Rolul Parlamentului in cadrul autoritatilor publice

Statul indeplineste 3 functii:

Functia legislativa – prin care statul trebuie sa se ocupe cu stabilirea de norme generale de
conduita umana obligatorie

Functia executiva – care vegheaza bunul mers al activitatilor publice si se ocupa de punerea
in aplicare a legilor

Functia judecatoreasca – care stabileste daca s-a incalcat legea, si dispune pedepsirea celor
care au facut-o

Forta sistemului parlamentar consta in principiul suveranitatii nationale, in ideea ca

parlamentul reprezinta poporul insusi. In aceasta calitate de organ reprezentativ,
parlamentul are preeminenta in raport cu celelalte autoritati publice

! Parlamentul este singuru organ leguitor care poate adopta legi

Relatia Parlament -> Guvern

Guvernul poate propune proiecte de lege in orice domeniu de activitate, proiecte ce sunt
trimise la una dintre camerele parlamentului, acesta din urma putand sa respinga sau sa
modifice legea.

Orice initiativa legislativa care implica modificarea prevederilor bugetului de stat/

bugetului asigurarilor sociale necesita obtinerea informatiilor de la guvern

Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului. Senatul, Camera Deputatilor si desigur

Presedintele pot cere urmarirea penala a membrilor guvernului pt faptele savarsite in
timpul exercitarii atributiilor lor.

Guvernul este obligat sa prezinte informatii si documente ori de cate ori I se cere de catre
Camera Deputatilor/ Senat.

Parlamentul acorda VOTUL DE INCREDERE programului si listei guvernului si poate retrage

increderea acordata.

Relatia Parlament -> Presedinte

Presedintele, dupa validare, depunde juramantul in fata celor doua camera reuninte intr-o
sedinta comuna

Parlamentul poate fi dizolvat doar de Presedintele tarii, insa dizolvarea poate fi facuta doar
dupa consultarea presedintilor celor doua camera.
Presedintele este cel care promulga legile adoptate de Parlement. Presedintele poate sa
ceara reexaminarea proiectului de lege trimis catre parlament, doar o singura data.

Tratatele international incheiate in numele Romaniei de Presedinte sunt supuse ratificarii

de catre Parlament, dupa pronuntarea Curtii Constitutionale

In luarea decizilor importante privind mobilizarea fortelor armate, starea de urgenta sau de
necesitate, Presedintele cere aprobarea Parlamentului

Camera Deputatilor + Senatul, intr-o sedinta comuna, pot pune sub acuzare Presedintele
tarii pentru inalta tradare.

Relatia Parlament -> Puterea judecatoreasca

Parlementul stabileste prin lege organizarea si functionarea instantelor judecatoresti.

Parlamentul este cel care alege Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si o parte din
judecatorii Curtii Constitutionale (3 judecatori)

Numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre Presedintele tarii se face
cu avizul Senatului

Pt faptele savarsite in cadrul activitatii lor, membrii autoritatilor publice (inclusive senatorii
si deputatii) sunt judecati de instantele judecatoresti.

Functiile parlamentului

1. Functia legislativa
Cea mai importanta atributie pe care o are parlamentul este adoptarea de legi, adoptarea
legilor apartinand NUMAI Parlamentului “Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului roman si unica autoritate leguitoare a tarii”.

Procedura legislativa parlamentara = totalitatea regulilor pentru pregatirea dezbaterii,

dezbaterea si votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative in Parlament.

Procedura legislativa cuprinde urmatoare etape

1. Initiativa legislativa

- declansarea procedurii legislative se face prin sesizare

- initiativa legislativa apartine Senatorilor/ Deputatilor (care isi pot exercita dreptul individual, colectiv,
prin grupul parlamentar de care apartin), Guvernului sau a unui numar de cel putin 100.000 cetateni cu
drept de vot (care sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare dintre aceste judete sa
fie cel putin 5.000 semnaturi). NU POT FACE PARTE cetatenii cu probleme fiscale, cele cu caracter
international, amnistitia si gratierea
- initiativele legislative care apartin Guvernului sunt numite proiecte de lege
- propunerile legislative apartinand fie cetatenilor, fie senatorilor sau deputatilor nu pot avea ca obiect
materii in legatura cu care exista exclusivitate in exercitarea initiativei legislative (Guvernul): proiectul
legii bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat
- Numai presedintele are dreptul de a declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate, de a
instutui o stare de asediu sau stare de urgenta

- o situatie speciala o constituie initiativa de revizuire a Constutitiei. Singurul drept apartine

Presedintelui, 1/4 din randul deputatilor si senatorilor, 500.000 cetateni cu drept de vot (care sa provina
din cel putin jumate din jud. tarii, iar in fiecare dintre aceste judete sa fie cel putin 20.000 semnaturi)

2. Examinarea si avizarea proiectului de lege/ propunerilor legislative in cadrul comisiilor

permanente

- In vederea dezbaterii si adoptarii initiativelor legislative, proiectele de lege/ propunerile legislative sunt
analizate in cadrul Comisiilor Permanente
- Comisiile permanente sunt organe de lucru, care examineaza proiectele/ propunerile legislative in
vedera elaborarii rapoartelor si avizelor

