Sunteți pe pagina 1din 5

Legislatia Nationala

De la Montesquieu incoace in stat exista 3 puteri: puterea legislativa, puterea


executiva si puterea judecatoreasca. In zilele noastre, se afirma ca ar exista si o a patra
putere, presa.
Legea este un act normativ care emana de la organul legislativ al statului si prin care
sunt reglementate anuminte relatii sociale, mai pe scurt legea este o regula imperativa
stabilitata de autoritatea suprema.
Suveranitatea
- Suveranitatea national apartine poporului roman, care o exercit prin organele sale
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin
referendum.
- Nici un grup si nici o persoan nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Proceduri Parlamentare
Procedura legislativa - Procedura de adoptare a legilor este aceeai n ambele Camere
ale Parlamentului. Parlamentul Romniei adopt legi, motiuni i hotrri. Legile
adoptate de forul legislativ sunt legi constituionale (prin care se modific Constituia),
legi organice i legi ordinare. Iniiativa legislativ aparine Guvernului, deputailor,
senatorilor, precum i unui numr de 100.000 de ceteni cu drept de vot, n condiiile
prevzute de Constituie.
Controlul Parlamentar - Controlul parlamentar se exercit prin informarea deputailor i
senatorilor, prin ntrebrile i interpelrile pe care deputaii i senatorii le pot adresa
membrilor Guvernului, prin anchete parlamentare, prin activitatea Avocatului Poporului
i prin posibilitatea introducerii moiunilor simple i de cenzur.
Principalele functii ale Parlamentului
1 .Functia legislativa a parlamentului - Legiferarea ramne mputernicirea primordiala a
parlamentului, ea fiind cea mai importanta functie n cadrul celor trei.
Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, iar legile organice se adopta
pentru: sistemul electoral si Autoritatea Electorala Permanenta; organizarea,
functionarea si finantarea partidelor politice; statutul deputatilor si senatorilor si
drepturile acestora; organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea
Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a arii; regimul starii de mobilizare

partiala sau totala si al starii de razboi; regimul starii de asediu si al celei de urgenta;
infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; acordarea amnistiei sau a
gratierii colective; statutul functionarului public; contenciosul administrativ; organizarea
si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a
Ministerului Public si a Curtii de Conturi; regimul juridic general al proprietatii si al
mostenirii; regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
organizarea generala a nvatamntului; regimul general al cultelor; statutul minoritatilor
nationale; reglementarea celorlalte domenii pentru care, n Constitutie, se prevede
adoptarea de legi organice. Ramn n sfera legilor ordinare celelalte relatii sociale,
asupra carora legislativul poate hotar.
2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si
juridice
Exercitnd mputernicirile de conducere statala ce-i sunt delegate de catre popor,
parlamentul poate decide n problemele cele mai importante. Aceste mputerniciri sunt
prevazute n Constitutie si se realizeaza prin lege.
3. Alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale
Este o functie complexa, iar exercitarea unor asemenea atributii difera la un sistem
constitutional la altul.
Parlamentul Romniei, potrivit Constitutiei, poate suspenda din functie Presedintele
Romniei , acorda votul de ncredere Programului si ntregii liste a Guvernului , poate
retrage ncrederea acordata Guvernului , numeste judecatori la Curtea Constitutionala
prin votul Camerei Deputatilor si al Senatului , numeste directorii serviciilor de informatii,
numeste Avocatul Poporului etc.
4. Controlul parlamentar
Realizarea controlului de catre parlament prezinta o mare importanta. Acest control este
necesar si deplin si se manifesta diferentiat.
Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. De principiu, el se ntinde
asupra ntregii activitati desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentul avnd
dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau nalti functionari, a caror
activitate este nesatisfacatoare.
5. Conducerea n politica externa
Parlamentului i revin importante atributii n sfera relatiilor externe, atributii ce tin de
domeniul conducerii. Cele mai importante atributii n acest domeniu sunt: ratificarea si

denuntarea tratatelor internationale; declararea starii de razboi; decizia de suspendare


