Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Istorie și Geografie

Specializare: Relații internaționale și studii europene
Disciplina: Introducere în Științe Politice

Parlamentul

Coordonator: conf. dr. Băişanu Alexandru

Studentă: Dumbravă Cătălina

Decembrie, 2022
Cuprins
1.Parlamentul
1.1. Istoric
2.Parlamentul României
2.1. Istoric
2.2. Funcționare
2.3. Camera Deputaților
2.4. Senatul
3.Parlamentul European
 1. Parlamentul
Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regula,
din una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu
trei camere (sistem tricameral). Parlamentul adoptă și respinge legi, pe care le înmânează
președintelui statului pentru promulgare. Acesta le poate aproba (promulga) sau le trimite înapoi
la Parlament pentru modificări.

1.1. Istoric
Parlamentul, ca organizare instituțională, este de origine anglo-saxonă și a fost instituit în 1295,
prin organizarea corpului legislativ bicameral, la Londra, alcătuit din Camera Comunelor
(deputații orașelor și comitatelor) și Camera Lorzilor (desemnați de rege sau cu drepturi
ereditare).
Deși majoritatea specialiștilor consideră că primul Parlament este cel înființat la 20 ianuarie 1265
în Anglia de Simon Montfort (1208-1265), conte de Leicester și alcătuit din câte doi cavaleri din
fiecare regiune și din câte doi reprezentanți ai fiecărui oraș sau târg, aleși în principal pentru a
trata cu prelații și marii baroni treburile regatului, contrabalansând în timp atribuțiile regelui,
unele izvoare scrise menționează ședințe la care erau invitați nu doar aristocrați, ci și
reprezentanții orașelor, în anul 1162 în Aragon, în 1169 în Castilia și în 1188 în León, în Spania.
Unele state au continuat sau au adoptat sistemul bicameral, în paralel cu introducerea votului
universal (Anglia, Franța, Olanda, Belgia, Italia, statele scandinave ș.a.). Statele federale au
edificat un sistem bicameral specific (S.U.A., Germania, Elveția, Austria, Ungaria ș.a.).

2. Parlamentul României
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare
a țării. Parlamentul bicameral este divizat în două camere: Camera Deputaților și Senat. Camera
Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit
legii electorale. Acestea sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Președinții Camerei Deputaților și
a Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Conform Constituției României,
Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

2.1. Istoric
Ideea de reprezentanță națională, de parlamentarism, a apărut în România odată cu dubla alegere
a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Țara Românească și Moldova. Primul Parlament al
Principatelor Unite a contribuit în mod decisiv la modernizarea țării impunând unele valori
europene şi universale.
Între anii 1861- 1864, ideea divizării parlamentului în Camera Deputaților și Senat a avut o
origine conservatoare, din rândurile păturii sociale avute, care era la conducere. În deceniile
următoare, Parlamentul bicameral s-a transformat într-un organism reprezentativ, o componentă
principală a vieții politice românești. În timpul funcționării lui, sistemul parlamentar românesc a
rezolvat în mod democratic toate problemele fundamentale ale statului român.

2.2. Funcționare
În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere
este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75,
Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată,
și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în
toate celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea
primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în
cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat. După adoptarea sau respingerea
proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de
acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie
definitivă.

2.3. Camera Deputaților

Adunarea deputaților a fost înființată ca și cameră inferioară a Parlamentului român, prin
Constituția din 1866. Modul de alegere și de funcționare a suferit modificări de-a lungul
timpului. A fost desființată prin decret la 5 septembrie 1940. Și-a reluat activitatea în urma
alegerilor din 20 mai 1990.
Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, grupurile
parlamentare şi comisiile parlamentare
Biroul permanent este compus din: președinte, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Este
format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația
politică a Camerei Deputaților.
Printre atribuțiile Biroului permanent se numără:

 solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

 pregătește şi asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților;
 întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei Deputaților şi al programului de
lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre
dezbatere și aprobare;
 conduce și controlează serviciile Camerei Deputaților;
 propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general
adjunct.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se
alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi
membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.
Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel
puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi formaţiuni
politice, alianţe politice sau alianţe electorale.
Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup
parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac
parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care
fac parte. În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:
 Grupul parlamentar al Partidului  Grupul parlamentar AUR
Social Democrat (PSD)
 Grupul parlamentar al Uniunii
 Grupul parlamentar al Partidului Democrate Maghiare din
Naţional Liberal (PNL) România (UDMR)
 Grupul parlamentar al Alianţei USR  Grupul Parlamentar al Minorităţilor
PLUS (USR) Naţionale.

Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei
Camere, aşa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. În principal, comisiile
permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea
Camerei şi exercită controlul parlamentar.

