TEMA.

4 STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA INTERNĂ A

PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA
4.1. Alegerile parlamentare (evaluează etapele procesului electoral
paralmentar)
Conceptul de „proces electoral”
Procesul electoral reprezintă ansamblul evenimentelor și acțiunilor
legate de organizarea, desfășurarea și constatarea rezultatelor alegerilor.
Este o activitate complexă, în care se îmbină norme juridice, acte
materiale și proceduri concrete, toate subsumate scopului de formare a
organelor reprezentative (Parlamentul și autoritățile administrației
publice locale).
Deși legislația electorală a Republicii Moldova nu oferă o definiție
expresă a noțiunii de „proces electoral”, în practică acesta este perceput
ca un sistem coerent de relații organizatorice și juridice, în care
interacționează diverse entități: cetățeni, autorități publice, partide
politice și alte formațiuni sociale. Procesul electoral devine astfel un
mecanism democratic care garantează exercitarea drepturilor electorale.
Guceac subliniază că procesul electoral nu trebuie redus doar la ziua
votului, ci include întreaga infrastructură necesară desfășurării alegerilor.
El are o structură internă complexă, care cuprinde multiple etape, fiecare
având rol funcțional în dinamica raporturilor electorale. Fără aceste
etape, alegerile nu pot avea loc, iar formarea organelor alese devine
imposibilă.
În concluzie, procesul electoral este o activitate esențială pentru
realizarea drepturilor politice, reflectând funcționarea statului de drept și
legitimitatea autorităților alese, fiind una dintre cele mai importante
componente ale regimului democratic.
Etapele principale ale procesului electoral parlamentar:
- 1. Fixarea alegerilor
Fixarea alegerilor reprezintă etapa de debut a procesului de organizare și
desfășurare a alegerilor parlamentare. Constituția R. Moldova (art. 61,
alin 2) stabilește că modul de organizare și de desfășurare a alegerilor
este stabilit prin lege organică. Condițiile în care sunt fixate alegerile
sunt descrise în Codul electoral.
În Republica Moldova alegerile deputaților în Parlament se desfășoară în
cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la
dizolvare. Data alegerilor Parlamentului se stabilește prin hotărârea
Parlamentului cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. În cazul
dizolvării Parlamentului, prin același decret al Președintelui Republicii
Moldova, se va stabili data alegerii noului Parlament (art. 83 Cod
electoral)
Data alegerilor locale generale sau anticipate se fixează prin hotărârea
Parlamentului cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri. Datele votării
repetate a alegerilor noi și a celor parțiale se stabilesc de către Comisia
Electorală Centrală în condițiile determinate de legislația electorală (art.
133 Cod electoral).
 - 2. Formarea bazelor organizațional-tehnologice ale alegerilor
Formarea bazelor organizațional-tehnologice ale alegerilor reprezintă
una dintre cele mai dificile și bogate în coținut etape ale procesului
electoral. În cadrul acestei etape se desfășoară acțiunilr pregătitoare de
bază, fără de care este imposibilă realizarea drepturilor electorale ale
cetățenilor de a alege și de a fi aleși în organele centrale și organele
administrației publice locale.
Formarea bazelor organizațional-tehnologice ale alegerilor presupune:
- A. Formarea circumscripțiilor electorale și a secțiilor de votare
Circumscripțiile electorale pot fi apreciate drept un gen de unități
teritoriale în care se desfășoară operațiunile de alegere a deputaților în
organele reprezentative ale statului, șefului statului, membrilor
organelor de autoadministrare locală.
În Republica Moldova circumscripțiile electorale reprezintă unități
teritoraile în cadrul cărora se desfășoară alegerile și au rolul de a
organiza votarea și de a asigura reprezentarea cetățenilor. Ele sunt
esențiale pentru buna funcționare a mecanismului electoral, întrucât
permit delimitarea clară a teritoriului pentru desfășurarea procesului de
vot și reflectarea corectă a voinței electoratului.
Conform Codului electoral al Republicii Moldova (art. 28), Comisia
Electorală Centrală (CEC) este responsabilă de constituirea
circumscripțiilor electorale. Acestea sunt stabilite în funcție de unitățile
administrativ-teritoriale (raioane, municipii, UTA Găgăuzia, Chișinău și
Bălți), iar principiul de bază este asigurarea egalității votului, evitând
orice formă de manipulare teritorială.
Pentru buna desfășurare a alegerilor, circumscripțiile electorale se
divizează în secții de votare – secțiile de votare reprezintă niște
delimitări teritoriale care unesc alegătorii printr-un loc comun de votare.
