiei.
Actuala situație de criză, precum și posibila revenire în forță a Covid-19 mai târziu,
în următorul sezon rece, oferă spațiu pentru posibilele abuzuri. În cadrul discuțiilor la nivel
politic purtate în prezent, este invocată posibilitatea fie de a modifica metoda de alegere a
președintelui, fie de a amâna desfășurarea alegerilor (planificate pentru octombrie –
noiembrie 2020).

În contextul actualei stări de urgență și a accesului restricționat al surselor mass-

media la informație, „arena de luptă politică” s-a transferat practic în totalitate pe
platformele rețelelor de socializare. Unul dintre subiectele-cheie ale dezbaterilor politice în
contextul carantinei vizează propunerea unui membru al coaliției de guvernare din cadrul
Partidului Democrat, Dumitru Diacov, de a modifica procedura electorală astfel încât
președintele să fie ales de Parlament și nu prin votul direct exprimat de cetățeni. Pentru a
face posibil un astfel de scenariu ar fi necesară modificarea Constituției.
Modificarea procedurii electorale în condițiile actuale ar fi o încălcare a Constituției.
În primul rând, Constituția nu poate fi modificată în decursul stării de urgență.
Orice amendament al Constituției trebuie înregistrat cu cel puțin șase luni înainte de
ziua alegerilor. Reieșind din faptul că alegerile trebuie să aibă loc nu mai târziu de data de
23 noiembrie 2020, un astfel de amendament urma să fie înregistrat nu mai târziu de 21 mai
2020. Orice modificare făcută mai târziu de această dată ar însemna încălcări grave ale
legislației.
Deși toți actorii-cheie au dat asigurări că un astfel de scenariu li se pare unul extrem de
nedorit și că metoda de alegere a președintelui va rămâne neschimbată, acest aspect trebuie
să fie monitorizat în continuare.
Moldova nu este prima țară care ar examina oportunitatea de amânare a alegerilor în
eventualitatea unei creșteri noi a numărului cazurilor de infectare cu Covid-19 pentru
această toamnă.
Totuși, o astfel de decizie de amânare a alegerilor trebuie să fie justificată doar prin
argumente solide legate de pandemie și să vină la recomandarea medicilor-epidemiologi.
Un prim motiv de îngrijorare în acest sens este faptul că în Moldova, comunicarea și
deciziile pe subiectul pandemiei sunt efectuate de actori politici și nu de medici.
Ținând cont de faptul că procesul de luptă cu Covid-19 „se învață din mers”, epidemiologii
au avertizat că reducerea ratei de îmbolnăviri ar putea avea doar un efect temporar, fiind
păstrat riscul ca virusul să revină în forță într-un mod agresiv la toamnă. La aceste ipoteze a
făcut referire președintele Dodon când a menționat că amânarea alegerilor este „posibilă, dar
nedorită”.8
Deși experții și opoziția politică se întrec în acuzații la adresa președintelui care, după
părerea lor, ar putea să profite de situația provocată de pandemie pentru a schimba data
alegerilor în favoarea sa, acestea nu au fost până acum întemeiate pe argumente raționale.
Amânarea alegerilor în absența unei amenințări epidemice reale percepute de către populație
ar putea să se întoarcă împotriva autorilor unei astfel de decizii. Un astfel de pas ar putea să
8
Igor Dodon, cu privire la amânarea alegerilor prezidențiale: „Dacă avem un nou val la toamnă…”, TV8, 3 aprilie
2020, [Link]
toamna
trezească nemulțumiri în societate, declanșând proteste sociale. Mai mult decât atât, efectele
pe termen lung a crizei socioeconomice cu care urmează să ne confruntăm ar putea să fie pe
deplin resimțite către începutul anului 2021. Respectiv amânarea alegerilor după începutul
anului 2021, s-ar putea să îl dezavantajeze pe actualul președinte.

Cel mai probabil, comunitatea internațională va urmări o confruntare strânsă dintre

aceiași contracandidați în cadrul alegerilor prezidențiale din această toamnă în Republica
Moldova. Totuși, spre deosebire de alegerile din 2016, când ambii candidați Igor Dodon și
Maia Sandu se aflau pe poziții relativ egale pe plan electoral și reprezentau partide de
opoziție diferite, de data aceasta unul dintre candidați va fi actualul președinte care are la
dispoziție un aparat birocratic, resurse administrative și financiare impunătoare.
Reieșind din faptul că voturile cetățenilor moldoveni stabiliți în regiunea
transnistreană sau peste hotarele țării ar putea să joace un rol decisiv în viitoarele alegeri,
există un risc înalt că se va apela la strategii de suprimare a votului diasporei și de
cumpărare a voturilor în cazul votanților din Transnistria. Anumite inginerii electorale
„creativ-abuzive” ar putea să faciliteze crearea unui ușor decalaj în favoarea candidatului
acestora la viitoarele alegeri. Este necesar ca observatorii naționali și cei internaționali să se
asigure că drepturile acestor categorii de alegători să nu fie nici subminate și nici abuzate în
scopuri electorale.
Un șir de alte provocări prezentate în această notă analizează probleme sistemice și
sunt probabil mai dificil de a fi soluționate înainte de ziua alegerilor. Mai mult decât atât,
treptat acestea pot căpăta un caracter mai complex, ceea ce face dificilă semnalarea lor de
către organismele de observare a alegerilor. Aceste deficiențe sistemice vor deveni, cel mai
probabil, mult mai acute din cauza impactului socio-economic al crizei provocate de Covid-
19.
Conform prognozelor, populația rurală și persoanele în etate vor fi cei mai afectați de
regresul economic care se așteaptă, devenind astfel și mai vulnerabili la influența mitei
electorale, a știrilor false și a mesajelor geopolitice.
În aceste condiții, sunt necesare măsuri imediate și pe termen mediu din partea guvernului, a
societății civile și a partenerilor internaționali, pentru a asigura ca principiile fragile ale
democrației electorale în Moldova, precum și încrederea societății în instituțiile statului, să
nu fie  subminate în continuare.
Anexe: