Definiția parlamentului ca reprezentat al puterii legislative în

cadrul separației și echilibrului în stat

Student :
Dumitru Andreea-Cătălina

Definiție
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica
autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul bicameral este divizat în două
camere: Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu sistemul parlamentar
unicameral, bicameralul permite dezbaterea mult mai profundă a proiectelor
legislative, soluţii multiple, având efecte pozitive asupra calităţii
actului legislativ.
Istoric
Idee de reprezentanţă naţională, de parlamentarism, a apărut în România
odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Ţara
Românească şi Moldova. Primul Parlament al Principatelor Unite a contribuit
în mod decisiv la modernizarea ţării impunând unele valori europene şi
universale.
Între anii 1861- 1864, ideea divizării parlamentului în Camera Deputaţilor şi
Senat a avut o origine conservatoare, din rândurile păturii sociale avute, care
era la conducere. În deceniile următoare, Parlamentul bicameral s-a
transformat într-un organism reprezentativ, o componentă principală a vieţii
politice româneşti. În timpul funcţionării lui, sistemul parlamentar românesc
a rezolvat în mod democratic toate problemele fundamentale ale statului
român. Toate legile ce au dus la modernizarea statului şi-au găsit rezolvarea
prin intermediul acestui sistem.
Alegerea Camerelor
Camera Deputaţilor și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Acestea sunt alese pentru un
mandat de 4 ani. Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi a Senatului se aleg pe
durata mandatului Camerelor.
Şedinţele Camerelor
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate. Acestea îşi
desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu
votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru primirea mesajului
Preşedintelui României;aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor
sociale de stat;declararea mobilizării totale sau parţiale;declararea stării de
război;suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;aprobarea strategiei
naţionale de apărare a ţării;examinarea rapoartelor Consiliului suprem de
Apărarea a Ţării;numirea Avocatului Poporului;stabilirea statutului
deputaţilor şi al senatorilor, indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale
acestora;îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau
regulamentului, se exercită în şedinţă comună;numirea, la propunerea
Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea
controlului asupra activităţii acestor servicii.
Camerele reunite
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an.
Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie,
iar a doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii
decembrie. Se mai pot întruni şi în sesiuni extraordinare, la cererea
Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel
puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
Conform Constituției, în România, Statul se organizează potrivit principiului
separației și echilibrului puterilor: executivă, legislativă și judecătorească, în
cadrul democrației constituționale. Separația puterilor în stat este un principiu
politic care a fost creat și folosit de gânditorul francez Montesquieu în
perioada iluminismului, iar astăzi constituie modelul de Guvernare a tuturor
statelor democratice din lume. În România aceste trei puteri în stat sunt
reprezentate de o autoritate sau instituție publică cu anumite atribuții,
respectiv:

Puterea executivă este reprezentată de Guvern și Președinte.

Guvernul este organul executiv al României care asigură realizarea politicii
interne și externe a României și exercită conducerea generală a administrației
publice centrale. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți
membri.
Președintele prin poziția sa reprezintă statul român și este garantul
independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării și
veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților
publice. Printre atribuțiile sale se numără și desemnarea unui candidat pentru
funcția de prim-ministru, încheierea tratatelor internaționale, conducerea
Consiliului Suprem de Apărare a Țării și, nu în ultimul rând, promulgarea
legilor adoptate de Parlament.
Puterea legislativă este reprezentată de Parlament care este forul
reprezentativ suprem al României, reprezentând unica autoritate legiuitoare a
țării.
Puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și
Justiție și celelalte instanțe judecătorești (tribunale, judecătorii și curți de
apel), actul justiției fiind imparțial și egal pentru toți cetățenii, iar judecătorii
fiind independenți și supunându-se doar legii.
Traseul unui act normativ în procesul de dezbatere parlamentar pentru a
avea o perspectivă mai largă asupra atribuțiilor Parlamentului. Proiectele de
lege pentru aprobarea ordonanțelor emise de Guvern, proiectele de lege
emise tot de Guvern, precum și propunerile legislative inițiate de
parlamentari urmează un traseu legislativ în Parlament pentru a da
posibilitatea amendării acestora față de forma inițială. Primele două tipuri de
acte sunt aprobate în prealabil de Guvern, apoi înregistrate pentru dezbatere
la prima cameră sesizată a Parlamentului.
Prima cameră sesizată poate fi Senatul, dar și Camera Deputaților în
funcție de caracterul legii, și anume ordinară, organică sau constituțională. În
majoritatea cazurilor primul for de dezbatere este Senatul, iar forul decizional
Camera Deputaților. Potrivit Constituției, Camera Deputaților are rol de prim
for sesizat în cazul proiectelor legislative pentru ratificarea tratatelor și
acordurilor internaționale, precum și în cazul proiectelor pentru unele legi
organice.
În cadrul celor două camere parlamentare, proiectele de lege și propunerile
legislative sunt trimise pentru avizare și pentru raport la comisiile de
specialitate care au posibilitatea să aducă amendamente. Votul decisiv este al
comisiei sau comisiilor raportoare care propun plenului adoptarea sau
respingerea proiectului de lege. În cadrul dezbaterii din plen senatorii și
deputații votează amendamentele propuse de comisiile raportoare, având din
nou posibilitatea modificării acestora prin retrimiterea proiectului la comisii
pentru emiterea unui raport suplimentar, situație întâlnită în mod constant, la
fiecare dezbatere de plen existând cazul retrimiterii la comisii a cel puțin unui
proiect de lege.
În cazul în care camera decizională acord un vot negativ, proiectul este
respins definitiv, iar procesul legislativ este încheiat. Dacă acordă un vot de
adoptare, proiectul este trimis mai departe Președintelui pentru promulgare,
existând și în această situație posibilitatea modificării acestuia prin atacarea
la Curtea Constituțională denumită în termeni de specialitate „sesizare de
neconstituționalitate” sau prin retrimiterea proiectului de către Președinte la
Parlament pentru reluarea procesului de dezbatere în cele două camere.
PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI
FUNCȚIONAREA POLIȚIEI MILITARE