În Republica Moldova, secțiile de votare se constituie de către consiliile
electorale de circumscripție în localități, în baza propunerilor primarilor
orașelor (municipiilor), sectoarelor și satelor, cu cel puțin 35 de zile
înainte de data alegerilor, și cuprind cel puțin 30 și cel mult 3000 de
alegători.
Pentru cetățenii moldovei din diasporă, secțiile de votare sunt organizate
în misiunile diplomatice și oficiile consulare, dar și în alte localități, în
funcție de: datele din scrutinele electorale, înregistrările prealabile ale
alegătorilor, datele oferite de Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile
din țările gazdă.
CEC, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe și al autorităților din
străinătate, are competența de a decide înființarea acestor secții.
- B. Formarea organelor electorale sau a unora dintre ele
În cadrul procesului electoral, formarea organelor electorale sau a unora
dintre ele este etapa principală în constituirea bazelor organizațional-
tehnologice ale alegerilor. Acest proces trebuie să se desfășoare sub
controlul cetățenilor, partidelor, și formațiunilor politice, asigurând
caracterul democratic al scrutinului.
În Republica Moldova, în scopul organizării și desfășurării alegerilor,
sunt constituite:
1. Comisia Electorală Centrală (CEC) – este formată din 9 membri,
unul desemnat de Președintele Republicii Moldova, iar ceilalți 8 de
Parlament, respectându-se proporțional reprezentarea majorității și a
opoziției.
2. Consiliile electorale de circumscripție – compuse dintr-un număr
impar de membri (între 7 și 11), numiți din rândul consiliilor de nivelul
doi și din Registrul funcționarilor electorali. Este obligatorie includerea
a cel puțin 3 persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în
domeniul administrației publice.
3. Birourile electorale ale secțiilor de votare – se constituie cu cel
puțin 25 de zile înainte de alegeri, având între 5 și 11 membri.
Candidaturile se propun de consiliile locale, partide politice și
organizații social-politice parlamentare. În caz de lipsă a candidaților,
completarea se face din Registrul funcționarilor electorali, la propunerea
CEC.
- C. Întocmirea listelor electorale
Întocmirea listelor electorale este o etapă esențială a procesului electoral,
fără de care nu poate fi garantat dreptul cetățenilor de a vota. Ele creează
condițiile necesare pentru exercitarea suveranității prin vot și stau la
baza admiterii alegătorilor la scrutin.
Importanța listelor electorale
Literatura de specialitate consideră întocmirea listelor ca fiind cea mai
importantă operațiune electorală, deoarece aceste liste includ cetățenii
care dețin și exercită suveranitatea. Ele sunt și proba operațiunilor
electorale, oferind:
• certificarea vocației de alegător;
• stabilirea numărului total de alegători;
• sprijin pentru certificarea majorității necesare validării
alegerilor;
• prevenirea votului plural (multiplu);
• fundament pentru controlul exercitării corecte a dreptului de
vot.
Reguli generale
În Republica Moldova:
• Alegătorul poate fi înscris o singură dată și într-o singură
listă;
• Listele se întocmesc conform Registrului de stat al
alegătorilor (art. 42 Cod electoral);
• Înregistrarea se face în baza domiciliului sau reședinței din
teritoriul secției de votare.
Procedura de întocmire
 • Listele sunt întocmite de Comisia Electorală Centrală și
transmise în trei exemplare oficiale: două merg la birourile electorale, iar
unul rămâne la primării/misiuni diplomatice;
• Cu cel puțin 22 de zile înainte de alegeri, ele devin publice
(afișate la sediile secțiilor și online);
• Alegătorii pot verifica și contesta conținutul listelor,
solicitând corecturi sau includerea/excluderea justificată până în ziua
precedentă alegerilor.
Structura listelor
Listele electorale se întocmesc:
• în comune, orașe și municipii, după sate, străzi, blocuri;
• pentru militarii în unități, familiile lor, deținuți, pacienți
internați – pe baza declarațiilor sau datelor instituțiilor competente;
• pentru cetățenii din străinătate, de către misiunile diplomatice
și oficiile consulare, pe baza datelor oficiale colectate în statele
respective.
Accesibilitatea și transparența
• Listele includ: numele, prenumele și anul nașterii
alegătorilor;
• Sunt comunicate public cu 20 de zile înainte de alegeri prin
toate mijloacele disponibile (mass-media, afișe, internet);
• Alegătorii au dreptul legal să verifice, să fie informați și să
solicite rectificări.