3. Includerea proiectului de lege/ propunerilor legislative pe ordinea de zi a Camerei

competente

- potrivit regulamentelor parlamentare, proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de

activitate se intocmesc de catre Biroul Permanent
- pt a se putuea intocmi proiectul ordinii de zi si al programului de activitate, materialele care se supun
dezbaterii se transimit Biroului Permanent
- ordinea de zi se definitiveaza si se adopta zilnic

4. Dezbaterea proiectului de lege/ propunerii in plen

Dezbaterea generala - are ca scop clarificarea unor aspecte de principiu ale proiectului

Fiecare grup parlamentar isi desemneaza un singur reprezentat pentru a se inscrie la cuvant. Initiatorul
proiectului sau al propunerii legislative are dreptul de a lua cuvantul inainte de inchiderea dezbaterilor
generale.

Dezbaterea pe texte - are ca scop modificarea sau completarea textelor proiectului de lege sau
propunerii legislative

Discutarea textelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unui text si continua cu cele privind
modificarea sau completarea acestora.

5. Votarea proiectului de lege in plenul Camerei

Votul deschis (public) se poate face prin ridicarea de maini, prin apel nominal sau prin ridicarea in
picioare sau electronic. La Senat votul este electronic, la Camera Deputatiolor votul este prin ridicare de
maini

Votul secret este exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.
Conditia esentiala pentru ca votul sa aiba loc este existenta cvorumului. Cvorumul de vot inseamna
numarul minim de parlamentari prezenti ca votul sa poata avea loc

Votul presedintelui se face face dupa exprimarea votului celorlalti parlamentari, pentru a nu influenta
votul Parlamentului

In timpul votarii, nu se acorda dreptul de a lua cuvant niciunui participant la dezbateri. Anuntarea
rezultatului votului se face de presedintele de sedinta.

6. Intoarcerea legii la Camera care are competenta decizionala

Prima camera este obligata sa adopte un proiect de lege in 30, 45 sau 60 zile.

Daca prima camera sesizata nu adopta proiectul de lege in termenul prevazut de constutite, proiectul de
lege se considera adoptat in forma propusa de dezbatere de initiator (forma initiala)

Dupa adoptarea sau respingerea de catre prima Camera, proiectul de lege se trimite ceilalte camere care
va decide definitiv

7. Semnarea legii de catre presedintii Camerelor

Dupa adoptarea de Camera competenta, proiectul de lege se semneaza de presedintele camerei

Semnarea este urmata de depunerea ei la Secretariatele generale ale celor doua Camera, in vederea
exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare

8. Promulgarea si publicarii legii

Promulgarea este actul prin care Presedintele Romaniei investeste legea adoptata de Parlament cu
formula executorie si dispune publicarea ei in Monitorul Oficial pt intrarea ei in vigoare.

Promulgarea se face prin decret semant de Presedinte in termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii

Inainte de promulgare, Presedintele poate:

- cere Parlamentului reexaminarea (1 singura data)
- solicita Curtii Constitutionale verificarea constitutionalitatii legii

Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. De
asemenea, legea se publica in "Monitorul Oficial" si intra in vigoare la 3 zile de la publicare sau la o data
ulterioara prevazuta in textul de ei.

Cu privire la etapele procedurii legislative cateva precizari se impun in legatura cu medierea

si reexaminarea legii:

- Medierea este mentinuta, ca o procedura speciala, pentru procedura revizurii Constitutiei

Romaniei

- Reexaminarea este solicitata fie de Presedintele Ro, fie de Curtea Constutionala, in urma
acesteia procedura legislativa se reia.
 2. Functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii social-
economice, culturale, statale si juridice

Avand atributii de conducere statala, Parlamentului ii revin urmatoarele imputerniciri:

- adoptarea bugetului
- aprobarea programului guvernului
- declararea mobilizarii generale sau partiale
- reglementarea alegerilor
- organizarea si functionarea organelor de stat/ partide politice
- reglementarea cetateniei
- stabilirea sistemului privind taxele si impozitele
- emisiunea de moneda
- organizarea invatamantului
- organizarea administrativa a teritoriului

3. Functia de alegere, formare, avizarea formarii, numirea sau

revocarea unor autoritati statale

Parlamentul poate:
- suspenda Presedintele Romaniei
- acorda/ retrage votul de incredere a programului si listei Guvernului

Parlamentul numeste:
- Directorii serviciilor secrete
- 6 din 9 judecatori la Curtea Constitutionala
- membrii Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM)
- membrii Consiliului National al Audiovizualului (CNA)

4. Functia de control
Parlamentul are dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau inalti
functionari a caror activitate este neconforma cu legile

