Definiția parlamentului ca reprezentat al puterii legislative în

cadrul separației și echilibrului în stat

Student :
Dumitru Andreea-Cătălina

Conform art 58 din ,,Constituția României ‘ aliniatul (1) ,,Parlamentul este organul reprezentativ
suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.’’ 1 Iar aliniatul (2) descrie organizarea
acestuia. ,,Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.’’2

1
Articolul 58 alin.(1) din Constituția României,publicată în Monitorul Oficial ,nr 233 din 21 noiembrie 1991
2
Articolul 58 alin.(2) ,idem
Parlamentul este important în conducerea statului Român și în reprezentarea voinței
populației.Funcția ,,Legislativă’’ este una dintre cele mai importante funcții ale Parlamentului .
Prin această funcție Parlamentul României adoptă legi obligatorii pentru executiv.Prin aceste legi
putem să ne referim la actele juridice ale Parlamentului .Acesta are și alte funcții precum controlul și
exercitarea conducerii politice externe.În plus o putere cheie a Parlamentului este deliberarea unde se
iau decizii în privința multor aspecte legate de guvernare. Actele normative trebuie să respecte anumite
condiții de fond și de formă. Primul element care este luat în considerare la citirea unui act este titlul.
Acesta este actul de identitate a acelui act normativ, iar pe baza sa se poate face identificarea în clasa
de acte normative, mai exact se poate distinge dacă este o lege, o ordonanță normală sau o ordonanță
de urgență, o hotărâre de Guvern, etc. Titlul cuprinde o formulare cât mai concisă. Formula de atestare
este utilizată atât în cazul proiectelor de lege adoptate de o Cameră. Cât și în cazul legilor ce urmează
a fi promulgate. Aceasta ne oferă informații necesare pentru a descoperi data la care acesta a fost
adoptat, dată care prezintă importanța, sub aspectul constituțional, pentru respectarea procedurii
legislative în Camera de reflecție a Parlamentului și în Camera sa decizională.
Actul normativ trebuie să prezinte semnătura reprezentantului legal al emitentului, deoarece aceasta
are rolul de a atesta că legea este adoptată prin respectarea procedurilor parlamentare și pentru a se
confirma că textul este adoptat de către parlament.
Anexele reprezintă ultima parte dintr-un act normativ, iar în cadrul acestora se regăsesc elemente pur
tehnice care nu sunt cuprinse în textul legii, dar se face referire la ele și pot fi consultate în cazul în
care este necesar, acestea fiind situate la sfârșitul actului normativ.
O parte constitutivă facultativă a actului normativ este preambulul. Acesta precede formula
introductivă și redă, în mod sintetic, scopul actului normativ sau al actului cu caracter politic și, după
ca, motivarea acestuia.
Formula introductivă se găsește în toate actele normative, fiind așezată sub titlu. Aceasta „constă într-o
propoziție care cuprinde denumirea autorității emitente și exprimarea hotărârii de luare a decizie
referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv”.
Cea mai importantă și complexă parte a actului normativ este reprezentată de partea dispozitivă.
Aceasta reușește să dea expresie conținutului normativ al respectivului act emis de autoritățile aferente.
Dispozițiile se împart în patru categorii: Dispoziții sau principii generale, dispoziții de fond sau de
conținut, dispoziții tranzitorii și dispoziții finale.
Subiectul proiectului este ,,Funcția executivă’’, aceasta pesupune mai multe activități precum:
examinarea proiectelor de lege de la Guvern,propuneri legislative provenite de la cetățeni etc.
Practica funcției legislative are ca obiectiv stabilirea de reguli de conduită
socială ,impersonale și generale care au un caracter obligatoriu și pot fi sancționate ,în caz de
nerespectare a acestora.Consider că această funcție este diferită fată de celelelalte deoarece are un
caracter originar și fundamental, fiind singurul organ legiuitor din cadrul statului de drept.După cum
bine știm ordonanțele sunt emise de Guvern dar acest lucru este permis de către Parlament printr o lege
specială votată de acesta .Orice ordonanță pe care o emite Guvernul trebuie să fie dezbătută de către
Parlamentul statului și aprobată printr -o lege.Regulile generale adoptate prin lege au o forță juridică
superioară celorlalte forme juridice.
Acest lucru arată că funcția legislativă exercitată de Parlament reprezintă o manifestare
directă a suveranității poporului.Prin adoptarea legilor ,Parlamentul reprezintă voința poporului și
stabilește regulile generale care guvernează întreaga societate. o regulă de drept poate fi formulată fără