Concluzie
În Republica Moldova, listele electorale nu sunt doar un instrument
tehnic, ci o garanție a legalității și legitimității procesului electoral. Ele
asigură accesul egal și unic la vot, permit controlul asupra participării și
protejează integritatea alegerilor.
3. Desemnarea și înregistrarea candidaților (listelor de candidați)
1. Importanța etapei
Propunerea candidaților este o etapă fundamentală a procesului electoral,
deoarece determină corpul de persoane care vor candida pentru funcții
elective: deputați, consilieri, primari, președinte etc. Această etapă
marchează începutul exercitării dreptului electoral pasiv și este
considerată „substanța procesului electoral”, deoarece restul etapelor
pregătesc și sprijină desfășurarea acestui proces.
2. Condiții pentru candidatură
Pentru a putea candida, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
• Cetățenia Republicii Moldova – candidatul trebuie să fie
cetățean moldovean.
• Vârsta minimă – 18 ani pentru Parlament, 25 pentru primar,
40 pentru Președinte.
• Domiciliu stabil (cens de ședere) – pentru funcția de
Președinte, e necesară locuirea permanentă în țară timp de cel puțin 10
ani.
• Lipsa interdicțiilor legale/judecătorești – nu pot candida
cetățenii lipsiți de drepturi electorale prin hotărâre judecătorească,
condamnații la închisoare sau cei cu antecedente penale pentru fapte
grave.
3. Modalități de propunere a candidaților
Conform legislației, candidații pot fi desemnați prin:
• Autopropunere – cetățenii pot candida independent, în baza
propriei inițiative;
• Propunerea de către alegători – se realizează prin colectarea
de semnături de susținere;
 • Propunerea de către partide politice sau alianțe electorale –
procedură frecventă în alegerile parlamentare și locale.
În cazul listelor de partid, se respectă cota de gen de 40% femei și
formula: minimum 4 femei la fiecare 10 candidați.
4. Colectarea semnăturilor de susținere
Candidații independenți trebuie să adune un număr de semnături din
partea alegătorilor. În Republica Moldova:
• Semnăturile se colectează pe liste de subscripție, ce includ
datele susținătorilor (nume, vârstă, ocupație, domiciliu etc.).
• Fiecare alegător poate semna o singură listă.
• Listele trebuie prezentate spre verificare Comisiei Electorale
Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție.
5. Depunerea candidaturii și consimțământul
Dosarul de candidatură trebuie să includă:
• Declarație de consimțământ;
• Date biografice;
• Act de identitate;
• Certificat de integritate (inclusiv privind averea, starea de
incompatibilitate și cazierul juridic);
• Simbolul electoral;
• Pentru unele funcții – declarație medicală sau de renunțare la
funcția actuală (în cazul aleșilor locali, guvernamentali etc.).
6. Înregistrarea candidaților
• Propunerea începe cu 60 de zile înainte de alegeri și se
încheie cu 30 de zile înainte de ziua votării (art. 46 Cod electoral).
• Înregistrarea se face de către Comisia Electorală Centrală sau
consiliile de circumscripție.
 • După înregistrare, candidatul este oficial înscris în cursă, iar
datele lui sunt publicate în presă.
7. Retragerea candidaturii
• Candidatul poate renunța la candidatură printr-o cerere scrisă,
cu cel târziu 7 zile înainte de alegeri (art. 51 Cod electoral).
• Dacă buletinele au fost deja tipărite, pe numele său se va
aplica mențiunea „RETRAS”.
• Candidatul este obligat să restituie fondurile publice primite
pentru campanie.
8. Subiecții cu drept de a propune candidați
Pentru alegerile parlamentare, au acest drept:
• Partidele politice și alte organizații social-politice, legal
înregistrate;
• Blocurile electorale, formate în baza unor decizii statutare
comune;
• Cetățenii Republicii Moldova, în calitate de candidați
independenți.
Concluzie
Propunerea și înregistrarea candidaților în Republica Moldova este un
proces complex, bine reglementat, care garantează accesul echitabil și
transparent al cetățenilor la funcțiile elective. Etapa este fundamentală
pentru exprimarea pluralismului politic și pentru buna desfășurare a
campaniei electorale, fiind un indicator al maturității democratice a
statului.
4. Agitația electorală
Agitația electorală este etapa centrală a procesului electoral, fiind
considerată „culminația” acestuia. Ea presupune desfășurarea unei
competiții active între candidați, partide și organizații social-politice,
având ca scop convingerea alegătorilor să voteze pentru o anumită
opțiune politică.