Formele controlului parlamentar

a) Controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe

- primeste mesajul anual al Presedintelui Romaniei cu privire la principalele probleme
politice ale Natiunii
- examineaza rapoartele Consiliului Suprem de Aparare al Tarii
- asculta rapoartele directorului SIE si rapoartele Avocatului Poporului
- asculta si aproba programul Guvernului
b) Controlul exercitat prin comisiile parlamentare
- se realizeaza prin comisiile de ancheta si comisiile speciale

c) Controlul exercitat prin intrebari si interpelari

Intrebarile pot fi orale sau scrise

Interpelariile constau in cereri adresate Guvernului de catre un grup parlamentar, de unul

sau mai multi parlamentari prin care se solicitata explicatii asupra politicii Guvernului

d) Exercitarea dreptului deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatii necesare

Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte informatii si
documente cerute de cele doua camere

e) Controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor

Cetăţenii, în rezolvarea unor interese colective sau individuale, se pot adresa cu petiţii
senatorilor, deputaţilor sau Camerelor Parlamentului.

f) Controlul exercitat prin Avocatul Poporului

Ombudsman-ul este o persoană independentă, numită de Parlament pentru a supraveghea

administraţia.
Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si
libertatilor persoanelor fizice.

5. Functia de conducere in politica statala

Parlamentul are atribuţii importante în domeniul politicii externe referitoare la:

- ratificarea şi denunţarea tratatelor internaţionale;
- declararea stării de război;
- suspendarea ori încetarea ostilităţilor militare.

6. Functia de organizare interna

- validarea sau anularea alegerii parlamentarilor;

- adoptarea regulamentului de funcţionare;
- alegerea organelor interne ale Camerelor Parlamentului;
- stabilirea bugetului propriu;
- unele atribuţii privind statutul deputaţilor şi senatorilor
 ORGANIZAREA INTERNA A PARLAMENTULUI

1. GRUPURI PARLAMENTARE
2. BIROURILE PERMANENTE
3. COMISIILE PARLAMENTARE

1. Grupurile parlamentare

Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, cu conditia sa aiba

aceleasi conceptii politice sau orientari.

Acestea sunt alcatuite din cel putin 10 deputati si 5 senatori, iar in cazul in care nu
intrunesc nr necesar pt formarea unui grup se pot afilia altui grup.

Compunere
- 1 presedinte
- 1 sau mai multi vicepresedinti
- 1 secretar (cel care asigura intocmirea documentelor si buna functionare a grupului)

Atributiile grupurilor parlamentare

- sa faca propuneri pentru comisia de validare
- propun canditati pentru alegerea presedentiei celor Doua Camere, a birourilor
permanente sau a comisiilor parlamentare
- propun membrii in comisiile de mediere
- pot cere modificarea ordinii de zi
- pot cere presedintelui Camerei, prin presedintii lor, verificarea indeplinirii cvorumului
- pot cere incheierea dezbaterii propuse in Camera Deputatilor

Grupurile parlamentare au la dispozitie personal angajat:

- secretariat tehnic si de specialitate
- logistica necesara si autoturisme

2. Birourile permanente

Biroul permanent conduce lucrarile parlamentare si organizeaza serviciile camerei.

Activitatea este una permanenta (si atunci cand camera nu este in sesiune)

Compunere
- 1 Presedinte (Care este si presedintele camerei - ales pe durata intregului mandat)
- 4 Vicepresedinti (Indeplinesc prin rotatie atributiile presedintelui)
- 4 Chestori
Presedintele:
- convoaca camera parlamentara in sesiuni ordinare si extraordinare
- conduce lucrarile Camerei
- acorda cuvantul , modereaza discutiile, sintetizeaza problemele
- asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor
- convoaca si conduce lucrarile Biroului permanent
- poate sesiza Curtea Constitutionala

!! Presedintele Camerei Deputatilor, spre deosebire de cel al Senatului, nu poate asigura

trimiterea la Senat spre PROMULGARE a proiectelor de legi adoptate/ respinse de
Camera Deputatilor/ Presedintelui Romaniei

Vicepresedintii
- acestia conduc activitatea biroului permanent si a camerei parlamentare la solicitarea
presedintelui, sau in absenta acestuia
- In perioada in care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al
Romaniei, vicepresedintii il inlocuiesc

Secretarii
- participa la conducerea sedintelor de plen, asistandu-l pe presedintele biroului
- semnaleaza pres. biroului permanent inscrierile la cuvant
- prezinta pres. biroului propunerile, amendamentele, orice alte comunicare adresate
plenului
- urmaresc prezenta parlamentarilor la lucrari
- verifica cvorumul de sedinta si efectueaza apelul nominal

Chestorii
- verifica modul de gestionare al patrimoniului, functionarea si calitatea serviciilor
Camerei Deputatilor
- exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate si prezinta plenului Camerei
Deputatilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate

3. Comisiile parlamentare

a) Comisii comune
b) Comisii permanente
c) Comisii speciale
d) Comisii de ancheta
e) Comisii de mediere

b) Comisiile permanente (cele mai importante, alese pe intreg mandatul parlamentar)

Domenii de activitate precum: industrie, servicii, buget si finante, agricultura,

invatamant, etc.

c) Comisiile speciale sunt constituite pentru avizarea unor acte legislative complexe, pt
elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri.
d) Comisiile de ancheta

- la cererea a 1/3 din nr membrilor Senatului sau a minim 50 de deputati se poate hotari
infiintarea unei comisii de ancheta