Acest proiect are numărul de înregistrare PL-x1/01.02.2023 și este ls

stadiu de Lege conform camerei deputațiilor nr .273/2023 din
16.10.2023.Procedura legislative este conform Constituției României
revizuită în anul 2003.
Camera decizională a fost Senatul, având termen de adoptare 45 de zile
pentru Camera deputațiilor ca prima camera sesizată.Aceasta are data la
care să se îndeplinească termenul constitutional pentru dezbatere și vot
final 01.04.2023
Este o procedură de urgență cu caracter organic avănd tipul de inițiativă
Proiect de Lege .
Inițiatorul acestui proiect fiind Guvernul .
Expunerea de motive este realizată din 28 de articole si 8 capitole .Primul
capitol este alcătuit din dispoziții generale care prevăd că Poliția militară
este componenta speciallizată a Ministerului Apărării Naționale atribuții
prevăzute de art 36.alin 1 din legea nr 346/2006.Asigurarea protecției
personalului armatei , a securității militare și a zonelor militare .Al doilea
capitol este alcătuit din organizare și funcționare .Poliția militară este
alcătuită din structure de conducere și structure specializate .Capitolul al
treilea este prevăzut cu atribușiile poliției militare , verifică și asigură
respectarea legiilor militare și a regulamentelor , execută misiuni de
restabilire a ordinii interioare , pune în execytare mandate de
aducere .etc.Capitolul al patrulea este compus din organizarea și
duncșionarea organelor de cercetare penală speciale .calitatea de organ de
cercetare penală este incompatibilă cu orice altă funcție politică sau
private.Capitolul al cincilea prevede personalul poliției militare , care
seste format din cadre militare , soldați ți gradați profesioniști
rezerviști,etc.Capitolul al șaselea este compus din drepturi și obligații iar
celelalte două capitole prevăd Asigurarea logistică ți financiară a poliției
militare și dispozișiile finale .
AVIZUL CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ȚĂRII
HOTÄRÂREreferitoare la proiectul de Lege privind organizarea si
functionarea politiei militarein temeiul prevederilor art. 4 lit..d) pot. 1 din
Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii, cu modificarile si completarile
ulterioare,CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TÄRII
HOTĂRĂȘTE: Se avizeazä prolectul de Lege .
AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV ,avizează favorabil proiectul
de lege .
La data de 01.02.2023 ,a fost prezentată în Biroul Parlamentului al
Camerei Deputațiilor ți s a aprpobat procedura de urg. Solicitată. După a
fost înregistrată la Camera Deputațiilor pentru dezbatere fiind trimis
pentru raport la Comisia pentru apărare ,ordine publică ți siguranță
națională trimis pentru aviz la:Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor
naţionale Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea
teritoriului ,Comisia pentru muncă şi protecţie social, Comisia pentru
învăţământ Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.A fost nevoie de
primirea a 6 avize .Urmând să fie adoptat la data de 07.03.2023 de către
C.D tot în aceași zi înaintat la Senat și adoptat de către acesta la data de
18.09.2023 , iar după ce a fost depus la Secretarul General și trimis la
Președintele Romăniei pentru a fi promulgate prin decret nr 1246/2023
devine Legea nr 273/2023 la data de 16.10.2023.

BIBLIOGRAFIE