- Definire și scop
Codul electoral definește agitația electorală ca activitatea desfășurată în
vederea influențării opțiunii electorale a cetățenilor. Aceasta implică:
• mitinguri, adunări, discursuri publice;
• utilizarea mass-mediei: televiziune, radio, presă, internet;
• promovarea programelor și platformelor electorale.
Se desfășoară doar după înregistrarea oficială a candidatului și se încheie
în ziua precedentă alegerilor. În ziua alegerilor și în ziua anterioară
acesteia, orice formă de agitație electorală este interzisă.
- Reguli și condiții generale
Agitația trebuie să se desfășoare:
• în condiții de egalitate între concurenții electorali;
• fără discriminare, în mod liber și echitabil;
• cu respectarea dreptului la replică și fără ingerințe din partea
autorităților.
Cetățenii au dreptul să participe la agitația electorală, inclusiv prin
exprimarea opiniilor, sprijinirea publică a candidaților sau participarea în
calitate de persoane de încredere.
- Mijloace de realizare și reflectare în mass-media
Concurenții beneficiază de:
• spațiu gratuit în mass-media publică: câte 5 minute la TV și
10 minute la radio;
 • acces egal la publicitate electorală contra cost;
• posibilitatea de a organiza dezbateri electorale.
Reflectarea campaniei în presă se face conform regulamentului aprobat
de Comisia Electorală Centrală. Publicitatea electorală online este
asimilată celei din presa scrisă.
- Drepturi și protecții pentru concurenții electorali
Pe durata campaniei:
• Concurenții au dreptul la concediu sau la suspendarea
temporară din funcție, fără pierderea salariului;
• Nu pot fi trimiși în judecată, arestați, concediați sau
sancționați disciplinar (cu excepția infracțiunilor flagrante);
• Sunt protejați de eventuale abuzuri ale administrației publice
sau ale angajatorilor.
- Garanții în utilizarea mijloacelor de informare în masă
Mass-media are obligația să:
• ofere condiții egale tuturor concurenților;
• asigure transparența și echilibrul în reflectarea campaniei;
• nu adopte tratamente preferențiale pe baza statutului social.
Este interzisă cenzura, iar concurenții au dreptul la replică dacă sunt
lezați.
- Interdicții și restricții în agitația electorală
Legislația prevede interdicții clare, printre care:
• Membrii consiliilor și birourilor electorale nu pot face
agitație;
• Este interzisă implicarea cetățenilor străini, instituțiilor
publice sau resurselor administrative în campanie;
 • Nu pot fi utilizate imagini ale instituțiilor de stat, simboluri
ale altor state sau personalități istorice;
• Nu se pot oferi bani, bunuri materiale sau cadouri alegătorilor
(cu excepția celor simbolice și legale);
• Este interzisă susținerea materială a concurenților de către:
state străine, organizații internaționale, persoane fizice/juridice care nu
sunt cetățeni sau entități din Republica Moldova.
- Finanțarea agitației electorale
Cheltuielile sunt suportate din:
• fonduri proprii ale concurenților;
• creditare de la bugetul de stat, în funcție de numărul de voturi
obținute;
• Fondul electoral, pentru achiziții simbolice și materiale de
campanie.
Este interzisă finanțarea din surse străine sau din partea organizațiilor
care nu respectă prevederile Codului electoral.
Concluzie
Agitația electorală este o etapă-cheie a procesului electoral, esențială
pentru formarea unei opțiuni informate și libere a alegătorilor. Ea
contribuie la asigurarea pluralismului politic și a unei competiții corecte.
Respectarea riguroasă a regulilor ce guvernează agitația garantează
democratismul, transparența și egalitatea de șanse în alegeri, motiv
pentru care este considerată „una dintre cele mai importante etape și
evenimente politice”.
5. Votarea
Votarea reprezintă etapa cea mai responsabilă și decisivă a procesului
electoral, fiind considerată „deznodământul” campaniei electorale. Ea
consfințește exprimarea voinței politice a alegătorilor, prin alegerea
reprezentanților în funcțiile elective.
Reglementare și organizare
Legislația electorală a Republicii Moldova reglementează detaliat
desfășurarea votării. Conform Codului electoral:
• Votarea are loc în ziua alegerilor, între orele 07:00 și 21:00;
• Alegătorii votează în localurile secțiilor de votare, care
trebuie să fie public anunțate cu cel puțin 10 zile înainte;
• Dacă apar situații excepționale (calamități, dezordine în masă
etc.), președintele biroului electoral poate suspenda votarea pentru
maximum 2 ore, pentru a asigura condiții corespunzătoare.