- comisia poate invita orice pers care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu
obiectul cercetarii sau care detine un mijloc de proba

e) Comsiile de mediere

Comsiile de mediere se formeaza in parlament atunci cand in procedura de legiferare

intervin solutii diferite intre cele doua camere. In aceste situatii, se incearca medierea
intre cele doua camere

Comsiile de mediere sunt alcatuite din 7 deputati si 7 senatori desemnati de birourile

permanente. Activitatea comisiei inceteaza cand este depus raportul

FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI

1. MANDATUL
2. SESIUNEA
3. SEDINTELE
4. SISTEMUL DE VOT

1. MANDATUL

- mandat/ legislatura = perioada de timp pentru care este ales parlamentul

- Constitutia prevede ca mandatul celor doua camere este de 4 ani si poate fi prelungit
prin lege organica in caz de razboi/ calamitati
- Mandatul se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament

2. SESIUNEA

a) Ordinara = Parlamentul este obligat a se intruni

2 sesiuni/ an (februarie - iunie / septembrie - decembrie)

b) Extraordinara = se tin ori de cate ori este nevoie in afara sesiunilor ordinare
- pot fi convocate la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului Permanent a fiecarei
camere si a 1/3 din deputati sau senatori
3. SEDINTELE

a) Separate - pt fiecare camera in parte

c) Comune

Sedintele comune sunt organizate pt:

- Primirea mesajului Presedintelui Ro

- Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat
- Declararea mobilizarii totale sau partiale
- Declararii starii de razboi
- Suspendarea sau incetarea ostilitatiilor militare
- Aprobarea strategiei de aparare nationala a tarii
- Examinarea rapoartelor Consiliului Suprem al Apararii a Tarii
- Numirea, la propunerea Presedintelui Tarii a directoriilor servicilor de informatii, si
efectuarea controlului asupra activitatii acestora
- numirea avocatului poporului
- stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte
drepturi ale acestora;

Reguli de desfasurare a sedintelor

- de regulă şedinţele sunt publice dar Camerele pot hotărâ ca anumite şedinţe să fie
secrete;
- şedinţele se ţin la sediul Camerei, în zilele şi orele stabilite; la propunerea Biroului
permanent se vor putea ţine şedinţe şi după un alt program;
- la şedinţe au dreptul să participe în afara deputaţilor şi senatorilor, membrii sau
reprezentanţii Guvernului, diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii,
precum şi cetăţeni pe baza autorizaţiei sau invitaţiei emise de secretarul general al
Camerei în condiţiile stabilite de Biroul permanent;
- Camera Parlamentului lucrează valabil, dacă în sala de şedinţă sunt prezenţi cel puţin
jumătate plus unul din numărul total al membrilor săi;
- de regulă se vorbeşte numai de la tribună;

4. SISTEMUL DE VOT IN PARLAMENT

a) Vot deschis = votul se face orun mijloace electronice, ridicarea mainii, apel nominal
(atunci cand presedintele anunta obiectul votului si se voteaza cu "pentru" si "contra)

b) Votul secret = prin buletine (alegerea persoanelor in functie) , bile (in cazul acordarii
votului de incredere) sau electronic

Votul cu buletine - cand lasa neatins numele pers. (pentru)

- cand sterge numele pers (contra)
Votul cu bile = sunt 2 urne si 2 bile (una alba si cealalta neagra)
- bila alba in urna alba si bila neagra in urna neagra (pentru)
- cand le amesteca - alba in neagra (contra)

In parlament se voteaza:

a) majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei camere:

- proiectul sau propunerea de revizuire a Constituţiei
- punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare
b) cu majoritatea a cel puţin 3/4 din numărul deputaţilor şi senatorilor:
- proiectul sau propunerea de revizuire a Constituţiei dacă prin procedura de mediere nu
se ajunge la un acord (în şedinţă comună)
c) cu majoritatea deputaţilor şi senatorilor (1/2 +1):
- suspendarea din funcţie a Preşedintelui României (art.95(1));
- pentru investirea Guvernului (art.103(3)) ;
- pentru adoptarea moţiunii de cenzură (art.113(1));
d) cu majoritatea membrilor prezenţi din fiecare Cameră:
- legile ordinare şi hotărârile.

STATUTUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR

1. MANDATUL PARLAMENTAR (o imputernicire, delegare, o reprezentare)

a) Mandatul parlamentar constă în funcţia publică obţinută în urma alegerilor pentru

exercitarea suveranităţii prin reprezentare şi al cărui conţinut este stabilit de Constituţie
şi de legi.

Mandatul parlamentar este urmarea:

- alegerilor parlamentare;
- desemnării prevederilor constituţionale;

Mandatul este reprezentativ in Romania

Retragerea sprijinului politic din partea partidului este o măsură nejustificată datorită
caracterului mandatului palamentar.

