PARLAMENT

Date generale

Organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării (art. 61
Constituția României). Excepție: Cine mai poate emite ”legi” și în ce condiții?

Bicameral, cu mandat de 4 ani.

Guvernul este învestit de către Parlament cu autoritatea de a exercita puterea executivă.

Parlamentul ales în decembrie 2020 are în componenţă :

330 de deputaţi (PSD 1 10 ; PNL 93 ; USR Plus 55 AUR 33, UDMR 21; 18 mandate pentru minorități

136 de senatori (PSD 4 7, PNL 41 USR Plus 25 AUR 14 UDMR 9)

Senatorii: minimum 33 de ani , deputaţii : minimum 23 de ani

Reprezentarea se face 1 senator la 160.000 de cetăţeni şi , respectiv , 1 deputat la 70.000 de cetăţeni

Există două sesiuni ordinare februarie-iunie , septembrie-decembrie

Functiile celor doua camera ale parlamentului

De reprezentare (reprezentarea poporului român)

Legislativă (dezbate și adoptă proiecte de legi)

De control parlamentar (are dreptul de a controla modul în care autoritățile publice își îndeplinesc
atribuțiile prin moțiuni simple, moțiuni de cenzură, întrebări, interpelări)

De informare (argumentarea deciziilor politice şi a legilor pe temeinice evaluări economice, sociale şi

politice)

De desemnare prin învestire, alegere sau numire a unor autorități publice (alegerea Consiliului Superior
al Magistraturii, numirea membrilor Curții de conturi, numirea directorului SRI, numirea Avocatului
Poporului, desemnarea a câte 3 din cei 9 judecători ai Curții Constituționale de către fiecare Cameră).

Despre atribuțiile de control parlamentar

moţiune simplă = poziţia faţă de o problemă de politică internă, externă sau care a făcut obiectul unei
interpelări.

• Sunt acte juridice, nu politice.

• Sunt prezentate unei singure Camere

• Se dezbat și se aprobă cu votul majorității membrilor

• La Senat, moțiunea simplă are nevoie de o pătrime din numărul senatorilor pentru a fi inițiată
moţiuni de cenzură = retragerea încrederii acordate Guvernului

• Trebuie votată de majoritatea parlamentarilor pentru a trece

• Este prezentată doar în plen reunit

• Poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică

Guvernului la data depunerii.

• Se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

• Dacă este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o

nouă moţiune de cenzură.

Structură și organizare

Ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat

Parlamentarii sunt aleşi prin scrutin de listă , potrivit principiului reprezentării proporționale . Cu alte
cuvinte , partidele propun liste de candidați . Ordinea pe listă este fixă și candidații ajung în Parlament
conform poziției pe listă și în funcție de procentul de voturi pe care partidul l a obținut la nivel județean
și național . Când votăm , votăm partidul și lista propusă de partid . Nu votăm omul, așa cum se întâmplă
într un sistem de vot uninominal.

Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților reprezintă structurile de conducere ale celor
două instituții . Fiecare e alcătuit din 13 membri : Președintele Senatului Camerei Deputaților , 4
vicepreședinți , 4 secretari , 4 chestori .

Despre comisiile parlamentare

Senatul are 22 de comisii permanente, Camera Deputaților, 21

Comisiile permanente = examinează, avizează şi pregătesc proiectele de lege

Comisiile speciale = au activitate pe proiecte de lege mai complexe

Comisiile de anchetă = la Senat, pe chestiuni speciale

Comisii comune (Comisia Parlamentului României pentru afaceri europene, Comisia specială a Camerei
Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii
Externe).

Traseul legislative

Pentru ca o iniţiativă sau o propunere legislativă să devină lege , aceasta trebuie:

Să fie examinată şi avizată în cadrul comisiilor permanente

Să fie apoi inclusă pe ordinea de zi a Camerei competente şi să fie dezbătută în acesta;

să fie votată în plenul Camerei

să fie trimisă la Camera care are competenţă decizională

preşedinţii Camerelor să semneze legea adoptată

să fie promulgată legea de Preşedintele României

să fie publicată în Monitorul Oficial

Despre procesul legislativ

Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului,

deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel

puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă

legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert

din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe,

respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie

înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în

sprijinul acestei iniţiative.

❑ Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a

cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter

internaţional, amnistia şi graţierea.

❑ Preşedintele are dreptul să retrimită legea în

Parlament pentru reexaminare o singură dată,

dacă aceasta este votată din nou de Parlament în

aceeaşi formă, este obligat să o promulge.

Preşedintele poate sesiza Curtea Constituţională.

Situații în care cele două camere lucrează în sedință comună:

Primirea mesajului Președintelui României

Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat

Declararea mobilizării totale sau parțiale

●

Declararea stării de război

Suspendarea sau încetarea ostilităților militare

Aprobarea strategiei naționale de apărarea a țării

Examinarea rapoartelor CSAT

Numirea la propunerea Președintelui României a directorilor serviciilor de informații și

exercitarea controlului asupra activităților acestor servicii

Numirea Avocatului Poporului

Stabilirea statutului deputaților și senatorilor , a indemnizațiilor și drepturilor acestora

Alte atribuții care potrivit Constituției se exercită în ședință comună

PreședinteleCamereiDeputaților

Marcel Ciolacu

PSD

Ales pe 23 noiembrie 2021

PreședinteinterimarSenat

Alina Gorghiu

PNL

Vicepreședinte al Senatului