Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA,, SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

……….. ETAPELE ORGANIZARII SI DESFASURARII……..


……………………ALEGERILOR IN ROMANIA…………………

Specializare: Drept constituțional și instituții


politice

Alegerea reprezintă un proces fundamental într-o societate democratică, prin


intermediul căruia cetățenii își exprimă voința politică și își selectează
reprezentanții în instituțiile de guvernare. În România, desfășurarea alegerilor
urmează un set bine definit de reguli și proceduri, menite să asigure transparența,
corectitudinea și legitimitatea procesului electoral.
Procesul electoral în România implică o serie de etape, începând de la stabilirea
datei alegerilor și actualizarea listelor electorale, până la votarea propriu-zisă,
numărarea voturilor și publicarea rezultatelor. Fiecare etapă este reglementată
de legislația electorală în vigoare și este supravegheată de autorități competente
și observatori naționali și internaționali.
Alegerile în România reprezintă un moment-cheie în exercitarea democrației și
oferă cetățenilor posibilitatea de a-și exprima opțiunile politice și de a influența
componența instituțiilor de guvernare. Prin intermediul campaniilor electorale,
partidele politice și candidații își prezintă platformele și promovează ideile și
programele lor, iar alegătorii sunt încurajați să se informeze și să-și formeze o
opinie bine fundamentată.-
Un proces electoral transparent și corect este esențial pentru asigurarea
legitimității și reprezentativității guvernării. Autoritățile electorale și instituțiile
responsabile sunt însărcinate cu organizarea și desfășurarea alegerilor conform
principiilor democratice și asigurarea respectării dreptului la vot al cetățenilor.
Organizarea și desfășurarea alegerilor în România implică următoarele etape :
1. Stabilirea datei alegerilor:
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este responsabilă de stabilirea datei
alegerilor, conform legislației electorale în vigoare.
AEP ține cont de termenele prevăzute în Constituție și legea electorală și anunță
public data alegerilor cu cel puțin 60 de zile înainte de aceasta.
2. Actualizarea listelor electorale:
AEP și autoritățile locale au rolul de a actualiza și verifica listele electorale
permanente.
Acest proces include înscrierea noilor alegători, actualizarea datelor celor deja
înregistrați și eliminarea celor decedați sau care nu mai îndeplinesc condițiile de
vot.
Autoritățile locale furnizează AEP informații actualizate despre cetățenii în
vârstă de vot, inclusiv informații despre decese, schimbări de domiciliu sau
reședință.
3. Înregistrarea candidaților:
Partidele politice, alianțele și candidații independenți trebuie să se înregistreze
pentru a putea participa la alegeri.
Candidații trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate, precum cetățenie
română, vârsta minimă și altele specifice fiecărui tip de alegeri.
AEP și birourile electorale de circumscripție verifică dosarele de candidatură și
validează candidaturile.
4. Campania electorală:
Perioada campaniei electorale este stabilită pentru fiecare tip de alegeri în parte
și reglementată de lege.
Candidații și partidele politice au dreptul de a-și promova platformele și de a
întreprinde activități electorale.
Activitățile de campanie pot include mitinguri, dezbateri, întâlniri cu alegătorii,
distribuirea de materiale electorale și publicitate electorală în mass-media.
5. Votarea:
Ziua alegerilor este stabilită în funcție de tipul de alegeri și se desfășoară într-o
singură zi sau în mai multe zile consecutive.
Alegătorii se prezintă la secțiile de votare desemnate, în funcție de adresa de
domiciliu sau reședință, și trebuie să prezinte un document de identitate valabil
pentru a putea vota.
Secțiile de votare sunt amenajate cu cabine de vot și urne speciale pentru fiecare
tip de alegeri.
6. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor:
După încheierea votării, membrii secțiilor de vot deschid urnele și numără
voturile.
7. Verificarea și validarea voturilor:
Birourile electorale de circumscripție verifică și validează rezultatele de la
secțiile de votare.
Dacă există contestații sau reclamații privind votul sau procesul electoral,
acestea sunt examinate de către instanțele electorale.
8. Publicarea rezultatelor:
Biroul Electoral Central (BEC) centralizează rezultatele de la toate secțiile de
votare și publică rezultatele oficiale ale alegerilor.
Rezultatele sunt făcute publice după finalizarea procesului electoral și
validarea finală a rezultatelor.
9. Contestarea rezultatelor:
Cetățenii, candidații sau partidele politice pot contesta rezultatele alegerilor la
instanțele electorale.
Instanțele electorale examinează contestațiile și pot decide să confirme sau să
invalideze alegerile.
10.Învestirea candidaților aleși:
După validarea finală a rezultatelor de către instanțele electorale, candidații
aleși sunt învestiți în funcțiile pentru care au fost aleși.
Procesul de învestire poate varia în funcție de tipul de alegeri și de procedurile
specifice ale fiecărei instituții.

Acestea sunt etapele generale ale organizării și desfășurării alegerilor în


România. Detaliile specifice și procedurile exacte pot varia în funcție de tipul
alegerilor (parlamentare, prezidențiale, locale) și de modificările aduse legislației
electorale.
În concluzie, alegerile în România reprezintă un aspect fundamental al
democrației și implică un proces riguros și bine reglementat. Acestea oferă
cetățenilor șansa de a-și exprima voința politică și de a influența direcția țării,
asigurând astfel un sistem guvernamental legitim și reprezentativ.

BIBLIOGRAFIE :
1. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților,
precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale
Permanente și a Biroului Electoral Central
2. Legea nr. 33/2020 privind alegerile locale
3. Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a
campaniilor electorale
4. Raportul Comisiei de Monitorizare a Alegerilor pentru alegerile
parlamentare din 2016, publicat de OSCE/ODIHR
5. Raportul final al Autorității Electorale Permanente privind alegerile
europarlamentare și referendumul național din 2019
6. Manualul de monitorizare a alegerilor, publicat de Consiliul Europei

S-ar putea să vă placă și