- mandatul este dat de natiune prin electorat

- mandatul nu ar mai fi reprezentativ daca un partid politic l-ar putea sustrage

Parlamentarul este independent în exercitarea mandatului; el trebuie să se supună

Constituţiei şi legilor, fiind obligat să-şi exercite drepturile şi să-şi asume obligaţiile în
folosul naţiunii;
Orice mandat imperativ este nul, mandatul imperativ presupune un raport de
independenţă al mandatarului faţă de mandanţi, aceasta ducând la posibilitatea
revocării parlamentarului dacă nu execută ce i s-a trasat de către alegătorii săi.

b) Protecţia mandatului parlamentar

Se realizeaza prin imunitati si incompatibilitati parlamentare

Imunităţi parlamentare
a) imunităţi parlamentare caracterizate prin inexistenţa răspunderii;

b) inviolabilităţile;
- deputatul sau senatorul nu poate fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau
opiniile politice exprimate;
- parlamentarii pot fi urmăriţi şi trimişi în judectă penală pentru fapte care nu au
legătură cu voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului;
- nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac
parte după ascultarea lor;
- urmărirea şi trimiterea în judecată se face de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
- competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
- Incompatibilităţi parlamentare
- nimeni nu poate fi în acelaşi timp, deputat şi senator;
- calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii
publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului;
- alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

2. DREPTURILE SI INDATORIILE PARLAMENTARILOR

Drepturile parlamentarilor care pot fi exercitate individual:

- dreptul de a participa la lucrările Camerei şi ale Parlamentului;
- dreptul de a lua cuvântul şi de a face propuneri;
- dreptul de a adresa întrebări şi interpelări;
- dreptul de a aduce amendamente la orice proiect de lege sau propunere legislativă;
- dreptul de a cere prin intermediul preşedintelui Camerei orice acte, date sau informaţii
utile pentru activitatea sa;
- dreptul la replică în chestiuni de ordin personal;
- dreptul de face parte dintr-un grup parlamentar şi de a participa la lucrările acestuia;
- dreptul de face parte din cel mult două comisii parlamentare şi de a participa la
lucrările acestor;
- dreptul de a fi ales în conducerea grupului parlamentar, a comisiei din care face parte
precum şi în organele directoare ale Camerei;
 3. RASPUNDERE SI SANCTIUNI

Sancţiunile ce pot fi aplicate parlamentarilor sunt:

a) avertisment;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţe;
e) interzicerea de a participa la lucrările adunării pe timp de maxim 15 zile;
f) excluderea temporară, care la rândul său atrage :
- suspendarea indemnizaţiei parlamentare;
- suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de parlamentar, cu excepţia imunităţii;
- interzicerea participării la lucrările adunării şi ale comisiilor;
- interzicerea accesului în localul adunării.

FUNCTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI

1. FUNCTIA DE REPREZENTARE
2. FUNCTIA DE APARARE SAU GRANATARE A UNOR VALORI FUNDAMENTALE ALE
POPORULUI ROMAN
3. FUNCTIA DE MEDIERE

1. Functia de reprezentare
„Preşedintele României reprezintă statul român” – art.80 CR.

Presedintele are functie reprezentativa:

- reprezintă poporul (pe plan intern);
- reprezintă statul român (pe plan extern);

2. Functia de aparare sau garantare a unor valori fundamentale ale poporului

- presedintele trebuie sa garanteze independenta nationala, unitatea si integritatea

teritoriala a tarii
- Presedintelui i se atribuie unele calitati, precum cea de Presedinte al Consiliului Suprem al
Apararii Tarii si cea de comandant al fortelor armate
- Presedintele trebuie sa vegheze buna functionare a Constitutiei si respectarea acesteia,
alaturi de Curtea Constitutionala
3. Functia de mediere sau de arbitraj

- vegheaza la buna functionare a autoritatiilor publice

Prin procedurile constitutionale ale functiei de mediator ale Presedintelui amintim:

- poate convoca in sesiune extraordinara cele doua camere

- transmite mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice
- poate solicita Parlamentului reexaminarea legii adoptate, inainte de promulgare
- poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la controlul constitutionalitatii legii
- poate dizolva Parlamentul daca nu a acordat votul de incredere pt formarea Guvernului in
termen de 60 de zile de la prima solicitare
- poate cere poporului sa-si exprime vointa cu privire la probleme de interes national prin
referendum
- poate initia, la propunerea guvernului, revizuirea Constitutiei

MANDATUL PRESEDINTELUI ROMANIEI

1. DOBANDIREA MANDATULUI PREZIDENTIAL

Presedintele Romaniei este ales pe prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Alegerea se face pe baza a doua tururi de scrutin:

In primul tur, devine Presedinte cel care obtine jumatate + 1 din numarul alegatorilor
inscrisi in listele electorale. Daca aceasta conditie nu se indeplineste, atunci se organizeaza
al doilea tur de scrutin intre primii doi canditati stabiliti in ordinea nr de voturi obtinute in
primul tur si se alege candidatul cu cele mai multe voturi

Controlul legalitatii procedurii pentru alegerea Presedintelui si confirmarea rezultatului

votului apartin Curtii Constitutionale

Propunerile de candidaţi se depun la Biroul Electoral Central, cel târziu cu 30 de zile înainte
de data alegerilor;

Mandatul prezidenţial se exercită de la data depunerii jurământului, prevăzut de

Constituţie, în şedinţa comună Parlamentului
Condiţii de fond pentru candidatură:
a) Candidatul să nu se afle într-una dintre situaţiile care îl împiedică să beneficieze de
dreptul de vot;
b) Persoana care candidează să aibă cetăţenia română;
c) să aibă domiciliul în ţară;
d) să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 ani
e) să nu fi împlinit deja, de două ori, funcţia de Preşedinte.
f) să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice.