a fi restrânsă în libertatea sa de acțiune prin reguli prestabilite. Astfel, legiuitorul poate transforma
orice principiu de conduită umană în lege, în scopul menținerii ordinii publice și dezvoltării
economice, culturale și sociale a unei țări.
Unul dintre criteriile care explică forma și conținutul funcției legislative a Parlamentului este
reprezentat de legi. Înțelegem prin procedura de legiferare doar adoptarea legilor. Este important să
menționăm că Parlamentul nu adoptă doar legi, ci și moțiuni, hotărâri sau alte acte politice, iar funcția
legislativă se referă exclusiv la votarea legilor, celelalte acte fiind în domeniul altor funcții. Prin
intermediul legilor, se pot aduce modificări la actul fundamental al unei țări, deoarece legile
constituționale sunt singurele instrumente prin care se poate modifica Constituția. Apoi avem categoria
legilor organice, care reglementează domenii cu o importanță semnificativă în organizarea puterilor
statului și în reglementarea vieții sociale în ansamblu.
Ultima categorie este reprezentată de legile ordinare, care acoperă domeniile care nu sunt incluse în
primele două categorii. În ceea ce privește criteriul procedural, acesta va fi analizat mai în detaliu în
partea dedicată adoptării legilor. Prin urmare, putem concluziona că legile au un rol esențial în
definirea funcției legislative. Parlamentul are un rol important în sistemul statal românesc, având
competența de a răspunde nevoii de a exprima voința poporului pe care îl reprezintă direct și pe care l-
a ales, prin adoptarea acestor legi.
Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face
abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului bicameral. Această
dezbatere cuprinde două etape: dezbaterea generală și dezbaterea pe articole.
Dezbaterea generală se referă la motivarea politică a atitudinii grupurilor parlamentare privind
proiectul de lege sau propunerea legislativă. Aceasta este precedată de prezentarea de către inițiator a
motivelor care au condus la promovarea proiectului de lege. În cadrul dezbaterii câte un reprezentant al
fiecărui grup parlamentare își exprimă punctul de vedere cu privire la proiectul de lege. La sfârșitul
acesteia, se prezintă punctul de vedere al inițiatorului proiectul de lege sau a propunerii legislative.
Dezbaterea pe articole reprezintă a doua faza a dezbaterii parlamentare. Aceasta are loc doar în cazul în
care există amendamente respinse sau admise în raportul comisiei sesizate. Parlamentarii își pot
exprima opinia doar în legătură cu articolul la care s-au făcut amendamente. Dezbaterea se începe
chiar cu titlul proiectului de lege. Acesta trebuie să respecte reguli clar, mai exact să fie scurt, concis și
precis. Rolul principal al dezbaterii pe articole este de a observa dacă intențiile inițiatorului sunt
corespunzătoare cu cele ale legiuitorului. Dezbaterea pe articole se încheie prin vot.
Votarea proiectului de lege sau a propunerii legislative este etapa cea mai importantă din procedura
legislativă ordinară. Conform articolului 151 din Constituția României, proiectul sau propunerea
trebuie să fie adoptată de către Camera Deputaților sau de către Senat cu o majoritate de cel puțin două
treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Legea în sine nu trebuie supusă la vot, în schimb ea
este direct rezultată din adoptarea proiectelor de lege. Adoptarea proiectelor este, de asemenea,
condiționată de majoritatea calificată, de majoritatea absolută sau de majoritatea relativă, deoarece
proiectele de legi sunt constituționale, organice sau ordinare.
Proiectul de lege devine lege în urma aprobării acestuia de către Camera decizională, fără a mai fi
nevoie de un vot ulterior.
Procedura legislativă pentru intrarea în vigoare a unui act normative este încheiata prin promulgarea
legii. Aceasta reprezintă o operațiune circumscrisă printre atribuțiile șefului statului, prin care se pune
capăt procesului legislativ.
Promulgarea pune în evidență operațiunea prin care șeful statului își epuizează prerogativele
constituționale privitoare la adoptarea legii și se materializează într-un decret care consacră finalizarea
procesului legislativ.
De asemenea, în afară de această procedură, există și alte proceduri speciale, cum ar fi procedura de
adoptare a legilor constituționale, procedura de urgență, procedura de adoptare a legilor în ședința
comună a celor două Camere și procedura legislativă instituită în vederea adoptării unui proiect de lege
prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentulu

PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA POLIȚIEI

MILITARE

Acest proiect are numărul de înregistrare ,,PL-x1/01.02.2023 și este ls stadiu de Lege

conform camerei deputațiilor nr .273/2023 din 16.10.2023.’’ 3Procedura legislative este conform
Constituției României revizuită în anul 2003.
Camera decizională a fost Senatul, având termen de adoptare 45 de zile pentru Camera
deputațiilor ca prima camera sesizată.Aceasta are data la care să se îndeplinească termenul
constitutional pentru dezbatere și vot final 01.04.2023.Este o procedură de urgență cu caracter organic
avănd tipul de inițiativă Proiect de Lege . Inițiatorul acestui proiect fiind Guvernul .
Expunerea de motive este realizată din 28 de articole si 8 capitole .Primul capitol este
alcătuit din dispoziții generale care prevăd că Poliția militară este componenta speciallizată a
Ministerului Apărării Naționale atribuții prevăzute de art 36.alin 1 din legea nr 346/2006.Asigurarea
protecției personalului armatei , a securității militare și a zonelor militare .Al doilea capitol este alcătuit
din organizare și funcționare .
Poliția militară este alcătuită din structure de conducere și structure specializate .Capitolul al
treilea este prevăzut cu atribușiile poliției militare , verifică și asigură respectarea legiilor militare și a
regulamentelor , execută misiuni de restabilire a ordinii interioare , pune în execytare mandate de
3
Camera deputațiilor proiect de lege PL-x1/01.02.2023 devenind, Legea 273/2023
aducere .etc.Capitolul al patrulea este compus din organizarea și duncșionarea organelor de cercetare
penală speciale .calitatea de organ de cercetare penală este incompatibilă cu orice altă funcție politică
sau private.Capitolul al cincilea prevede personalul poliției militare , care seste format din cadre
militare , soldați ți gradați profesioniști rezerviști,etc.Capitolul al șaselea este compus din drepturi și
obligații iar celelalte două capitole prevăd Asigurarea logistică ți financiară a poliției militare și
dispozișiile finale .
AVIZUL CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ȚĂRII
,,Hotărârea referitoare la proiectul de Lege privind organizarea si functionarea politiei militarein
temeiul prevederilor art. 4 lit..d) pot. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu modificarile si completarile ulterioare,CONSILIUL
SUPREM DE APARARE A TÄRII HOTĂRĂȘTE avizarea prolectului de Lege .’’4
,,AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV ,avizează favorabil proiectul de lege .’’5
La data de 01.02.2023 ,a fost prezentată în Biroul Parlamentului al Camerei Deputațiilor și s a
aprpobat procedura de urg. Solicitată.
După a fost înregistrată la Camera Deputațiilor pentru dezbatere fiind trimis pentru raport la
Comisia pentru apărare ,ordine publică ți siguranță națională trimis pentru aviz la:Comisia pentru
buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului ,Comisia pentru muncă şi protecţie
social, Comisia pentru învăţământ Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
A fost nevoie de primirea a 6 avize .Urmând să fie adoptat la data de 07.03.2023 de către C.D tot în
aceași zi înaintat la Senat și adoptat de către acesta la data de 18.09.2023 , iar după ce a fost depus la
Secretarul General și trimis la Președintele Romăniei pentru a fi promulgate prin decret nr 1246/2023
devine Legea nr 273/2023 la data de 16.10.2023.

CONCLUZII
 Parlamentul statului Român are puterea de a controla guvernul și de a exercita supravegerea
asupra acestuia prin intermediul dezbateriilor și voturilor.
 Acesta are rol principal în adoptarea legilor,prin dezbateri și voturi în cadrul celor două camere
:Camera deputaților și Senatul.

4
Camera deputațiilor ,avize
5
idem
 Legile pot fi inițiate de către parlamentari,Guvern sau cetățeni iar propunerile legislative
trebuie să respecte cerințele constituționale și procedurale.
 Partea a doua a proiectului ne exemplifică toate procedurile prin care trebuie să treacă un
proiect de lege până ajunge la stadiul de lege și publicarea în Monitorul Oficial.
 Toate aceste etape sunt foarte importante și trebuie respectate ca atare .

BILIOGRAFIE
 Constituția României
 Ionescu Cristian, O temă de reflecție: autonomia parlamentară, între constantele constituționale
și provocările echilibrului între puteri, revista „Dreptul”
 Legea privind normele de tehnică legislative pentru elaborarea actelor normative
 Camera deputațiilor
 Albescu Oana, Constitutia din 1991. Particularitati si semnificati pentru Parlamentul Romaniei,
pp. 36, Sfera Politici