sau ncetare a ostilitatilor militare (a se vedea si art. 65 din Constitutie).
6. Atributiile parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa
n cadrul acestor atributii mentionam ndeosebi: validarea sau anularea alegerii
parlamentarilor; adoptarea regulamentului de functionare; alegerea organelor interne de
lucru; aprobarea bugetului propriu: unele atributii privind statutul parlamentarilor.
Monitorul Oficial al Romniei
Monitorul Oficial al Romniei este publicaia oficial a statului romn, n care se public
actele prevzute de Constituie, legi, hotrri, mo iuni, decrete, ordonan ele de urgen ,
acte normative i alte acte menionate de legea de de organizare i func ionare a
Monitorului Oficial.
Editarea Monitorului Oficial al Romniei constituie un serviciu public asigurat de ctre
Regia Autonom Monitorul Oficial, care funcioneaz sub autoritatea Camerei
Deputailor.
Iniiativa legislativ aparine, dup caz, Guvernului, deputailor, senatorilor sau unui
numr de cel puin 100.000 de ceteni cu drept de vot. Cetenii care i manifest
dreptul la iniiativ legislativ trebuie s provin din cel puin un sfert din judeele rii,
iar n fiecare din aceste judee, respectiv n municipiul Bucureti, trebuie s fie
nregistrate cel puin 5.000 de semnturi n sprijinul acestei iniiative.
Nu pot face obiectul iniiativei legislative a cetenilor problemele fiscale, cele cu
caracter internaional, amnistia i graierea.
Guvernul i exercit iniiativa legislativ prin transmiterea proiectului de lege ctre
Camera competent s l adopte, ca prim Camer sesizat.
Deputaii, senatorii i cetenii care exercit dreptul la iniiativ legislativ pot prezenta
propuneri legislative numai n forma cerut pentru proiectele de legi.
Propunerile legislative se supun dezbaterii mai nti Camerei competente s le adopte,
ca prim Camer sesizat.

Izvoarele legislaiei primare


Izvoarele primare, sau legislaia primar, provin, n principal, din tratatele fondatoare,
i anume din Tratatul privind UE i Tratatul privind funcionarea UE. Acestea definesc
repartizarea competenelor ntre Uniune i statele membre i fundamenteaz puterea

instituiilor. Acestea stabilesc astfel cadrul juridic n care instituiile UE pun n aplicare
politicile europene.
De asemenea, legislaia primar cuprinde:
-

tratatele de modificare ale UE;


protocoalele anexate la tratatele fondatoare i la tratatele de modificare;
tratatele de aderare a statelor membre la UE.
Izvoarele legislaiei secundare

Legislaia secundar cuprinde actele unilaterale i actele convenionale.


Actele unilaterale pot fi clasificate n dou categorii:
-

cele care figureaz n nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind
funcionarea UE: regulamentul, directiva, decizia, avizele i recomandrile;
cele care nu figureaz n nomenclatura din articolul 288 din Tratatul privind
funcionarea UE. Acestea sunt actele aa-zise atipice, cum sunt comunicrile,
recomandrile, crile albe i crile verzi.

Actele convenionale cuprind:


-

acordurile internaionale semnate ntre UE, pe de o parte, i o ar sau o


organizaie ter, pe de alt parte;
acordurile ntre statele membre;
acordurile interinstituionale, i anume ntre instituiile UE.

Senatul Romniei este una din cele dou camere a Parlamentului bicameral al
Romniei. La fel ca i cealalt camer, Camera Deputa ilor, Senatul este ales prin vot
universal, liber, secret i direct de ctre cetenii cu drept de vot ai Romniei.
Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de Petru Groza n pofida prevederilor
Constituiei din 1930, Senatul a fost desfiin at.[1] Autorit ile comuniste au ntrit
desfiinarea Senatului prin legea electoral din 15 iulie 1946.[2]

Acest corp legiuitor i-a reluat activitatea dup Revolu ia din 1989. n anul 2009
preedintele Traian Bsescu a iniiat un referendum pentru un Parlament unicameral i
scderea numrului de parlamentari.

n prezent sediul Senatului Romniei este n Palatul Parlamentului. Pre edintele actual
al Senatului Romniei este Clin Popescu Triceanu, numit n func ie pe data de 10
martie 2014 dup demisia lui Crin Antonescu.

Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului


Romniei, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative n vederea
sistematizrii, unificrii i coordonrii ntregii legisla ii i de a ine eviden a oficial a
legislaiei Romniei. Consiliul Legislativ i-a nceput efectiv activitatea la data de 1
aprilie 1996, dup aprobarea Regulamentului de organizare i func ionare, elaborat n
temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru nfiin area, organizarea i func ionarea
Consiliului Legislativ.

S-ar putea să vă placă și