Condiţiile de formă pentru candidatură:

a) depunerea candidaturii independent sau de către o formaţiune politică înscrisă în alegeri;
b) declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă semnată şi datată de către candidat;
c) declaraţia de avere;
d) declaraţie autentică pe proprie răspundere în conformitate cu care persoana în cauză a
aparţinut sau nu, ca agent sau colaborator, organelor de securitate ca poliţie politică;
e) depunerea listei susţinătorilor, având numărul minim prevăzut de lege de 200.000 de
semnături, listă autentificată de către notarul public;

Curtea constitutionala poate anula alegerile doar in cazul in care, votarea si stabilirea
rezultatelor alegerilor au fost realizate prin frauda de natura sa modifice atrivuirea
mandatului sau.

2. DURATA MANDATULUI

Mandatul preşedintelui României este de 5 ani.

Începutul mandatului: -depunerea jurământului în faţa Camerelor reunite ale

Parlamentului.

Încheierea mandatului:
-depunerea jurământului de către preşedintele nou ales.
- demisia, demiterea din funcţie, imposibilitatea definitivă a exercitării q
atribuţiilor şi decesul.

Data alegerilor se stabileşte de către Guvern cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua votării şi
până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, sau după
caz, de la data la care începe să curgă termenul prevăzut in Constitutie.

3. VACANŢA ŞI INTERIMATUL FUNCŢIEI DE PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI.

Cauze de încetare a mandatului

a) demisia
b) demiterea din funcţie;
c) imposibilitatea definitivă a exercitării funcţiilor
d) decesul.
a) Demisia este un act unilateral de voinţă prin care Preşedintele României decide să
renunţe la funcţie, să pună capăt, înainte de termen, mandatului prezidenţial.

Renuntarea se face in fata Parlamentului, pe baza argumentului ca daca mandatul incepe de

la data depunerii juramantului in Sedinta Comuna a celor doua camere, tot acolo trebuie sa
si inceteze.

b) Demiterea din funcţie:

- suspendarea din funcţie în şedinţă comună a Parlamentului;
- aprobarea suspendării prin referendum;
- la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru înaltă trădare;

c) Imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor presupune:

- imposibilitatea exercitării funcţiilor;
- caracterul definitiv, ireversibil al acestei imposibilităţi;

d) Decesul: - dacă intervine vacanţa funcţiei, Guvernul organizează alegeri în termen de 3

luni perioadă în care intervine interimatul.

Interimatul intervine:
- suspendarea Preşedintelui din funcţie;
- imposibilitatea de exercitare a funcţiei;
- interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele
Camerei Deputaţilor (art. 98 alin. 1 CR);
- preşedintele interimar nu-şi pierde locul său în Camera din care face parte;
- nu pot fi exercitate următoarele atribuţii: adresarea de mesaje către Parlament,
dizolvarea acestuia şi organizarea referendumului;

Atribuţiile Preşedintelui României şi actele emise în

exercitarea lor.

1. Modul de a pune problema:

- atribuţiile Preşedintelui României sunt abordate în lumina principiului separaţiei şi
colaborării puterilor în stat;
- multe atribuţii sunt exercitate prin colaborarea cu Parlamentul sau cu Guvernul;
Atribuţiile Preşedintelui trebuie analizate din două ipostaze:
- garant al Constituţiei;
- mediator între puterile statului;
2. Clasificări ale atribuţiilor prezidenţiale:
a)- republici parlamentare;
- republici prezidenţiale;
- republici prezidenţialiste;
b) - atribuţiilor proprii;
- atribuţii partajate;

3. Atribuţii în exercitarea unor puteri proprii:

- Preşedintele poate cere convocarea în sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor şi
Senatului;
- Preşedintele desemnează un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru
a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern;
- Preşedintele adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice
ale naţiunii;
- promulgă legea adoptată de Parlament în termen de 20 de zile de la primirea acesteia, sau,
atunci când a cerut, după caz, reexaminarea ei de către Parlament, sau verificarea
constituţionalităţi legii de către Curtea Constituţională, în termen de 10 zile de la primirea ei
de aceste organe;
- Preşedintele poate cere Parlamentului, înainte de promulgare, reexaminarea legii;
- poate sesiza Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legii;
- Preşedintele poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente şi de importanţă
deosebită;
- Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de
preşedinte al CSAT;
- primeşte scrisorile acreditare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state;
- numeşte trei judecători la Curtea Constituţională;
- numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
- poate solicita urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiilor lor;
- propune Parlamentului numirea directorilor serviciilor române de informaţii;