2.4. Senatul
Senatul României a apărut în arhitectura instituţională a Principatelor Române la iniţiativa
domnitorului Alexandru Ioan Cuza în 1864. Senatului avea atribuţii privind controlul
constituţionalităţii legilor şi funcţiona ca un factor de echilibru între puterile statului. Prin
Constituţia din 1866, Senatul a devenit un organ ales, pe bază de vot cenzitar, deşi cuprindea şi
câţiva membri de drept, cum sunt moştenitorul tronului şi fruntaşii bisericii.
Prin decretul lege din 17 iunie 1946, emis de Petru Groza în pofida prevederilor Constituţiei din
1930, Senatul a fost desfiinţat. Autorităţile comuniste au întărit desfiinţarea Senatului prin legea
electorală din 15 iulie 1946. Acest corp legiutor şi-a reluat activitatea după Revoluţia din 1989.
Senatul este ales prin vot universal, liber, secret şi direct de către cetăţenii cu drept de vot ai
României, pentru un mandat de 4 ani.
Preşedintele Senatului este ales prin vot secret (scrutin majoritar uninominal în două tururi), pe
durata mandatului Senatului. Acesta este şi preşedintele Biroului permanent. Calitatea de
preşedinte al Senatului încetează, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii
de senator, a demisiei din funcţie sau a revocării. Revocarea din funcţie poate avea loc în cel
puţin una din următoarele împrejurări:
 încalcă prevederile Constituţiei;
 încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale
Regulamentului şedinţelor comune.

Cele mai importante atribuţii ale Preşedintele Senatului sunt:

 convoacă Senatul în sesiuni ordinare  reprezintă Senatul în relaţiile cu

şi extraordinare;
 conduce lucrările Senatului şi asigură
respectarea programului orar şi a
ordinii de zi;
 acordă cuvântul, moderează
discuţiile, sintetizează problemele
supuse dezbaterii, stabileşte ordinea
votării, explică semnificaţia votului
şi anunţă rezultatul votului;
 convoacă şi conduce lucrările
Biroului permanent;
Preşedintele României, Camera
Deputaţilor, Guvernul, Curtea
Constituţională, precum şi cu alte
autorităţi şi instituţii interne ori
internaţionale;
 asigură interimatul funcţiei de
Preşedinte al României, conform art.
98 din Constituţia României,
republicată.

Biroul permanent se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4

chestori. Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent trebuie reflectă configuraţia
politică a Senatului rezultată din alegeri. Printre atribuţiile Biroului permanent se numără:

 pregăteşte şi asigură desfăşurarea în  aprobă regulamentele comisiilor

bune condiţii a lucrărilor Senatului;
 întocmeşte proiectul ordinii de zi a
şedinţelor Senatului şi programul de
activitate;
 organizează relaţiile Senatului cu
parlamentele altor state sau cu
organizaţiile parlamentare
internaţionale;
permanente;
 propune Senatului numirea sau
revocarea secretarului general şi a
secretarului general adjunct;
 adoptă hotărâri care sunt obligatorii
pentru senatori şi aparatul tehnic.

Grupurile parlamentare sunt structuri interne ale Senatului. Un grup parlamentar poate fi
constituit şi poate funcţiona numai dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele
aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe
politice sau alianţe electorale. Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau doi vicelideri şi
un secretar. Senatorii aparţinând partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia
altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.

1. PSD Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat 48 membri

3.

2. PNL Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal 39 membri

3. USR Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi Româ nia 22 membri

4. AUR Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Româ nilor 12 membri

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din

5. UDMR 9 membri
Româ nia

Neafiliaţi Senatorii neafiliaţi 6 membri

Parlamentul European
Parlamentul European (PE) este organul legislativ al Uniunii Europene și una din cele șapte
instituții ale sale. Parlamentul este format din 705 deputați reprezentând toate țările UE. Înainte
de reorganizarea ce a avut loc după Brexit, după ieșirea formală a Regatului Unit din UE,
Parlamentul a fost compus din 751 de deputați.
Parlamentul European decide asupra legislației UE, incluzând bugetul multianual, alături de
Consiliul Uniunii Europene (guvernele statelor membre din Uniune). PE supraveghează
activitățile altor instituții, precum Comisia Europeană.
Parlamentul alege Președintele Comisiei Europene și are un rol cheie în evaluarea comisarilor-
desemnați prin intermediul audierilor individuale. Colegiul comisarilor, denumirea colectivă
atribuită celor douăzeci și șapte de comisari, trebuie să obțină apoi avizul pozitiv al PE.
Deputații Parlamentului European sunt aleși în statele membre odată la cinci ani și reprezintă
aproximativ 446 de milioane de cetățeni. De-a lungul anilor și în urma modificărilor succesive
ale tratatelor europene, Parlamentul a dobândit importante competențe legislative și bugetare.
 Bibliografie
https://www.cdep.ro/
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2niei
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/faq/15/ce-este-parlamentul-european
https://infopolitic.ro/institutions/camera-deputatilor