Principii și condiții
• Votarea este personală, secretă și se face doar de către
alegător în cabina de vot;
• Alegătorul primește buletinul de vot doar cu actul de
identitate, semnează în lista electorală și aplică ștampila „Votat” într-un
singur patrulater;
• Dacă greșește completarea buletinului, poate solicita un nou
buletin, anulându-l pe cel inițial;
• Este interzisă scoaterea buletinului de vot din secția de
votare.
Votarea în afara secției de votare (urna mobilă)
Persoanele care nu pot fi prezente la secție din motive de sănătate sau
alte motive temeinice pot solicita urna mobilă. Condiții:
• Cererea se face în scris, cu cel târziu o zi înainte de alegeri,
sau în ziua votului până la ora 15:00 (cu certificat medical);
 • Biroul electoral trimite cel puțin doi membri cu urna și
materialele necesare;
• Alegătorul va figura în lista electorală cu mențiunea „Votat la
locul aflării”.
Categorii speciale de alegători
Codul electoral prevede votarea prin urnă mobilă pentru:
• Persoane aflate în detenție preventivă;
• Persoane condamnate definitiv, aflate în instituții
penitenciare;
• Persoane în arest contravențional;
• Alegători nedeplasabili sau cu domiciliul recent schimbat, în
baza unui certificat pentru drept de vot.
Votarea peste hotare și în situații speciale
• În secțiile de votare din afara țării, alegătorii depun o
declarație pe propria răspundere privind votarea unică;
• Certificatul pentru drept de vot se eliberează persoanelor care
nu se regăsesc în lista secției la care s-au prezentat, dar care figurează în
lista altei secții, corespunzătoare domiciliului anterior;
• Alegătorii votează în baza certificatului doar în secția care
corespunde domiciliului recent.
Concluzie
Votarea este momentul culminant al procesului electoral, când cetățenii
își exercită dreptul suveran de a decide asupra conducerii țării. Codul
electoral al Republicii Moldova asigură un cadru clar, organizat și
garantat legal pentru desfășurarea corectă, echitabilă și sigură a acestui
act esențial de democrație.
6. Calcularea voturilor, stabilirea rezultatelor alegerilor și validarea
lor.
Calcularea voturilor, stabilirea rezultatelor alegerilor și validarea
lor în Republica Moldova reprezintă etapa finală a procesului electoral,
prin care se constată rezultatele votării și se validează mandatele.
Mecanismul este reglementat de Codul electoral și include reguli clare
privind numărarea voturilor, determinarea rezultatelor și asigurarea
transparenței.
Numărarea voturilor începe imediat după închiderea secțiilor de
votare, prin anunțul președintelui biroului electoral al secției de votare.
Membrii biroului electoral nu au voie să părăsească secția până la
încheierea întregului proces. Toate buletinele neutilizate sunt anulate, iar
urnele se desigilează în prezența membrilor biroului și a persoanelor
autorizate. Numărarea buletinelor se face în mod deschis și transparent,
cu afișarea rezultatelor în sala de vot.
Se stabilește numărul buletinelor extrase din urne, al alegătorilor
prezenți, precum și al celor incluși în listele suplimentare. Buletinele
provenite din urnele mobile se numără separat. Buletinele de vot sunt
considerate nule dacă lipsesc elementele de identificare sau dacă sunt
completate necorespunzător.
Rezultatele sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de toți
membrii biroului. Un exemplar rămâne la birou, altul se transmite
consiliului electoral de circumscripție, iar al treilea este înmânat
reprezentanților concurenților electorali. Președintele biroului
întocmește și un raport privind desfășurarea activității în ziua alegerilor.
Procesele-verbale și documentele sunt apoi sigilate și transportate sub
pază.
Consiliile electorale de circumscripție totalizează rezultatele din
toate secțiile de votare, le înscriu într-un proces-verbal și le prezintă
Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore. Comisia, la
rândul său, întocmește un proces-verbal național care reflectă
rezultatele finale și îl transmite Curții Constituționale pentru
validarea mandatelor.
În cazul în care numărul alegătorilor este mai mic decât pragul necesar,
alegerile pot fi declarate nule în întreaga circumscripție sau la nivel
național. Toate documentele electorale sunt păstrate de Comisia
Electorală Centrală timp de cel puțin șase luni. După expirarea acestui
termen, buletinele de vot se distrug, iar listele electorale se transmit
Comisiei pentru arhivare.
Comisia Electorală Centrală asigură și transparența rezultatelor, punând
la dispoziția publicului și a concurenților electorali copiile documentelor
relevante, în conformitate cu legislația privind accesul la informații și
protecția datelor cu caracter personal.