Atribuţiilor în exercitarea cărora Preşedintele colaborează sau cere concursul altor

autorităţi:

- atribuţii care implică aprobarea sau consultarea Parlamentului (declararea

mobilizării parţiale sau generale, instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă,
organizarea referendumului naţional)
- atribuţii care necesită contrasemnarea actelor emise de Preşedinte de către Primul-
ministru (încheierea de tratate internaţionale în numele României, acreditarea şi
rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României şi înfiinţarea, desfiinţarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice, conferirea de decoraţii şi titluri de
onoare, acordarea graţierii individuale);
- atribuţii care presupun conlucrarea directă cu alte autorităţi publice (desemnarea
unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, numirea Guvernului, dizolvarea
Parlamentului, iniţiativa revizuirii constituţiei, revocarea unor membri ai Guvernului
4. Actele Preşedintelui României:
Actele juridice ale Preşedintelui sunt: decretele normative sau individuale.

Caracteristicile acestor acte:

- sunt manifestări unilaterale de voinţă făcute în scopul de a produce efecte juridice;
- sunt emise în procesul exercitării atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi;
- unele dintre decrete sunt supuse condiţiei contrasemnării lor din partea primului ministru;
- toate decretele trebuie publicate în „Monitorul Oficial” al României, publicarea fiind
precizată ca o condiţie de existenţă a actului;
- decretele au un caracter executoriu.

Caracteristicile controlului decretelor prin instanţe de contencios:

a) vizează numai aspectele de legalitate şi oportunitate;

b) este un control care nu se poate declanşa decât la sesizarea celui lezat într-un drept al
său sau într-un interes legitim şi juridic protejat;
c) este un control exercitat într-o manieră mai circumspectă şi mai precisă decât cel politic;
d) controlul se realizează în cadrul unor forme procedurale riguros determinate;
e) hotărârea instanţei de contencios administrativ are autoritate absolută, ea având forţa
obligatorie faţă de toate subiectele de drept implicate;

Nu pot fi atacate în justiţie:

a) actele care privesc raporturile dintre Parlament sau Preşedintele României şi Guvern;
- actele administrative de autoritate,
- actele administrative referitoare la siguranţa internă şi externă a statului;
- măsurile urgente luate pentru evitarea sau înlăturarea efectelor unor
evenimente prezentând pericol public, cum sunt actele emise ca urmare a stării de
necesitate;
b) actele de comandament cu caracter militar.
Decretele Preşedintelui României sunt acte de autoritate nesusceptibile de control pe calea
conteciosului administrativ;

PROTECTIA MANDATULUI PRESEDINTELUI. RASPUNDEREA

PRESEDINTELUI ROMANIEI

1. Protecţia mandatului Preşedintelui:

a) INCOMPATIBILITATI
b) IMUNITATI
a) Incompatibilităţi:
Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă
funcţie publică sau privată

b) Imunităţi:
- preşedintele se bucură de imunitate în aceleaşi condiţii ca şi parlamentarii;
- preşedintele nu poate fi tras la răspundere pentru voturile sale şi nici pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, pentru toate celelalte
acţiuni sau inacţiuni aplicându-se regulile de drept comun în materie;

2. Răspunderea politică şi juridică a şefului de stat:

Forme de răspundere prevăzute de Constituţie:

a) demiterea (răspundere politică);

b) punerea sub acuzare şi condamnarea pentru înaltă trădare (răspundere juridică);

Etapele răspunderii politice:

a) suspendarea din funcţie a Preşedintelui României;
b) demiterea prin referendum;

SUSPENDAREA DIN FUNCŢIE: procedura premergătoare şi obligatorie pentru eventuala

sancţionare a Preşedintelui:

Condiţii:
de fond: încălcarea Constituţiei prin săvârşirea de fapte grave
de formă: - propunerea de suspendare motivată iniţiată de cel puţin 1/3 din
parlamentari şi votată de majoritatea acestora;
- avizul consultativ al Curţii Constituţionale;

Procedura suspendării din funcţie a Preşedintelui României:

- în 24 de ore de la comunicarea avizului Curţii Constituţionale, Camerele se reunesc
în şedinţă comună (vot secret cu bile):
- în 48 ore propunerea de suspendare adoptată se comunică Preşedinelui României şi
Guvernului;
- instaurarea interimatului funcţiei de Preşedinte;

DEMITEREA PRIN REFERENDUM:

- în cel mult 30 zile se organizează referendumul pentru demitere;
- respingerea referendumului sau nerespectarea termenului de 30 zile duce la
reluarea funcţiei de către Preşedintele în funcţie;

PUNEREA SUB ACUZARE PENTRU ÎNALTĂ TRĂDARE (ART.96 CR):

Condiţii:
- iniţierea de către majoritatea absolută a parlamentarilor;
- adoptarea se face în şedinţă comună a Parlamentului cu votul a 2/3 membrii
Parlamentului;
- competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

Functionarea Guvernului

1. NUMIREA PRIMULUI-MINISTRU DE CATRE PARLAMENT

Procedura de investitura a guvernului se deruleaza in 4 etape:

a) desemnarea candidaturii pentru functia de prim-ministru
b) solicitarea votului de incredere de catre candidatul pt functia de prim-min
c) acordarea votului de incredere
d) numirea guvernului

Presedintele Ro desemneaza un candidat pt functia de prim-min, in urma consultarilor cu

partidul majoritar/ coalitia de partide care au o majoritate

Prim ministrul desemnat se va consulta, in vederea intocmirii listei si programului

Guvernului cu partidul/ coalitia de partide care au sustinut desem

În termen de 10 zile, primul-ministru trebuie să ceară votul de încredere.

