Capitolul VIII

DREPTURILE ELECTORALE
ALE CETĂŢENILOR ROMÂNI

1. Noţiunea, condiţia, structura şi organizarea corpului electoral

Prin legea electorală sunt identificate mai multe drepturi ale cetăţenilor
români , cum ar fi: dreptul cetăţenilor români de a verifica înscrierea în listele
electorale şi de a face întâmpinări împotriva omisiunilor / înscrierilor greşite şi a
oricăror erori, dreptul de a contesta candidaturile. Rezultă că nu toate drepturile
electorale ale cetăţenilor sunt nominalizate prin Constituţie.
Explicaţia constă în faptul că prin Constituţie sunt nominalizate numai
drepturile fundamentale ale cetăţenilor, celelalte drepturi fiind prevăzute în lege.
Aceste drepturi sunt: dreptul de vot (articolul 36); dreptul de a fi ales
(articolul 37); dreptul de a fi ales în Parlamentul European (articolul 38).
Conform articolului (38) din Constituţie, în condiţiile aderării României la
Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în
Parlamentul European.

2. Scrutinul
Prin scrutin se înţelege modalitatea prin care alegătorii desemnează deputaţii,
senatorii şi consilierii. Se cunosc două tipuri de sisteme electorale, diferite prin modul
de atribuire a mandatelor: sistemul majoritar şi sistemul reprezentării proporţionate.
Sistemul majoritar este sistemul în care sunt declaraţi aleşi candidaţii care au
obţinut cel mai mare număr de voturi. El cunoaşte două variante:
 Scrutinul uninominal;
 Scrutinul de listă.
Scrutinul uninominal presupune ca alegătorul să voteze pentru un singur
candidat într-o circumscripţie electorală. Este practicat în ţara noastră la alegerea
primarilor comunelor şi oraşelor.
Scrutinul de listă presupune ca alegătorul, să aleagă mai mulţi candidaţi, să
voteze deci pentru o listă de candidaţi. În acest sistem, partidele politice joacă un rol
important şi scrutinul este mai mult o opţiune politici decât alegerea unui om,
alegătorul alege o listă şi nu un candidat. (Acest sistem este practicat şi la noi)
Sistemul reprezentării proporţionate este sistemul care asigură şi
reprezentarea minorităţilor în flecare circumscripţie, în proporţie cu voturile
obţinute.
Reprezentarea proporţională presupune deci scrutin de listă şi un singur tur
de scrutin, care permite atribuirea mandatelor atât majorităţii, cât şi minorităţii.
Unul sau două tururi de scrutin. Suntem în prezenţa unui singur tur de scrutin
atunci când legea stabileşte că mandatul se atribuie imediat candidatului care se află
în frunte, fiind suficientă majoritatea simplă sau relativă. Al doilea tur de scrutin,
dacă este stabilit de lege se practică atunci când, în primul tur de scrutin sunt aleşi
numai candidaţii care au obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unul
dintre voturile celor înscrişi în liste. Conform Constituţiei noastre, este declarat
Preşedintele României candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea
de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. în cazul în care nici unul dintre
candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin,
între primii doi candidaţi clasificaţi în ordinea voturilor obţinute la primul tur. Este
declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin a obţinut cel mai mare număr
de voturi.

3. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

În practica electorală, s-a impus regula că, data alegerilor se stabileşte cu cel
puţin 60 de zile înaintea votării. Data alegerilor poate fi stabilită prin lege sau printr-
un act al Guvernului. Circumscripţiile electorale constituie cadrul organizatoric
teritorial în care se desfăşoară alegerile. Există o strânsă corelaţie între numărul
circumscripţiilor electorale şi numărul celor ce vor fi aleşi. Scrutinul uninominal
presupune un număr mai mare de circumscripţii, adică un număr egal cu cel al celor
ce urmează a fi aleşi în ideea că o circumscripţie electorală desemnează un deputat
sau dup caz, un senator ori consilier.
Scrutinul de listă, potrivit căruia fiecare circumscripţie electorală desemnează
mai mulţi deputaţi sau, după caz, senatori ori consilieri, presupune un număr mai
mic de circumscripţii. Astfel, legea electorală română din 1990, adoptând scrutinul de
listă, a stabilit că fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti constituiau o circumscripţie
electorală. Deci în temeiul legii, s-au constituit 41 de circumscripţii electorale pentru
fiecare judeţ, câte una, şi una în municipiul Bucureşti.
În alegeri, este importantă stabilirea numărului alegătorilor (electoratul) şi
mai ales identificarea şi evidenţa acestora. Identificarea şi nominalizarea alegătorilor
(cetăţenilor cu drept de vot) se înfăptuieşte prin întocmirea listelor electorale, care
pot fi de două feluri: permaăenlsau întocmite la prilejul fiecărei alegeri. Listele
electorale sunt întocmite de autorităţile publice competente: primarii comunelor,
oraşelor, municipiilor.
Listele electorale permanente cuprind cetăţenii cu drept de vot care
domiciliază în] localitatea respectivă. Cât priveşte cetăţenii români care domiciliază în
străinătate, aceşti pot fi înscrişi, la cererea lor în listele electorale permanente ale
localităţii în care s-a născut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţară.
Cererile în acest sens se depun la misiunea diplomatică a României din statul
în care domiciliază sau direct la Consiliul local. Listele electorale permanente se
întocmesc la comune pe sate sau la oraşe, municipii, pe străzi şi cuprind alegătorii în
ordinea numărului imobilelor în care locuiesc.
Listele electorale speciale se întocmesc de către biroul electoral al secţiei de
votare şi cuprind numele, prenumele, domiciliul, data naşterii, numărul şi seria
actului de identitate al alegătorului care votează în altă localitate, unde se află în
trecere, faţă de localitatea unde alegătorul ar trebui să voteze şi are domiciliul.
Cărţile de alegător sunt legitimaţii electorale, personale permanente, se
eliberează alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale localităţii în care
domiciliază. Această modalitate, legală exclude posibilitatea eliberării mai multor cărţi
de alegător aceleiaşi persoane. Întocmirea cărţilor de alegător revine în sarcina
primarului localităţii de domiciliu a alegătorilor, eliberarea acestora făcându-se numai
titularilor, pe baza actului de identitate sub semnătură.
Întreaga activitate de organizare şi desfăşurare a alegerilor se realizează sub
directa conducere şi sub controlul cetăţenilor, partidelor şi formaţiunilor politice,
guvernului, prefecţilor, primarilor, revenindu-le obligaţiile de asigurare a bazei
materiale, a ordinii publice.
Legea electorală instituie trei birouri: Biroul Electoral Central, Biroul Electoral
de Circumscripţie, Biroul Electoral al Secţiei de Votare.
Biroul Electoral Central este alcătuit din şapte judecători şi şaisprezece
reprezentanţi ai partidelor politice, desemnaţi în ordinea descrescătoare a ponderii
numărului listelor de candidaţi pe care le-au propus în numărul circumscripţiilor
electorale, pe întreaga ţară. Atribuţiile sale sunt: veghează la actualizarea listelor
electorale, aducerea acestora la cunoştinţa cetăţenilor şi la depunerea, în mod legal,
a candidaturii lor asigură interpretarea uniformă a dispoziţiilor electorale; verifică şi
înregistrează rezultatul alegerilor şi îndeplineşte celelalte atribuţii ce-i revin conform
legii.
Biroul Electoral de Circumscripţie conduce operaţiunile de alegere a
deputaţilor şi senatorilor dintr-o circumscripţie electorală din judeţ şi este alcătuit din
trei judecători şi cel mult opt reprezentanţi ai partidelor politice care participă la
alegeri în judeţ sau municipiul Bucureşti.
 Atribuţiile birourilor electorale de circumscripţie sunt:
 vegherea la organizarea secţiilor de votare;
 înregistrarea candidaturilor depuse şi constatarea rămânerilor
definitive;
 realizarea publicaţiilor şi afişelor necesare;
 rezolvarea întâmpinărilor referitoare la propria lor activitate şi a
contestaţiilor cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor
de votare;
 totalizarea rezultatului alegerilor de la secţiile de votare şi comunicarea
către Biroul Electoral Central a Procesului - Verbal cuprinzând numărul
de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi;

Biroul Electoral al Secţiei de Votare conduce operaţiunile de alegere ce se

desfăşoară în cadrul secţiilor de votare. Este alcătuit din: un preşedinte, un locţiitor
al acestuia şi din şapte membri