Programul şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa comună a celor două camere.

2. ALEGEREA CABINETULUI

In vederea acordarii increderii, candidatul desemnat de seful statului pt functia de prim-

ministru prezinta parlamentului programul si lista cu membrii ai Guvernului.

Parlamentul exercita de fapt un control asupra modului in care viitorul guvern intelege sa
asigure realizarea politicii interne si externe si sa exercite conducerea generala a
administratiei publice

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista guvernului, este audiat în şedinţa
comună de către comisiile permanente ale celor două camere ale parlamentului.

Comisiile întocmesc un aviz comun consultativ, motivat, care va fi prezentat candidatului

desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
3. ACORDAREA VOTULUI DE INCREDERE DE CATRE PARLAMENT, NOULUI GUVERN

Votul asupra programului şi listei guvernului este secret (cu bile).

Acordarea încrederii guvernului se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Pe baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele României va numi
Guvernul.
Membri ai Guvernului depun jurământul în faţa Preşedintelui României.

Motiunea de cenzura (retragerea increderii acordate) este cea mai grava sanctiune si
reprezinta demiterea actualului guverrn si desemnarea unui alt candidat pentru functia de
prim-ministru
Motiunea de cenzura poate fi initiata de 1/4 din nr total al senatorilor si deputatilor, iar
dezbaterea are loc la 3 zile de la data la care aceasta a fost prezentata in sedinta comuna

In cazul in care motiunea de cenzura este adoptata (echivalentul retragerii votului de

incredere de catre Parlement) Guvernul este demis in aceasi zi

INSTANTELE JUDECATORESTI

PRINCIPIILE INFAPTUIRII JUSTITIEI

1. JUSTITIA SE INFAPTUIESTE IN NUMELE LEGII

Intreaga activitate desfasurata are ca scop intarirea legalitatii si urmarirea prevenirii faptelor
antisociale

Principiul legalităţii în activitatea justiţiei priveşte două importante aspecte: legalitatea

instanţelor judecătoreşti şi legalitatea infracţiunilor şi pedepselor

2. JUSTITIA ESTE UNICA, IMPARTIALA SI EGALA PENTRU TOTI

Presupune o uniformizare a aplicării legilor pe întreg teritoriul naţional.

Impartialitatea si egalitatea justiei, presupune ca instanta de judecata trebuie sa judece in

orice cauza aflata pe rol, numai pe baza de probe si nu pe calitatea persoanei sau
persoanelor implicate in proces.

3. INDEPENDENTA SI INAMOVIBILITATEA JUDECATORILOR

Independenti = este un principiu prin care judecatorii sunt independenti si se supun doar
legii
Inamovibili =este un principiu prin care judecatorul nu poate fi nici revocat, nici retrogradat,
nici transferat pe un post echivalent, nici avansat fara consimtamantul sau

4. EGALITATEA TUTUROR IN FATA LEGII

Principiul fundamental al egalităţii în drepturi: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a

autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege„.

5. FOLOSIREA LIMBII OFICIALE SI A LIMBII MATERNE IN JUSTITIE

- procedura judiciara se desfasoara in limba romana
- pers care nu inteleg lb oficiala trebuie sa li se asigure comunicarea in limba pe care o
cunosc
- cetatenii romani minoritari au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de
judecata (instanta trebuie sa asigure in mod GRATUIT, folosirea unui interpret/ translator
autorizat. Insa toate actele dictate de judecator/ notate de grefier sunt redactate in lb
oficiala)

In cazul cetatenilor straini si apatrizilor

- in cazul celor care nu vorbesc lb romana au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele si
lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii PRIN INTERPRET
- in procesele penale, acest drept se asigura in MOD GRATUIT, iar in celelalte procese
folosirea interpetului se face cu suportarea cheltuielilor aferente

6. DREPTUL LA APARARE

Asistenţa juridică este un element esenţial al dreptului la apărare, desemnând de

asemenea, raportul juridic ce se creează între o persoană cu pregătire de specialitate, de
regulă un AVOCAT şi o altă persoană fizică sau juridică, raport în care asistatul primeşte
sfaturi, recomandări din partea consultantului, sau este reprezentată în mod calificat de
către acesta în cursul unui proces, prin exercitarea drepturilor şi apărarea intereselor celui
consiliat.

Avocatul este independent si se supune numai legii, statutului si codului deontologic

7. PREZUMTIA DE NEVINOVATIE
Este un principiu constitutional potrivit caruia orice persoana este considerata nevinovata
atat timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare